Contract de închiriere. Acţiune în evacuare. Obligare la încheierea unui nou contract de închiriere
| Comentarii |
|
Contractul de închiriere a fost prelungit, iar în cauză sunt aplicabile, în continuare, dispoziţiile O. G. nr. 40/1999 şi cele ale Legii nr. 10/2001.
Apelanta l-a notificat pe intimat, potrivit O. G. nr. 40/1999, să încheie un nou contract de închiriere, iar acesta nu a refuzat, cum nereal se susţine în motivele de apel, ci s-a fixat termen pentru negocierea chiriei. Faptul că părţile nu s-au înţeles asupra cuantumului chiriei nu duce la concluzia că intimatul a refuzat încheierea unui nou contract.
(Tribunalul Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 18 A din 10 ianuarie 2002)
TRIBUNALUL,
Prin sentinţa civilă nr. 5644/22.06.2001 pronunţată în dosarul nr. 5664/1997, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul B. Gh. în contradictoriu cu pârâta Parohia Bisericii „C.“ şi a obligat pârâta să încheie cu reclamantul contract de închiriere pentru apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, bd. I. C. B. nr. 12, et. 3, sector 3, pentru o perioadă de 3 ani, cu o chirie calculată conform dispoziţiilor art. 15 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
împotriva sentinţei au declarat apel ambele părţi, Parohia „C.“ a arătat în motivarea apelului că între reclamantul-intimat şi apelantă s-a încheiat contractul de închiriere nr. 79075/1980 însă Parohia a figurat în calitate de proprietar, fapt recunoscut şi prin sentinţa civilă nr. 283/28.10.1999.
Imobilul din bd. I. C. B. nr. 12 face parte din patrimoniul general al Bisericii Ortodoxe Române şi nu este supus dispoziţiilor Legii nr. 112/1995. în cauză
nu se justifică încheierea unui nou contract deoarece cel întocmit în anul 1980 s-a prelungit de drept prin Legea nr. 17/1994 şi în continuare prin O. U. G. nr. 40/1999 şi Legea nr. 10/2001.
Reclamantul trebuia să comunice în scris proprietarului refuzul său de a încheia contractul propus şi motivul acestuia. Nedorind să încheie un nou contract, intimatul a pierdut dreptul de locaţiune, ceea ce a determinat Parohia să formuleze o acţiune de evacuare, obiect al dosarului nr. 570/2001. Instanţa de fond a refuzat fără temei şi în prejudiciul Parohiei să dispună conexarea celor două dosare.
Apelantul B. Gh. a arătat că în mod greşit instanţa a obligat pârâta să încheie contract de închiriere pe numai 3 ani de zile, deoarece potrivit dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 perioada încheierii este de 5 ani.
Tribunalul urmează să respingă apelul formulat de pârâtă ca nefondat şi să admită apelul formulat de reclamant, pentru următoarele motive:
Din actele dosarului se reţine că la data de 18.07.1975, urmare a ordinului de repartiţie nr. 11495/ 1975, a fost încheiat primul contract de închiriere asupra spaţiului în litigiu între intimatul-reclamant şi „Episcopia Sf. I. - Hanul C.”
Ulterior, s-a încheiat un nou contract de închiriere, nr. 79075/1980 cu Parohia „C.“ pe un termen de 2 ani, cu drept de prelungire la cererea chiriaşului.
Anterior, prin decizia nr. 1311/1955 întreg imobilul din bd. I. C. B. fusese trecut în fondul de bază de locuinţe al Sfatului Popular al Raionului „T. V.“, însă nu s-a procedat la înregistrarea lui în evidenţe cu acest statut juridic (proprietate de stat) iar conform procesului-verbal de carte funciară nr. 385/1940 a imobilului a rămas înscris (pe bază de declaraţii, prescripţie de 30 de ani) pe numele Parohiei.
Prin sentinţa civilă nr. 283/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti (irevocabilă) s-a constatat că
Parohia „C.“ este proprietara imobilului din bd. I. C.
B. nr. 12, sector 3.
Instanţa de fond a stabilit legal şi temeinic că potrivit Legii nr. 17/1994 contractul de închiriere al reclamantului cu Parohia „C.“ a fost prelungit iar în cauză sunt aplicabile în continuare dispoziţiile O.
G. nr. 40/1999 şi cele ale Legii nr. 10/2001.
Apelanta l-a notificat pe intimat potrivit O. G. nr. 40/1999 să încheie un nou contract de închiriere iar acesta nu a refuzat cum nereal se susţine în motivele de apel ci s-a fixat termen pentru negocierea chiriei. Faptul că părţile nu s-au înţeles asupra cuantumului chiriei nu duce la concluzia că intimatul a refuzat încheierea unui nou contract.
De altfel, chiar apelanta a recunoscut şi la judecata în fond asupra pricinii şi în calea de atac, că în privinţa contractului intimatului a intervenit prelungirea de drept conform dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
| ← Contracte de închiriere a unui teren. Reziliere. „Act... | Acţiune în revendicare. Imobil preluat de stat în baza... → |
|---|
