Datorie personală a unuia dintre soţi. Urmărire silită imobiliară. Imobil înscris în cartea funciară. Bun propriu al celuilalt soţ. Efecte. Legea aplicabilă
| Comentarii |
|
1. în speţă titlul executoriu îl reprezintă contractul de împrumut, autentificat sub nr. 848/29.05.1997 de notarul public, M.M., încheiat cu debitoarea urmărită H.A., învestit cu formulă executorie, prin încheierea nr. 339/19.01.1998 a Judecătoriei Baia Mare.
Aşa după cum au reţinut în mod corect ambele instanţe, asupra imobilului înscris în cartea funciară nr. 2090 Baia Mare, nr. top 1860/5, este intabulat sub
B.22 H.G., în cotă de 1/1 parte cu titlu de drept de moştenire, iar asupra terenului din parcelele cu nr. top 1865/2, nr. top 1861/3, nr. top 1860/1, nr. top 1860/2, nr. top 1861/5 şi 1861/6 este intabulat tot H.G., în temeiul art. 35 alin. 3 din Legea nr. 18/ 1991, nu şi debitoarea urmărită H.A.
2. Cererea de executare silită a fost întemeiată pe dispoziţile Legii nr. LX din anul 1881 şi judecată ca atare, chiar dacă atât creditoarea urmăritoare, cât şi ambele instanţe, nu au invocat nici un text de lege în baza căruia s-a solicitat executarea silită şi respectiv s-au respins cererea şi apelul.
Potrivit art. 58 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, executarea silită imobiliară va urma dispoziţiile C. pr. civ. şi pentru actele de executare începute potrivit Legii nr. LX din anul 1881, cu modificările aduse prin Legea nr. 54 din anul 1912, iar art. 3731 alin. 1 C. pr. civ. prevede că cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel.
Prin urmare, începând cu data de 24 iunie 1996, urmărirea silită imobiliară poate avea loc numai pe baza dispoziţiilor C. pr. civ.
(Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, decizia nr. 1095 din 16 mai 2001)
Prin sentinţa civilă nr. 3960/22.08.2000 a Judecătoriei Baia Mare, s-a respins cererea formulată de urmăritoarea F.V., împotriva urmăritei H.A.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că prin încheierea nr. 339/ 19.01.1998, pronunţată în dosarul nr. 9487/1997 s-a impus învestirea cu formulă executorie a contractului de împrumut încheiat între părţi şi autentificat sub nr. 848/29.05.1997, la Biroul notarului public M.M.
Din analiza C.F. nr. 2090 Baia Mare, se constată că proprietarul tabular al imobilului asupra căruia se solicită să se dispună încuviinţarea executării silite imobiliare şi intabularea ipotecii execuţionale, este numitul H.G., cu titlu de moştenire în privinţa casei de locuit, iar în ce priveşte terenul, în baza art. 35 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Apelul declarat de creditoare împotriva sentinţei, a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr. 185/22 februarie 2001 a Tribunalului Maramureş.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că sentinţa este temeinică şi legală, întrucât imobilul asupra căruia urmăritoarea a solicitat notarea ipotecii execuţionale, nu este bunul urmăritei, ci constituie proprietatea altei persoane.
împotriva acestei decizii, a declarat recurs creditoarea F.V., solicitând casarea ei şi, rejudecând, admiterea apelului împotriva sentinţei, care să fie schimbată în sensul admiterii cererii introductive de instanţă.
în motivarea recursului, s-a susţinut că, în speţă, se poate dispune executarea silită, deoarece asupra casei intabulate în C.F. nr. 2090 Baia Mare, este coproprietar tabular şi urmărită, nu numai soţul ei.
Pe de altă parte, aceiaşi soţi, mai au în proprietate şi imobilul situat în Baia Mare, str. A.M. nr. 25, cu privire la care a depus extras C.F. la tribunal, dar a dispărut pe parcursul soluţionării apelului.
Recursul este nefondat.
Prin cererea introductivă de instanţă, înregistrată la data de 16.08.2000, creditoarea urmăritoare F.V. a solicitat încuviinţarea executării silite asupra imobilului înscris în C.F. nr. 2090 Baia Mare, nr. top 1860/1 şi 1861/5, pentru recuperarea creanţei de 1.200 DM şi înscrierea dreptului de ipotecă execuţională.
Titlul executoriu îl reprezintă contractul de împrumut, autentificat sub nr. 848/29.05.1997 de notarul public M.M., încheiat cu debitoarea urmărită
H.A., învestit cu formulă executorie, prin încheierea nr. 339/19.01.1998 a Judecătoriei Baia Mare.
Aşa după cum au reţinut în mod corect ambele instanţe, asupra imobilului înscris în C.F. nr. 2090 Baia Mare, nr. top 1860/5, este intabulat sub B.22
H.G., în cotă de 1/1 parte cu titlu de drept moştenire, iar asupra terenului din parcelele cu nr. top 1865/ 2, nr. top 1861/3, nr. top 1860/1, nr. top 1860/2, nr. top 1861/5 şi 1861/6 este intabulat tot H.G., în temeiul art. 35 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, nu şi debitoarea urmărită H.A.
în recurs, creditoarea-urmăritoare a depus copia colii funciare nr. 11317 Baia Mare, nr. top
549/10 P casă = ap. nr. 4, din care rezultă că sub b-5-6 sunt intabulati cu titlu de drept cumpărare H.A. şi H.G.
Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii LX din anul 1881 şi judecată ca atare, chiar dacă atât creditoarea urmăritoare, cât şi ambele instanţe, nu au invocat nici un text de lege în baza căruia să se fi solicitat executarea silită şi respectiv s-au respins cererea şi apelul.
Potrivit art. 58 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, executarea silită imobiliară va urma dispoziţiile C. pr. civ. şi pentru actele de executare începute potrivit Legii nr. LX din anul 1881, cu modificările aduse prin Legea nr. 54 din anul 1912, iar art. 3731 alin. 1 C. pr. civ. prevede că cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel.
Prin urmare, începând cu data de 24 iunie 1996, urmărirea silită imobiliară, poate avea loc numai pe baza dispoziţiilor C. pr. civ.
Având în vedere că nu sunt prezente motivele de casare sau de modificare, prevăzute de art. 304 C. pr. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
| ← Daune-interese moratorii. Condiţii. Criterii de determinare | Contract de întreţinere. Contraprestaţie. înstrăinare... → |
|---|
