Despăgubiri accident de circulaţie. Asigurare de răspundere civilă auto. Daune morale. Prejudiciu de agrement.
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 95 din data de 19.03.2015
PROBLEMA DE DREPT:
Despăgubiri accident de circulație. asigurare de răspundere civilă auto. Daune morale. Prejudiciu de agrement.
(SENTINȚA CIVILĂ NR. 95/19.03.2015)
REZUMATUL SPEȚEI:
Reclamantul A.P., în contradictoriu cu pârâta SC C.A. SA, a solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 30.000 lei reprezentând daune materiale, 2.500.000 lei reprezentând daune morale, 2.500.000 lei reprezentând prejudiciu de agrement, 910 lei lunar, reprezentând prestație periodică ce rezultă din diferența dintre salariu și indemnizația de handicap.
În motivare, reclamantul arată că la data de 26.01.2012 se afla pe locul din dreapta al autoturismului marca ………… condus de C.O. Conducătorul auto, pe fondul vitezei neadaptate la un carosabil acoperit cu zăpadă a pierdut controlul autoturismului, a derapat și a pătruns pe celălalt sens de mers unde a intrat în coliziune cu autoturismul cu număr de înmatriculare …….. care circula regulamentar din sens opus, condus de C.G. Se arată că vinovăția autorului accidentului a fost stabilită în mod cert și definitiv prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 17.05.2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați cât și prin Referatul de propunere NUP al Biroului Rutier al Poliției Municipiului Galați.
În urma accidentului arată că a suferit un traumatism cranio-cerebral cu edem cerebral, fiind internat la Secția Neurochirurgie a Spitalului de Urgență Galați din data de 27.01.2012 până la data de 03.02.2012, în prezent fiind încadrat într-un grad de handicap, având ca deficit funcțional hemianopsie homonimă dreaptă, pareză facială centrală dreaptă, hemipareză dreaptă, hemipareză dreaptă predominant brahială, ortostatism și mers imposibil, nu execută ordine verbale simple și necesită supraveghere permanentă.
Acțiunea a fost admisă în parte, considerându-se, privitor la daunele morale, că spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare a cauzei.
Privitor la prejudiciul de agrement, s-a apreciat că prejudiciul fiziologic încercat de reclamant constând în privarea acestuia de avantajele unei vieți normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care acesta trebuie să-l facă pentru a-și păstra condițiile de viață pe care le-a avut anterior vătămării, condiții pe care nu le va recăpăta în timp, pretinde acordarea unei compensații bănești corespunzătoare care să ofere reclamantului o necesară satisfacție. Astfel, prejudiciul de agrement trebuie înțeles în accepțiunea sa largă, ca având o dublă natură. Aspectul obiectiv, concretizat în tulburări fiziologice care provoacă neplăceri în viața curentă nu este altul decât prejudiciul fiziologic. Așadar, prejudiciul fiziologic se află înglobat în prejudiciul de agrement, care trebuie înțeles în sens larg. În același timp, victima conștientizează starea în care se află, privațiunile și restrângerile pe care acest prejudiciu le provoacă. Pe lângă prejudiciul corporal (funcțional, de agrement) de lungă durată, urmările subzistând chiar și în prezent, reclamantul necesitând intervenții chirurgicale și programe de recuperare, cauzat prin vătămarea adusă integrității corporale, instanța reține și prejudiciul pur psihologic datorat faptului că accidentul i-a provocat leziuni fizice determinând o altă atitudine psihică a reclamantului, complet diferită de cea avută anterior producerii acestuia, schimbare determinată de necesitatea restabilirii integrității sale corporale, iar eforturile depuse în acest sens au angrenat o suprasolicitare psihică și un efort fizic suplimentar.
| ← Adopţie. Competenţă teritorială. Jurisprudență Adopţii | Obligaţia de a face. Obligarea pârâţilor să asigure o... → |
|---|
