Divorţ cu copii şi partaj bunuri comune. Jurisprudență Partaj
Comentarii |
|
Judecătoria Darabani Sentinţă civilă nr. 5 din data de 17.09.2013
ROMÂNIA JUDECĂTORIA DARABANI
JUDEȚUL BOTOȘANI SENBTINTA CIVILĂ NR. xxx
Ședința publică din xxxxxxx Instanța constituită din: Președinte - xxxxxxxx
Grefier -xxxxxxxx
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect "divorț cu copii și partaj bunuri comune ", formulată de reclamanta A.I., domiciliată în satul xxxx, comuna xxxx, județul Botoșani, prin av.mandatar G.C., în contradictoriu cu pârâtul A.L., cu același domiciliu și cu citarea Autorității Tutelare de pe lângă Primăria comunei xxxx, județul Botoșani.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns av. G.C., pentru reclamantă și martorii V.V. și V.A., lipsă fiind părțile și reprezentantul legal al autorității tutelare - Primăria corn. xxxx, jud.Botoșani.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, în baza art.104 alin.(lO) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care expune asupra modului de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei, stadiul judecății, precum și faptul că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea reconvențională, după care:
Sub prestare de jurământ au fost audiați martorii V.V. și V.A. , declarațiile acestora fiind consemnate în procese-verbale aparte atașate la dosar (f 79-80 ds).
Instanța pune în discuție, în temeiul art. 165 Cod procedură civilă , disjungerea acțiunii de divorț de cea de partaj buniri comune, deoarece numai cererea de divorț este în stare de judecată.
Apărătorul reclamantei este de acord cu cele dispuse de instanță.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat cu privire la capătul de cerere privind divorțul, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Av.G.C, pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii și anume desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinței minorilor A.A., născută la data de 08.09.1996, A.IX, născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001 la locuința mamei -reclamante, aceasta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de "V." , cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor , precum și la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Darabani, la data de 29.10.2012, sub nr. xxxx/217/2012, reclamanta A.I., domiciliată în satul xxxx, comuna xxxx, județul Botoșani, a chemat în judecată pe pârâtul A.L., cu același domiciliu, pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate, să se dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinței minorilor rezultați din căsătorie, A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001 la locuința reclamantei, aceasta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei,acela de "V.", obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor, împărțirea bunurilor comune prin atribuirea locuinței, reclamantei, sens în care instanța să constate că părțile au cote inegale la imobil, respectiv 70% reclamanta și 30% pârâtul, cu obligarea acestuia din urmă la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în anul 1993, iar din căsătorie au rezultat minorele: A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I, născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001, relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate , părțile fiind despărțite în fapt de aproximativ 3 ani, astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este gosibilă.
In drept, acțiunea nu a fost motivată.
Cererii i-au fost anexate, în xerocopii: certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale minorilor, cartea de identitate a reclamantei,cartea de muncă a reclamantei, unele înscrisuri din care rezultă că reclamanta lucrează în străinătate, precum și că a fost a fost agresată de pârât , traduse din limba spaniolă, certificat de urbanism, cartea de identitate a pârâtului, autorizația de construire, un nr. de 2 chitanțe în original din care rezultă că reclamanta a achitat unele utilități aferente imobilului -casa de locuit, contractul de vânzare în rate nr.xxxxx din 28.01.2007, contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr.xxx din 04.06.2008, adeverința eliberată de B.E.J. N.G. în dosarul execuțional nr.xxx/2011, precum și procură judiciară în original dată de reclamantă , prin care împuternicește pe numitul G.C. să o reprezinte în instanță , precum și în toate căile de atac, autentificată sub nr.xxx din 16 mai 2012 de Biroul Notarului Public " P.D.E. " cu sediul în or.xxxx, jud.Botoșani(filele 7 - 37).
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat personal în instanță, însă a depus la dosar întâmpinare și cerere convențională, prin avocat H.P. (filele 54- 56).
în susținerea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și testimoniale.
A fost întocmit și depus la dosarul cauzei raportul de anchetă psihosocială nr.xxxx din 07.12.2012 al Primăriei com. xxxx, jud.Botoșani.
La termenul din 21 martie 2013, avocatul mandatar al reclamantei, G.C., a solicitat instanței acordarea de ajutor public judiciar mandantei sale, cerere admisă prin încheierea din 17 aprilie 2013 pronunțată în cauză (fila 78).
Analizând acțiunea dedusă judecății, prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța constată următoarele:
Reclamanta A.I. și pârâtul A.L. s-au căsătorit la data de 30.12.1993 la Primăria com.xxxx , jud.Botoșani, conform certificatului de căsătoriei seria CE nr.xxxxxx depus la dosar(fila 8) și au împreună trei copii minori, respectiv: A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001, astfel cum rezultă din certificatele de naștere depuse în copii la dosar(filele 9-11).
Instanța, constatând că relațiile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate, nemaifiind posibilă continuarea căsătoriei, în temeiul art.373 lit. b și art.379 alin.l Cod Civil, conform căruia: « In cazul prevăzut de art.373 lit.b) , divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei", instanța va admite , în parte, acțiunea reclamantei li va dispune desfacerea, din culpa pârâtului, a căsătoriei încheiată între părți, admițând astfel cererea principală.
De altfel, și din declarațiile martorilor V.V.(fila 79) :.."De la început relațiile dintre soți au fost tensionate, ginerele meu consumând frecvent băuturi alcoolice, având un comportament violent față de soție, în acele momente își fugărea de acasă soția și copiii. Ginerele meu nu a fost angajat niciodată, soția lui fiind cea care aduce venituri în casă ocazional. De aproximativ 3 ani de zile fiica mea este la muncă în străinătate și trimite acasă bani pentru îngrijirea copiilor. Ginerele locuiește la părinții lui, a abandonat casa pe care a construit-o împreună cu soția sa și vine, solicitându-mi mie, să-i dau bani..." și V.A. (fila, 80) : "Motivul pentru care fiica mea a introdus acțiune de divorț este comportamentul violent al soțului față de ea, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a faptului că acesta nu muncește, nu realizează venituri și nu se implică la cheltuielile casei. în urmă cu 3 ani fiica mea a plecat la muncă în Spania pentru a realiza venituri necesare acoperirii unui împrumut în bancă, pentru a continua lucrările la casă și pentru a asigura cheltuielile necesare familiei. Pârâtul nu s-a interesat de soarta copiilor și nu contribuie cu nimic la întreținerea acestora. în loc să-i sprijine, le cere chiar bani pentru rezolvarea unor probleme. Ginerele locuiește Ia mama sa, nu-și vizitează copiii și nu se interesează de soarta lor. Pârâtul a avut animale pe care le-a vândut, banii fiind
cheltuiți numai pentru băutură, fără să ajute pe copiii săi."rezultă că vinovat de destrămarea relației de căsătorie se face pârâtul.
In ceea ce privește revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorilor rezultați din căsătorie , instanța va lua act de învoiala părților și în temeiul art.383 alin.(3), art. 506 și art.92 alin.l și 2 teza I C.civil, va dispune ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei - acela de « V. », exercitarea autorității părintești asupra minorilor rezultați din căsătoria părților, să se facă în comun, de către ambii părinți.
Odată cu stabilirea modalității de exercitare a drepturilor părintești asupra minorilor de către unul dintre părinți, instanța are obligația de a stabili în mod exact și concret locuința minorilor.
Potrivit art.400 alin.(l) Cod civil, regula stabilită de legiuitor a fost ca locuința copilului minor va fi la părinții săi, sau la unul dintre părinți potrivit acordului dintre aceștia, excepția fiind dată de neînțelegerea dintre părți, și în baza dovezilor administrate, locuința va fi stabilită de instanța de tutelă.
Instanța, în baza art.400 alin.(l) Cod civil, va stabili domiciliul minorilor la domiciliul mamei - reclamante, acesta fiind și dorința minorilor care au fost audiați conform disp.art.264 alin.(l) și (2) cod civil(filele 63-65).
Astfel, văzând și faptul că dispozițiile art.506 din Noul cod civil îngăduie învoiala părților sub acest aspect, instanța o va încuviința.
In concordanță cu jurisprudența C.E.D.O., dar și cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului și trebuie să prevaleze în toate cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea și educarea copiilor lor. în măsura în care există neînțelegeri între părinți, care afectează în mod direct și minorii, iar instanța judecătorească este chemată să se pronunțe cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, este necesar să fie considerat în primul rând interesul superior la copiilor, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială și spirituală a minorilor, în special prin îngrijirea acestora, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii lor, prin menținerea copiilor într-un mediu cât mai apropiat de cel în care au fost crescuți. Interesul superior al copiilor urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudența. Aceste criterii sunt: vârsta copiilor, posibilitățile părintelui de a le asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul față de minori și al minorilor față de părinte, precum și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor. Criteriile de apreciere a interesului superior al minorilor formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective. Altfel spus, în aprecierea interesului superior al minorilor nu se putea absolutiza vreunul dintre criteriile enunțate, instanța urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.
Din probatoriul administrat în cauză s-a constatat de către instanță că, prin înțelegerea pârtilor, nu sunt lezate interesele minorilor, fiind în avantajul lor să locuiască împreună cu mama, având în vedere că aceștia și în prezent locuiesc împreună cu bunicii materni, având condiții bune pentru a le asigura un climat liniștit, necesar în dezvoltarea fizică și psihică a acestora.
Se va mai ține cont și de nevoia acută a minorilor de a fi alături de mamă, care le oferă sprijin afectiv și emoțional, liniște și stabilitate.
La luarea acestei decizii, instanța va avea în vedere și dispozițiile art.5 alin.(2) din Legea nr.272/21.06.2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului potrivit cărora:"Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revin în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil, ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia."
Potrivit disp. art.402 Cod civil, " Instanța de tutelă , prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor".
Totodată, art.499 Cod civil prevede că:" Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională", iar potrivit art.529 din același act normativ" întreținerea este datorată în funcție de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui ce urmează a o plăti"".
In plus, art.525 Cod civil statuează că" minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă are avea bunuri".
Instanța urmează a face aplicarea dispozițiilor art.530 C.civ."Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională. "
Pe cale de consecință, în conformitate cu disp. art.529 alin.(2 ) Cod civil coroborat cu art.530 alin.3 Cod civil, pârâtul va fi obligat să plătească, în favoarea minorilor, începând de la data introducerii acțiunii, 29.10.2012 și până la majoratul acestora sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, pensie de întreținere în cuantum de 102 lei lunar. De asemenea, în măsura în care pârâtul obligat nu realizează venituri, atât în interesul minorilor , cât și al debitorului sunt puse la adăpost prin faptul că minimul de întreținere este asigurat prin raportare la venitul minim pe economie.
Conform art.165 C.pr.civ.-,, In orice stare a judecății se pot despărți pricinile întrunite, dacă instanța socotește că numai una dintre ele este în stare de judecată", așa încât, instanța va dispune formarea unui nou dosar pentru cererea de "partaj bunuri comune".
în conformitate cu art.9 alin.(l) din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, modificată prin O.U.G.80/30.09.2011, va dispune comunicare din oficiu în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei xxxx, jud. Botoșani în vederea înscrierii mențiunilor corespunzătoare.
Văzând că acțiunea a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform disp. art.14 alin.(l) din O.G.51/2008 și că hu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă având ca obiect "divorț cu copii + partaj bunuri comune", introdusă de reclamanta A.I., domiciliată în comuna xxxx, județul Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul A.L., cu același domiciliu și cu citarea Autorității tutelare de pe lângă Primăria comunei xxxx, Județul Botoșani.
Dispune desfacerea, din culpa pârâtului, a căsătoriei încheiate între părți la data de 30 decembrie 1993 și înregistrată sub nr. xx în registrul stării civile al Primăriei comunei xxxx, județul Botoșani.
Dispune ca reclamanta să revină la numele de "V." avut anterior încheierii căsătoriei.
Dispune ca exercitarea autorității părintești privind minorii: A.A., A.I.I. și A.A.G., să fie făcută în comun, de către ambii părinți.
Stabilește la domiciliul mamei reclamante locuința minorilor A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei pentru minorii A.A., A.I.I. și A.A.G., pensii de întreținere de câte 102 lei/lunar pentru fiecare minor, de la data introducerii acțiunii, 29.10.2012 și până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.
Dispune formarea unui nou dosar pentru cererea de partaj bunuri comune.
Fixează termen de judecată la data de 23 mai 2013.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare pentru divorț.
Pronunțată în ședință publică la data de xxxxxx.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.xxx
Thred.xx
Ex.6/xxxxx
← Inlocuirea amenzii contraventionale cu munca in folosul... | Sentinta penala 1. Jurisprudență Infracţiuni prevăzute în... → |
---|