divorţ. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 11260/2013 din data de 10.10.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 11260/2013
Ședința publică de la ……… 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE ………
Grefier ……………
Pe rol judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta ……. și pe pârâtul ………….., având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură s-au depus din partea părților concluzii scrise, după care,
Se constată că, dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2013 fiind consemnate în aceea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 02 octombrie2013, respectiv 09 octombrie 2013, când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând,
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de …...2012, legal timbrată, reclamanta …… a chemat în judecată pe pârâtul ...
S-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desfacerea căsătoriei părților din vina exclusivă a pârâtului; reluarea de către reclamantă a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de "……..";; exercitarea exclusiv de către reclamantă a autorității părintești asupra minorelor ……, născută la data de 12.04.2002 și …..alia, născută la …...2004, ambele în loc. Oradea, jud. Bihor; stabilirea domiciliului copiilor la mamă cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestora, în procent de 33% lei lunar din venitul minim lunar, revenind minorei ….. 17% lei lunar, iar minorei …. 16% lei lunar, începând cu data de ……...2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziții legale.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta învederează instanței că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate din cauza comportamentului pârâtului, care exercită violențe verbale și fizice asupra sa, înjosind-o atât pe ea, cât și pe cele două minore, insuflându-le o stare continuă de teamă reală. Se arată că de mai multe ori pârâtul le-a alungat din domiciliul conjugal, ultima acțiune de acest fel producându-se la data de …...2012 de când locuiesc la fratele reclamantei, respectiv unchiul minorelor.
Se invocă în drept dispozițiile art. 373 lit. (b), 383, 397, 400, 529 din Codul Civil.
Pârâtul este de acord cu admiterea în parte a cererii principale, iar pe cale de acțiune reconvențională, legal timbrată, cere ca instanța să desfacă această căsătorie din culpă comună, autoritatea părintească să fie exercitată în comun, obligația de plată a pensiei de întreținere să fie stabilită începând cu data pronunțării hotărârii. Se opune evacuării sale din locuința comună arătând că el este cel căruia i-a fost cesionat terenul pe care a construit casa ce reprezintă domiciliul conjugal, reclamanta "venind la totul gata";, construcția fiind finalizată la data căsătoriei părților, așa încât măsura solicitată a fi luată împotriva sa este nelegală și imorală. Reclamantul-reconvențional relevă, pe de o parte, că și pârâta-reconvențională se face vinovată pentru deteriorarea relațiilor familiale întrucât are o legătură extraconjugală, iar pe de altă parte, precizează că își iubește fiicele de care s-a îngrijit tot timpul, inclusiv din punct de vedere material, și de aceea dorește ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun și plata pensiei de întreținere să se stabilească de la data pronunțării sentinței.
Nu se invocă în drept vreo dispoziție legală.
Pârâta-reconvențională se opune admiterii cererii - reconvenționale considerând-o nefondată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele :
Conform certificatului de căsătorie, părțile s-au căsătorit la data de …..2007, în com. ……….., jud. Bihor.
Sub durata căsătoriei lor s-au născut minorele ..2004, ambele în loc. Oradea, jud. Bihor.
Potrivit dispozițiilor art. 259 alin. 6 cod civil căsătoria poate fi desfăcută prin divorț, în condițiile legii.
Coroborând ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv declarațiile martorilor audiați, minuta Sentinței Penale nr. …….2013 pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosar Penal nr. ……/2013, ordinul de protecție emis în de aceeași instanță în Dosar nr. ../2013, dovada trimiterii în judecată a pârâtului în calitate de inculpat în Dosar nr. ……..271/2013 aflat pe rolul Judecătoria Oradea pentru încălcarea ordinului de protecție, actele medicale ale reclamantei, Raportul de audiere efectuat de psihologul de pe lângă Cutea de Apel Oradea în Dosar nr. ……./2013, instanța constată că pârâtul este culpabil de crearea stării de fapt care a dus la deteriorarea accentuată a relațiilor de familie, așa încât având în vedere faptul că, în speță, sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 379 alin. 1 Cod civil, instanța va desface căsătoria părților din vina pârâtului.
Pentru argumentarea acestei decizii se reține că pârâtul a adoptat un comportament necorespunzător, obișnuind să o agreseze pe reclamantă (de multe ori în prezența minorelor), să o alunge din locuința conjugală, motiv pentru care în luna noiembrie 2012 aceasta și cele două fiice ale părților s-au refugiat la martorul …….., unde locuiesc și în prezent.
Presiunea psihologică pe care pârâtul a continuat să o exercite asupra reclamantei rezultă din hotărârea penală prin care acesta a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 8 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere și stabilirea unui termen de încercare de 3 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare în formă continuată, infracțiune prevăzută și pedepsită prin art. 193 alin, 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, precum și pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, în ce privește autoturismul condus de reclamantă, în care se afla și martora Toc Carmen.
În considerentele Sentinței Penale nr. ……..2013 se reține că reclamanta a fost în mod repetat amenințată cu moartea folosindu-se și metode cel puțin ciudate, de tipul așezării unei coroane funerare în fața porții imobilului unde era aceasta. Pentru a-i insufla reclamantei o temere accentuată, pârâtul a recurs la gesturi extreme intrând frontal în mașina condusă de aceasta când se întorcea de la serviciu tura de noapte. Instanța care a soluționat cauza penală arată că pârâtul a recunoscut faptele imputate.
Totodată, în Sentința Civilă nr. …….2013 Ordin de protecție) dată de Judecătoria Oradea în Dosar nr. …../2013, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3…………/2013 a Tribunalului Bihor, se consemnează că relațiile dintre soți au degenerat, că mediul conflictual face imposibilă conviețuirea, instanța apreciind că integritatea fizică și psihică a reclamantei și a minorelor sunt puse în pericol, așa încât se impune ca aceste violențe să înceteze pentru a nu se perpetua o stare conflictuală aptă de a genera consecințe mult mai grave. Pârâtul nu a respectat măsurile dispuse prin ordinul de protecție, ci l-a încălcat, fapt care a determinat-o pe reclamantă să acționeze în consecință, ceea ce a dus la constituirea Dosarului penal nr. ……..2013 la Judecătoria Oradea pentru încălcarea ordinului de protecție.
Potrivit art. 383 alin. 3 din Cod civil, instanța va încuviința ca reclamanta să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de "………";.
Autoritatea părintească este definită la art. 483 Cod civil ca fiind ansamblul de drepturi și obligații care privește atât persoana, cât și bunurile copilului. Legea conferă ambilor părinți dreptul de a-și exercita autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului cu respectul datorat persoanei acestuia. Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
Părinții, în acord cu prevederile art. 487, art. 488 alin. 1, art. 493 Cod civil au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, de a-l supraveghea îngrijind de sănătatea, de dezvoltarea lui psihică și intelectuală, educația, învățătura, pregătirea sa profesională.
Privitor la modul de exercitare a autorității părintești, la art. 503 alin. 1 Cod civil se stipulează că părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, iar conform art. 504 Cod civil, dacă părinții sunt divorțați, aceasta se exercită conform dispozițiilor referitoare la efectele divorțului în raporturile dintre părinți și copii. Cu încuviințarea instanței de tutelă, părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia (art. 506 Cod civil).
Având în vedere probele despre care s-a făcut vorbire, precum și anchetele sociale efectuate la domiciliul părților (filele 41,69), extrasul din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în Dosar nr. ……, înscrisurile medicale depuse la dosar, raportul întocmit de psihologul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, instanța concluzionează că este în interesul celor două minore ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de mamă.
În susținerea acestei concluzii instanța are în vedere faptul că atitudinea violentă adoptată de pârât are efecte grave și asupra minorelor, care conform înscrisurilor medicale de la dosar, suferă de tulburări de anxietate, minora ….. a manifestat chiar tulburări cardiace urmare a unor incidente generate de pârât (în luna aprilie minorele fiind martore la tentativa de suicid a tatălui lor, a se vedea depoziția martorului …, fila 81 și a martorei ….. fila 88), minora urmând și în prezent un program de intervenție psihoterapeutică cu întâlniri săptămânale la psiholog, alături de reclamantă.
Minora …… a fost amenințată de tatăl său telefonic că "dacă nu merge de bună-voie cu el. o va lua cu forța de la școală și o va duce să locuiască cu el, fără mama lor";. Din acest motiv pârâtul a fost sancționat cu amendă administrativă în cuantum de 800 lei, potrivit Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din Dosar nr. ……...
De asemenea, prin Raportul de audiere întocmit de psihologul de pe lângă Curtea de Apel Oradea se evidențiază că stilul parental al tatălui are un nivel redus de empatie; că sancționează comportamentele inadecvate ale copiilor prin certuri, bătăi, înjurături și reproșuri; că manifestă o toleranță scăzută la frustrare, este impulsiv și imprevizibil, are un comportament violent care nu poate oferi un exemplu de siguranță. Minorele afirmă că le este frică de tatăl lor și că de mai multe ori au asistat la certuri și loviri exercitate de tată asupra mamei. Se mai arată că tatăl are dificultăți în a-și gestiona furia, că reprezintă un real factor de risc asupra minorelor și că i se recomandă acestuia consiliere psihologică individuală pentru a-și dezvolta abilități cu privire la managementul furiei și a toleranței scăzute la frustrare.
Mai mult, în concluzii, se recomandă limitarea contactului minorelor cu tatăl pe o perioadă scurtă de timp, în care acesta să fie asistat de specialiști în rezolvarea propriilor sale probleme emoționale și abia, ulterior, după parcurgerea unui modul terapeutic se va pute stabili un program comun, adecvat pentru copii și tatăl lor.
Doctrina și practica judiciară s-a pronunțat în sensul că a considerat ca un motiv temeinic de exercitare a autorității părintești doar de către un singur părinte cazul în care între părinții copilului există o stare conflictuală deschisă ce face imposibilă comunicarea între aceștia (G, C. …………).
La art. 456 alin. 1,2 și 3 Cod civil se prevede că minorul locuiește la părinții săi, iar dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de comun acord locuința copilului. În caz de neînțelegeri între părinți, instanța de tutelă hotărăște asupra acestui aspect, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială, poziția exprimată de părinți și de copil dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.
Stabilirea domiciliului minorelor la mamă se impune (fără a mai face vorbire despre cele anterior relatate) deoarece minorele au fost tot timpul în grija acesteia, iar minora ………. și-a manifestat această dorință, audiată fiind în camera de consiliu.
În art. 456 alin. 1,2 și 3 Cod civil se prevede că minorul locuiește la părinții săi, iar dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de comun acord locuința copilului. În caz de neînțelegeri între părinți, instanța de tutelă hotărăște asupra acestui aspect, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială, poziția exprimată de părinți și de copil dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.
Așa fiind, deoarece copiii au locuit în permanență cu mama lor, instanța le va stabili domiciliul la reclamantă considerând că interesul superior al acestora impune luarea măsurii precizate.
Data de la care instanța a instituit obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea minorelor este justificată prin faptul că de la data separării soților, când a fost intentată prezenta acțiune în justiție, pârâtul le-a dus acestora, sporadic, daruri nesemnificative, împrejurare confirmată de martorii ..
Ancheta socială aflată la fila 44 a dosarului confirmă faptul că reclamanta împreună cu minorele locuiesc în casa fratelui (unchiului) în condiții improprii, că nu deține în proprietate o altă locuință, în timp ce pârâtul, nerespectând cele dispuse pe cale de ordonanță președințială când a fost evacuat din locuința familială, a reocupat în mod nelegal și abuziv imobilul.
Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, având în vedere dispozițiile art. 499 alin. 1 Cod civil, să acorde întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Are dreptul la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale, se precizează în art. 524 Cod civil. Se consideră, la art. 528 Cod civil că starea de nevoie, precum și mijloacele celui care datorează întreținerea pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
În art. 527 din Cod civil se specifică faptul că poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, se susține în art. 529 alin. 1 Cod civil, iar la alin. 2 al aceluiași articol se menționează că atunci când întreținerea se datorează de către părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Modalitatea de efectuare a plății pensiei de întreținere este expusă la art. 533 Cod civil, unde se arată că aceasta se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
Date fiind cele mai sus consemnate, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în cotă de 33% lei lunar din venitul minim pe economie (pentru că nu s-a dovedit că acesta are loc de muncă), revenind minorei … 18% lei lunar, iar minorei …. 15% lei lunar, începând cu data de …...2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziții legale.
Ținând cont de considerentele expuse, precum și de textele de lege la care s-a făcut referire coroborate cu prevederile art. 918 alin. 1 pct. (a) Cod civil, instanța va admite cererea potrivit prezentei hotărâri urmând a dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în sat. T…..jud. Bihor și reintegrarea reclamantei împreună cu cele două minore în imobilul menționat.
Chiar dacă s-ar trece peste considerentele ce atestă imposibilitatea de conviețuire a părților în cadrul aceleiași locuințe, cum invoca la un moment dat pârâtul, apărarea acestuia potrivit căreia el a construit casa ce reprezintă domiciliul conjugal al părților, fără vreo contribuție din partea reclamantei, nu poate fi primită, în primul rând pentru că nu a fost dovedită și, în al doilea rând pentru că, deși căsătoria părților a avut loc la data de ……….2007, minorele s-au născut în anul 2002, respectiv 2004, ceea ce instituie prezumția de conviețuire a părților înainte de oficializarea relației lor, aspect care, prin deducție, pune la îndoială contribuția exclusivă a acestuia la edificarea imobilului ce a reprezentat locuința conjugală și care nu a fost înscris în cartea funciară.
Fiind în culpă procesuală, în acord cu prevederile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de ……………,30 lei reprezentând onorariu avocațial și taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea principală formulată și precizată de reclamanta .., jud. Bihor și cu domiciliul în sat. .. Criș, jud. Bihor împotriva pârâtului ….. cu domiciliul în sat. ……, jud. Bihor.
Respinge cererea-reconvențională formulată de reclamantul-reconvențional ……….. împotriva pârâtei-reconvenționale ..
Desface căsătoria încheiată între părți la data de ……..2007, în com. ……, jud. Bihor din vina pârâtului.
Încuviințează ca reclamanta să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de "……..
Instituie exercitarea în exclusivitate de către reclamantă a autorității părintești asupra minorelor ……, născută la data de ….2002 și .., ambele în loc. Oradea, jud. Bihor și stabilește domiciliul acestora la mamă.
Obligă pe pârât la plata unei pensii de întreținere în cotă de 33% lei lunar din venitul minim pe economie, revenind minorei …… 18% lei lunar, iar minorei ……… 15% lei lunar, începând cu data de ………..2012 până la majoratul beneficiarelor sau alte dispoziții legale.
Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în sat. ……..jud. Bihor și reintegrarea
reclamantei împreună cu cele două minore în imobilul menționat.
Obligă pe pârât la plata sumei de 1.039,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din ……...2013.
PREȘEDINTE GREFIER
………
| ← plângere împotriva încheierii de carte funciară | stabilire locuinţă minor şi exercitare autoritate părintească → |
|---|
