stabilire locuinţă minor şi exercitare autoritate părintească
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 10615/2013 din data de 10.10.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. 20682/271/2012
SENTINȚA CIVILĂ NR. 10615/2013
Ședința publică din …..2013
Președinte: ………..
Grefier: ……….
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta ……… în contradictoriu cu pârâții ………, având ca obiect stabilire locuință minor și exercitare autoritate părintească.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință din data de …..
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, învederând instanței că în prezenta cauză s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, după care:
Se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de ……., fiind consemnate în acea încheiere de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de ……., zi în care s-a dat hotărârea.
În termenul de pronunțare, părțile au depus la dosar concluzii scrise.
J U D E C Ă T O R I A
DELIBERÂND,
Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță sub dos. cu nr. de mai sus, legal timbrată cu 14 lei taxă timbru prin chit. de la filele 2 și 45 dosar și 0,6 lei timbre judiciare, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul …. și, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei mun. ……, a solicitat instanței să modifice măsura de încredințare a minorei . ….., din părinți .…… în sensul încredințării minorei la reclamantă, cu exercitarea de către reclamantă a drepturilor și îndatoririlor cu privire la persoana copilului și cu obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pentru minoră în cuantum de ¼ din venitul său lunar net, de la data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor de către fetiță; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a arătat că reclamanta este mătușa minorei …, ns. la data de ……….2005, din căsătoria pârâtului cu sora reclamantei, numita …, decedată între timp, la data de …….
La data de ….., prin Sentința civilă nr. …., Judecătoria Oradea a pronunțat divorțul dintre pârât și mama minorei, încredințând minora spre creștere și educare mamei sale, ……. și obligând tatăl la plata pensiei de întreținere pentru minoră în cuantum de 1/4 din venitul net realizat, cu începere de la data pronunțării sentinței, ……… și până la majoratul minorei sau noi dispoziții.
Susține reclamanta că măsura de reîncredințare a minorei la ea este în interesul superior al copilului, cont. art. 263 al. 1 din N.C.C.
După divorț, mama minorei fiind bolnavă, suferind de gliomatoză temporală și nuclei bazali (o tumoare multiplă extrem de rară, inoperabilă) a locuit, cu minora, împreună cu reclamanta, deoarece nu se putea ocupa de fiica ei, dată fiind starea extrem de gravă a sănătății. Astfel, din luna ianuarie 2012, reclamanta a participat permanent la creșterea și educarea minorei, inclusiv sub aspect financiar, fiind implicată și în activitățile școlare sau de altă natură ale minorei încercând să suplinească imensa lipsă a mamei cauzată de starea de sănătate.
La data de ……….2012, mama minorei, ………), a decedat. De la decesul marnei sale, minora este într-o situație emoțională deosebită, nu mai vrea să doarmă decât cu mătușa ei.
S-a mai arătat că, de mică, minora și reclamanta au dezvoltat relații de atașament reciproc, petrecându-și inclusiv vacanțele împreună cu mama acesteia. De la debutul bolii și ulterior după decesul mamei, reclamanta s-a ocupat aproape exclusiv de creșterea și educarea minorei, a plătit toate cheltuielile privitoare la minoră, inclusiv cele de școlarizare. Reclamanta, având firmă personală, prin natura serviciului, are un program flexibil pentru a putea duce, respectiv aduce minora de la școală și la celelalte activități extrașcolare. Consideră ea că îi poate oferi cele mai bune condiții pentru creștere și educare, un mediu familial corespunzător, un cămin.
În ceea ce-l privește pe tatăl minorei, pârâtul ………, acesta nu îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale necesare pentru creșterea și educarea minorei. Acesta nu a vrut copilul de la naștere. Deși mama minorei era gravidă cu probleme medicale, soțul nu se îngrijea de ea.
De asemenea, a avut un comportament violent față de mama minorei, bătând-o chiar de față cu minora. De 3 ori le-a alungat din garsoniera unde locuiau, scoțându-le în stradă pe fosta soție, împreună cu minora. Cu aceste ocazii, reclamanta le-a luat în găzduire, culegând hainele și jucăriile copilului de pe holul scării.
Pârâtul avea relații extraconjugale și în timpul căsătoriei, lipsea de acasă de dimineața până seara târziu, uneori chiar și 2 zile.
Din 16 ani de căsnicie, nu a lucrat 10 ani. Și când lucra, nu dădea bani în casă, necontribuind la cheltuielile de întreținere ale familiei și copilului. În ultimul an, și-a schimbat de 3 ori locul de muncă.
Mai mult, pârâtul nu s-a implicat în creșterea și educarea copilului. La început, nici la serbările minorei nu mergea, întrucât "nu avea timp de așa ceva".
Nici după divorț, atitudinea sa față de copil nu s-a schimbat. Cu ocazia vizitelor efectuate la pârât, minora s-a întors cu păduchi, luați de la copiii prietenei lui, și murdară. Cu ocazia altei vizite, minora s-a întors cu mâna ruptă, întrucât pârâtul a motivat: "n-am timp să stau lângă ea". Pârâtul nu asigură dezvoltarea unor deprinderi responsabile, sănătoase.
Nu îi cumpăra haine sau rechizite. Dacă minora era bolnavă sau vroia jucării, îi spunea: "du-te la maică-ta, eu n-am bani de așa ceva".
Minora nu vrea să stea la tatăl ei, iar în prezent nu vrea să meargă nici la școală, de frică să nu fie luată de tată cu el.
În drept, s-au invocat disp. art. 403, 399, 263 al. 1, 264 al. 1, 499 al. 3 din Noul C. Civ.
În probațiune, s-au depus la dosar, în copie,următoarele înscrisuri: CI a reclamantei, certificatul de naștere al minorei, certificat de deces al mamei minorei, Sentința civilă nr. …….., acte medicale pe numele mamei (filele …………. dos.).
Prin precizarea de acțiune de la fila 21 dosar, reclamanta a solicitat:
1. în principal,
- stabilirea locuinței minorei ………, născută la data de ……..200, din părinți …………., la reclamantă;
- exercitarea de către reclamantă a supravegherii copilului și îndeplinirea tuturor actelor obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.
- obligarea pârâtului ……. la plata pensiei de întreținere pentru minoră în cuantum de 1/4din venitul său lunar net, începând cu data introducerii acțiunii;
2. în subsidiar, stabilirea dreptului de a avea relații personale cu minora, inclusiv prin găzduirea acesteia, după următorul program:
- în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de vinerea orele 12 până duminica orele 19;
- prima săptămână a perioadei corespunzătoare vacanței de iarnă;
- de Paște și o lună în vacanța de vacanța de vară.
Reclamanta a reluat motivele arătate în considerentele acțiunii principale, susținând că minora este într-o situație emoțională deosebită, nu mai vrea să stea decât cu mătușa ei, nu vrea să doarmă decât cu ea. Minora nu vrea să stea la tatăl ei.
Interesul superior al copilului reclamă menținerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat. Nu există nici un motiv pentru a schimba mediul familial în care minora a trăit de la divorțul mamei, aceasta având nevoie de stabilitate emoțională.
Rapoartele psihologice anexate recomandă menținerea cel puțin temporară a minorei în familia reclamantei, pentru a asigura sprijinul moral și afectiv al unei prezențe feminine stabile și permanente care să substituie (pe cât posibil) lipsa mamei.
Având în vedere vârsta minorei, reclamanta fiind femeie, apropiată sufletește de minoră, aceasta poate să o ajute cel mai bine să traverseze această perioadă dificilă.
S-a mai arătat că reclamanta nu se opune relațiilor personale ale minorei cu tatăl ei, spre deosebire de acesta, ci la posibilitatea ca aceasta să rămână în grija unui tată iresponsabil.
Prin Ordonanța președințială nr. ……., dată în dosarul nr. ………. al Jud. Oradea, instanța a dispus predarea minorei către tatăl reclamant, deși procesul verbal de ascultare a minorei confirmă legătura afectivă puternică între minoră și mătușă, faptul că tatăl bea, iar minora nu vrea sa stea la el.
Pârâtul consideră că are un drept de proprietate asupra copilului. Interzice categoric orice relații personale dintre minoră și reclamantă. Bunica pârâtului, cu care acesta locuiește, a vizitat minora la școală, întrebând-o ce i-a spus judecătorului care a ascultat-o. Aflând că minora a spus că vrea să rămână la mătușa ei, bunica pârâtului a amenințat-o că pârâtul o va bate din această cauză, minora izbucnind în plâns din cauza fricii.
De asemenea, fiind lipsit de scrupule, pârâtul urmărește atragerea afecțiunii copilului prin metode ieftine, rudimentare, precum înlăturarea obligației de a efectua temele școlare. În mod repetat, inclusiv când a vizitat copilul la școală, în luna decembrie 2012, a îndemnat-o să nu învețe, rezultatele școlare scăzând: calificative suficient și insuficient.
În subsidiar, reclamanta solicită stabilirea dreptului de a avea relații personale cu minora, inclusiv prin găzduirea acesteia, indicând un program de vizitare.
A motivat aceasta prin aceea că, în data de ……..2012, pârâtul a ridicat minora de la școală, prin intimidarea personalului școlii, fără a prezenta ordonanța președințială, întrerupându-i programul școlar al minorei. De atunci, pârâtul interzice categoric orice relații personale dintre minoră și reclamantă. Nu a dus minora nici la serbarea școlară programată pe data de …….2012, pentru care minora s-a pregătit, pentru a împiedica orice contact al minorei cu mătușa ei. Aceasta a încercat repetat să viziteze fetița la domiciliul tatălui, dar i s-a interzis contactul cu ea, cu excepția unei ocazii, când i-a fost permis să o vadă cu condiția predării de către reclamantă a card-ului de alocație de stat și a unor acte pentru pensia de urmaș. Și atunci, minora era timorată, fiindu-i frică din cauza pârâtului să se apropie de mătușa ei.
În probațiune, s-au mai depus la dosar, în copie: aviz și raport psihologic întocmite pentru minoră, procesul-verbal de audiere al acesteia de către instanță, în dos. de ordonanță președințială, acte medicale pe numele acesteia (filele ……… dos.)
Prin întâmpinarea de la fila 38 dosar, pârâtul …… a arătat instanței că, referitor la primul capăt de acțiune, se opune la admiterea acestuia.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de acțiune, arată că este de acord cu admiterea în parte, dar nu în baza programului solicitat de reclamantă. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că a fost căsătorit cu mama minorei, ……, din căsătorie rezultând minora ……..
Părinții fetiței au divorțat în anul 2010, prin sentința civilă nr. ……. pronunțată în dosar nr. …. al Judecătoriei Oradea. Urmare divorțului, fiica minoră a fost încredințată spre creștere și educare mamei, cu obligarea tatălui la plata unei pensii de întreținere și stabilirea unui program de vizitare.
Susține pârâtul că a păstrat relațiile cu fetița, pe care a vizitat-o și ridicat-o conform programului stabilit prin sentință, deși a avut greutăți datorită mai mult atitudinii șicanatorii a surorii și mamei fostei sale soții.
În anul 2012, datorită faptului că situația familială inițială s-a schimbat, a înaintat pârâtul o acțiune judecătorească prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilei la el, la tată - acțiunea a format obiectul dosarului nr. … al Jud. Oradea. În data de ……...2012, mama fetiței, ………., a decedat.
După acest eveniment, a solicitat personal imediat și în mai multe rânduri reclamantei, să îi predea fetița, aceasta însă a refuzat, afirmând că va permite acest fapt "doar trecând peste trupul ei".
Ca urmare, pârâtul a înaintat două acțiuni judecătorești, respectiv: o ordonanță președințială - obiect al dos. nr. ….. al Judecătoriei Oradea, prin care a solicitat obligarea prezentei reclamante și a mamei acesteia, să predea imediat fetița reținută fără nici un drept.
Prin sentința civilă nr. ……..2012 a Judecătoriei Oradea, a fost admisă cererea. Ordonanța a fost pusă în executare, fetița aflându-se la tatăl ei.
Recursul declarat însă de către reclamantă a fost admis, casându-se sentința prin respin¬gerea cererii, pentru motive care până la data formulării întâmpinării, nu sunt cunoscute, hotărârea nefiind redactată.
În data de …...2013, reclamanta a răpit fetița, luând-o cu forța de la școală, dar ulterior, în data de ……..2013, pârâtul a preluat-o din nou, cu acordul conducerii școlii.
Susține pârâtul că acest act barbar pus la cale de către reclamantă, a produs un grav șoc psihologic copilei, care s-a îmbolnăvit, în prezent fiind sub tratament medical.
O altă acțiune formulată de pârât este cea de drept comun, prin care a solicitat predarea minorei - dosarul aflându-se pe rolul judecătoriei.
Arată pârâtul că în prezenta acțiune, invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și, de asemenea, excepția de inadmisibilitate a acțiunii.
În motivarea acestor excepții, arată că textul legal al celor două articole invocate în motivarea în drept, de către reclamantă, se referă la locuința minorilor după divorț.
Ori reclamanta nu a fost parte în procesul de divorț și nici nu poate pretinde aceleași drepturi ca și sora ei - mama fetiței. Nu are calitatea de succesoare a acesteia, deci nu poate pretinde acel drept pe care-l avea sora ei.
Pot exista și situații excepționale în care este în interesul superior al copilului ca instanța să stabilească locuința acestuia la alte persoane (de exemplu la bunici, altă rudă sau altă persoană), cu consimțământul acestora, sau într-o instituție de ocrotire. Locuința minorului nu poate fi însă schimbată fără acordul ambilor părinți, dacă acest fapt ar afecta exercițiul autorității sau al altor drepturi părintești.
Referitor la fondul cauzei, susține pârâtul că interesul reclamantei nu este acela de a asigura o situație deosebită fetiței, ci este josnic, sub două aspecte: obținerea unui profit material prin plata pensiei de întreținere și preluarea alocației de stat; răzbunarea împotriva pârâtului, pentru tragedia moartei mamei fetiței.
După divorț și până la deces, mama minorei, împreună cu minora au locuit într-o casă cu 2 camere, împreună cu mama sa …… și cu sora, ….. S-a mai arătat că bunica fetiței este bolnavă de epilepsie.
La începutul lunii noiembrie 2012, în urma unei dezbateri care a avut loc la Judecătoria Oradea, s-a ajuns la un acord cu ……., privind preluarea copilei la tată, sens în care instanța de judecată a acordat un termen pentru semnarea unei tranzacții. La termenul de judecată nu s-a prezentat fosta soție a pârâtului - era deja grav bolnavă internată în spital, ci ……..
S-a convenit ca peste câteva zile să se semneze tranzacția, la sediul Cabinetului de avocatură ….i, în prezența tuturor părților. Din partea fostei soții a pârâtului nu s-a prezentat însă nimeni, astfel că tranzacția nu i putut fi semnată.
Pârâtul a aflat apoi despre decesul fostei soții la câteva zile după înmormântare, el nefiind anunțat de rudele acesteia.
Reclamanta este mătușa minorei, iar pârâtul nu contestă faptul că a ajutat-o pe defunctă în creșterea și educarea ei. Dar acest fapt nu înseamnă că dobândește un ascendent superior față de părintele natural, având dreptul și interesul de a reține copilul, respectiv acela de a cere stabilirea locuinței la aceasta.
Cel care exercită drepturile părintești este pârâtul. Reclamanta nu este titulara acestui drept.
Mai susține pârâtul că pentru a preîntâmpina orice speculație, posedă toate condițiile materiale și garanțiile morale pentru a putea crește fetița, care de altfel este foarte atașată de el, de tată.
Cu privire la programul de vizitare solicitat de reclamantă, susține pârâtul că este de acord ca fetița să păstreze legăturile cu mătușa și bunica ei. În momentul de față însă, dată fiind starea conflictuală dintre părți, exclude posibilitatea să permită "găzduirea" acesteia la sfârșit de săptămână. Astfel, tatăl este de acord ca fetița să fie vizitată la domiciliul lui la fiecare sfârșit de săptămână, pe o perioadă de câteva ore.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârât, răspuns depus de reclamantă la fila 70 dosar, aceasta a solicitat admiterea acțiunii precizate și respingerea apărărilor pârâtului, inclusiv a excepțiilor invocate de acesta.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este mătușa minorei ……., din căsătoria pârâtului Tolvai Gyula cu sora reclamantei, defuncta …….. Prin S. Civ. nr. ………….. a Jud. ………, instanța a desfăcut căsătoria părinților minorei, iar fetița a fost încredințată mamei sale spre creștere și educare.
La data de ……….., mama minorei, …..) a decedat, potrivit copiei certificatului de deces de la fila 10 dosar.
De la data divorțului, minora a locuit împreună cu mama sa, în casa bunicii materne, în care mai locuia și sora defunctei, mătușa minorei - prezenta reclamantă. Datorită bolii de care suferea, mama fetiței a fost ajutată în permanență de sora sa, la creșterea și educarea minorei, atât din punct de vedere material, cât și moral. Fetița este foarte atașată de mătușa sa, care s-a preocupat ca minora să simtă cât mai puțin lipsa mamei ei.
După decesul acesteia, a început disputa dintre tatăl minorei - prezentul pârât și mătușa acesteia - prezenta reclamantă.
Cum minora a rămas să locuiască lângă mătușa sa după decesul mamei, s-a formulat o cerere de ordonanță președințială de către tată, ce a făcut obiectul dos. nr. ……….. al Jud. Oradea, prin care acesta a solicitat predarea minorei către tată, fetița fiind reținută fără nici un drept. Cererea a fost admisă, însă prin Decizia civilă nr. …….), Tribunalul Bihor a modificat în totalitate S. Civ. nr. ……… a Judecătoriei .. și a respins cererea tatălui de înapoiere a minorei …….. către acesta. S-a considerat că interesul superior al copilului este să rămână în grija mătușii ei.
Referitor la excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare, cea a lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea prezentei acțiuni, respectiv cea a inadmisibilității acțiunii, instanța urmează să le respingă ca neîntemeiate.
Art. 400 al. 3 din Noul cod civil prevede că în mod excepțional și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.
Instanța va aprecia că textul legal este incident în speță, măsurile luate cu privire la minor putându-se modifica și ulterior divorțului, dacă se schimbă împrejurările avute în vedere la divorț și ținându-se cont de interesul superior al copilului, acesta fiind un principiu care prevalează, în conformitate cu art. 2 alin. 3 din L. 272/2004 act.
Apoi, fiind vorba de un drept al copilului de a beneficia de protecție/îngrijire alternativă, nu e nevoie de o calitate specială, aceea de părinte, pentru reclamant.
Prin stabilirea locuinței copilului, instituție juridică nouă, distinctă, se instituie și competențe noi, atribuții specifice ale persoanei de îngrijire în raport cu copilul. Această situație este distinctă de situația clasică a reprezentantului legal, nefiind incompatibilă cu aceasta din urmă și permite persoanei de îngrijire efectuarea unor anumite operațiuni, acte absolut necesare copilului.
Trebuie făcută distincție între situațiile asemănătoare în care copilul se află în îngrijirea altei persoane decât părinții, reglementate astfel:
Art. 399 NCC- Exercitarea autorității părintești de către alte persoane, când terța persoană exercită drepturile și îndatoririle care revin părinților cu privire la persoana copilului.
Art. 400 alin. 3 din Noul Cod Civil: în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa, fără însă a se pune problema decăderii vreunuia dintre părinți din drepturile părintești.
Distincția dintre cele două situații menționate mai sus, este dată de gradul de gravitate al comportamentului necorespunzător sau situației părinților, care afectează interesul superior al copilului. (Noul Cod Civil, Comentariu pe articole, Flavius Antoniu Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I, Macovei, Ed. C. H. Beck, București. 2012, p………..
Pe fondul acțiunii formulate, potrivit art. 2 al. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești referitoare la copii (în același sens este și conținutul art. 263 alin 1 N.C.C).
În aprecierea interesului superior al copilului, instanța va trebui să analizeze vârsta copilului, condițiile care i se pot asigura pentru o bună dezvoltare morală, psihică și fizică, natura, forța și stabilitatea relației de atașament dintre copii și părți, profilul lor socio-moral, istoricul îngrijirii copilului, interesul și grija manifestată de părinte în timpul conviețuirii și după despărțirea părinților, orice formă de violență, abuz, neglijare asupra copilului, potențialele situații de risc ce pot interveni.
Interesul superior al copilului reclamă menținerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat. Nu există nici un motiv pentru a schimba mediul familial în care minora a trăit de la divorțul mamei, aceasta având nevoie de stabilitate emoțională.
Rapoartele psihologice anexate acțiunii reclamantei recomandă menținerea cel puțin temporară a minorei în familia acesteia, pentru a asigura sprijinul moral și afectiv al unei prezențe feminine stabile și permanente care să substituie (pe cât posibil) lipsa mamei.
Reclamanta nu s-a opus relațiilor personale ale minorei cu tatăl ei, spre deosebire de acesta, ci la posibilitatea ca aceasta să rămână în grija unui tată, care nu îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale necesare pentru creșterea și educarea minorei.
Martora …….., audiată în cauză pentru reclamantă (fila …..dos.) a menționat că pârâtul nu a iubit-o pe mama minorei, cei doi nu s-au înțeles. A fost o perioadă de câțiva ani, în timpul căsătoriei lor, în care pârâtul nu a lucrat, fiind întreținut de soția lui. Pârâtul personal i-a spus martorei, după ce defuncta a născut, că el nu și-a dorit acest copil.
Ca și în timpul căsătoriei cu mama minorei, și în prezent pârâtul locuiește într-o garsonieră împreună cu bunica lui, acolo mai mergând din când în când și actuala concubină a pârâtului care mai are doi copii.
Este clar că, cel puțin din punct de vedere material, fetiței îi este mai bine la locuința mătușii ei, prezenta reclamantă, unde beneficiază de condiții optime de locuit, situația rezultând și din concluziile anchetelor psihosociale efectuate în cauză de Primăria mun. Oradea - Autoritatea Tutelară (filele ……… dos.).
În prezent, pârâtul are un loc de muncă, fiind angajat pe perioadă nedeterminată, potrivit copiei contractului individual de muncă de la fila 92 dosar, după ce anterior fusese angajat în mai multe locuri și doar pe perioade determinate, așa cum rezultă din adresa primită de instanță de la ITM Bihor (fila ……os.).
În timpul căsătoriei părinților minorei, pârâtul a avut un comportament violent, imoral, față de fosta soție, bătând-o chiar de față cu minora. Au fost situații când le-a alungat în stradă din garsoniera unde locuiau. Cu aceste ocazii, s-au refugiat la reclamantă, care le-a luat în găzduire, culegând hainele și jucăriile copilului de pe casa scării blocului.
Nici după divorț, atitudinea sa față de copil nu s-a schimbat. Din vizitele efectuate la pârât, minora s-a întors murdară si cu păduchi sau cu mâna ruptă, potrivit actelor medicale de la filele 30-31 dos.
În data de ……..2013 (după cum s-a reținut în cuprinsul anchetelor sociale efectuate în cauză), după pronunțarea deciziei Tribunalului Bihor din cererea de ordonanță președințială, reclamanta a luat minora de la școală în mod pașnic, cu acordul școlii, pârâtul fiind sunat de conducerea școlii. Prin adresa școlii nr. .. (fila ……dos.) se confirmă această stare de fapt, infirmându-se susținerile pârâtului privind bruscarea fetiței și așa-zisul șoc psihologic.
Raportul psihologului Curții de apel Oradea efectuat în cauză (f. …….. dos.) confirmă conduita abuzatoare a tatălui, faptul că acesta o bate, bunica fumează în garsonieră, bunica fiind o persoană foarte dificilă care nu este mulțumită de nimeni și de nimic (acestea fiind chiar susținerile pârâtului din fața psihologului). Apoi, când vine acasă, pârâtul o sărută și o alintă pe concubina lui, în schimb pe fetiță doar o salută, minora fiind afectată de respingerea tatălui. Este furioasă și acum pe el când își amintește cum se comporta cu mama ei, atunci când trăia aceasta.
Concluziile raportului psihologic au fost în sensul că figura primară de atașament pentru minoră este mătușa ei - reclamanta, minora dorind să locuiască cu ea. Fetița a susținut că vrea să-și petreacă timpul și cu tatăl ei, dar nu vrea să locuiască cu el. mediul de la domiciliul tatălui nu este pe deplin adecvat vârstei și nevoilor specifice ale minorei, dar nici comportamentul tatălui nu este cel mai potrivit, atunci când acesta o ceartă sau o bate din cauza bunicii care o pârăște.
Tatăl manifestă o atitudine revendicativă, fermă, nefiind dispus spre colaborare în privința menținerii legăturilor de familie dintre minoră și familia mamei ei - decedată. Este clar că o consideră pe fetiță "proprietatea lui";, arătând în fața psihologului că, odată cu terminarea procesului, va încheia orice legătură cu mătușa minorei, aspect care, însă poate reprezenta un factor de risc pentru fetiță, reclamanta fiind figura primară de atașament a acesteia, cea cu care minora se simte în siguranță și care îi păstrează legătura cu tot ce a reprezentat mama ei.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să aprecieze că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată, astfel că o va admite așa cum a fost precizată în principal, potrivit dispozitivului de mai jos.
În baza art. 274 C.Pr.Civ., fiind în culpă procesuală, va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în sumă de 1014 lei, suma reprezentând cheltuieli cu timbrajul acțiunii și onorariu avocațial, justificat și dovedit cu copia chitanței de la fila 102 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârât.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii formulate, invocată de pârât.
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanta …. jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâtul ……. jud. Bihor, și în consecință:
Stabilește locuința minorei …….., ns. la data de ….., la domiciliul reclamantei, cu exercitarea de către ea a supravegherii copilului și îndeplinirea tuturor actelor obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura fetiței.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei în cotă de 25% din venitul lui net lunar, de la data introducerii acțiunii, respectiv …… și până la majoratul fetiței sau alte noi dispoziții.
Obligă pârâtul la plata sumei de 1014 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de ……2013.
PREȘEDINTE, GREFIER
……………….
………
4 ex./25………
2 com./- …………….
.
….
| ← divorţ. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme... | plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii.... → |
|---|
