Drept civil. Proprietatea. Legea nr. 10/2001
| Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr.307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, s-a admis plângerea formulată de reclamanţii P.M., P.D.I., P.H. şi S.M., împotriva pârâţilor STATUL ROMÂN PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi în consecinţă, s-a dispus anularea dispoziţiei nr. 2389/31.05.2004 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, cu obligarea aceluiaşi primar să emită o nouă dispoziţie prin care să acorde despăgubiri băneşti petenţilor, în sumă de 248.100 euro.
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, în favoarea petenţilor.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că prin dispoziţia nr.2389/31.05.2004, a fost respinsă notificarea nr.694/12.12.2001 formulată de petenţi cu privire la terenul înscris iniţial în CF nr.19033 Cluj, nr.top 21877/2 şi CF nr.19245 Cluj, nr.top 21876/2, pe motiv că petenţii nu au făcut dovada proprietăţii şi a calităţii de moştenitori după proprietarii tabulari.
Potrivit CF nr. 19033 Cluj, nr. top 21877/2, suprafaţa de 2438 mp teren s-a transcris în CF nr.39107 Cluj, în favoarea Statului Român. Imobilul cu nr.top iniţial 21877 a fost proprietatea soţiei lui P.P., născută S.V..
13
Tribunalul a stabilit calitatea reclamanţilor de succesori după proprietarul tabular.
Actele justificative au fost depuse de petenţi la dosar în data de 29.01.2003.
Prin raportul de expertiză efectuat de expertul B.I., parcela cu nr.top 21876/2 a fost dezmembrată în nr.top nou 21876/2/1 teren în suprafaţă de 1159 mp întabulat în favoarea Statului Român, astfel că suprafaţa parcelelor 21877/2 şi 21876/2/1 este de 3597 mp.
Din acelaşi raport de expertiză a rezultat că întregul teren este ocupat de construcţii blocuri de locuinţe, sau se află între construcţii existente ori în curs de executare.
Terenul în litigiu a fost evaluat la suma de 248.100 euro, la cursul valutar din 20.01.2007.
Împotriva acestei decizii au declarat apel pârâţii Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca.
În apelul declarat de pârâtul Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, s-a solicitat modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
În motivarea apelului, pârâtul a susţinut că raportat la litigiul dedus judecăţii şi la împrejurarea că potrivit prevederilor Legii nr.10/2001, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a entităţii investite, potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării şi nu a consiliului local, motiv pentru care apelantul nu are calitate procesuală pasivă.
În apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a solicitat modificarea sentinţei apelate în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamanţilor şi exonerarea primarului de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, Primarul municipiului Cluj-Napoca a susţinut că imobilul în litigiu, teren în suprafaţă de 2438 mp şi respectiv 1777 mp, înscris în CF nr.19033 Cluj, nr.top 21877/2 şi CF nr.19245 nr.top21876/2, a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr.250/1974.
În mod nelegal instanţa a dispus acordarea despăgubirilor băneşti în sumă de 248.100 euro, deoarece raportat la dispoziţiile art.1 alin.2 şi art.24 alin.1, autoritatea învestită cu soluţionarea notificărilor face doar propunerile de acordare a despăgubirilor, în condiţiile legii speciale, urmând ca dispoziţia să fie înaintată Comisiei Centrale, în baza art.16, cap.IV, titlul VII al Legii nr.247/2005. În temeiul acestor prevederi, deciziile sau dispoziţiile în care s-au consemnat sume care urmează să se acorde ca despăgubire, cât şi cele care conţin propuneri motivate de acordare a despăgubirilor se predau Secretariatului Comisiei Centrale.
Prin urmare, măsurile reparatorii prin echivalent, pot consta doar în titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală. Instanţa de judecată nu are posibilitatea legală să procedeze la stabilirea despăgubirilor ce s-ar cuveni persoanelor care au formulat notificări.
Raportul de expertiză dispus în cauză, a fost întocmit defectuos, întrucât indicele B este de 5% şi nu de 35%, indicele R este de 30% şi nu de 3%, iar coeficientul GO este de 0,70 şi nu de 0,95; prin aplicarea corectă a acestor coeficienţi, valoarea terenului este de 165.621 euro.
De asemenea, a mai susţinut apelantul, că în mod greşit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu a fost în culpă, mai degrabă reclamanţii s-au aflat
14
în culpă, întrucât au înţeles să-şi dovedească calitatea de persoane îndreptăţite, doar după promovarea acţiunii în instanţă.
Intimaţii prin întâmpinare au solicitat respingerea apelului declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca, iar în ceea ce priveşte apelul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, a arătat că l-a chemat în judecată pentru opozabilitate.
Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele:
În ceea ce priveşte apelul declarat de pârâtul Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, instanţa reţine că după modificarea şi completarea legii nr.10/2001, în cazul plângerilor (contestaţiilor, acţiunilor) împotriva dispoziţiilor sau deciziilor emise de entităţile învestite cu soluţionarea lor, calitate procesuală pasivă are în speţă Municipiul Cluj-Napoca prin Primar.
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca are atribuţiile prevăzute de art.38 din Legea nr.215/2001, însă nu în privinţa soluţionării notificărilor formulate de persoanele îndreptăţite în temeiul Legii nr.10/2001.
Aşadar, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care se va admite apelul acestuia împotriva sentinţei, care va fi schimbată în sensul că se va respinge acţiunea reclamanţilor în contradictoriu cu acest pârât, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
În privinţa apelului declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, instanţa reţine că într-adevăr, potrivit art.16 din titlul VII al Legii nr.247/2005, dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, care le va transmite evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Dacă prin dispoziţia primarului s-ar stabili numai dreptul reclamanţilor la despăgubiri, fără stabilirea cuantumului acestora, în condiţiile în care fondul Proprietatea nu este funcţional, reclamanţii nu ar primi o reparaţie efectivă, ceea ce ar echivala cu o absenţă totală a indemnizaţiei în sensul legislaţiei interne, reglementare incompatibilă cu respectarea dreptului la bunul garantat prin Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Chiar în condiţiile existenţei art.16 din titlul VII al Legii nr.247/2005, instanţa sesizată cu o plângere împotriva dispoziţiei emise de primar privind soluţionarea plângerii formulate în temeiul Legii nr.10/2001, nu poate refuza nejustificat solicitarea reclamanţilor de evaluare a imobilului în litigiu, pe baza unui raport de expertiză tehnică, pentru că s-ar încălca drepturile procesuale ale acestora.
Dacă în final vor avea relevanţă numai despăgubirile stabilite la Comisia Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor de către evaluatori numiţi de aceasta, pe baza standardelor internaţionale, înseamnă că obiecţiunile apelantului la raportul de expertiză efectuat în cauză, au rămas fără obiect.
Totodată, apelantul se şi contrazice în propriul apel, susţinând pe de o parte că raportul de expertiză efectuat de expertul B.I. a fost întocmit în mod defectuos, deoarece indicele B este de 5% şi nu de 35%, indicele R este de 30% şi nu de 3%, iar coeficientul GO este de 0,70 şi nu de 0,90, iar pe de altă parte că despăgubirile ce se vor acorda, vor fi stabilite prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Întrucât notificarea reclamanţilor a fost înregistrată la data de 12.12.2001, iar dispoziţia primarului a fost emisă abia la data de 31.05.2004, contrar prevederilor art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicată şi pentru că prin dispoziţia primarului a fost
15
respinsă notificarea reclamanţilor, iar prin sentinţa apelată s-a admis acţiunea reclamanţilor împotriva primarului, a cărui dispoziţie a fost anulată şi a fost obligat să emită o nouă dispoziţie, rezultă că primarul a fost în culpă procesuală, astfel că în mod corect a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.296 C.pr.civ., apelantul Primarul municipiul Cluj-Napoca va fi obligat să le plătească intimaţilor cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
| ← Drept civil. Restrângerea exercitării dreptului la libera... | Drept civil. Proprietatea. Legea nr. 10/2001 → |
|---|
