Drept procesual civil. perimarea cererii. conditiile in care intervine aceasta.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 365R din data de 12.04.2016
Drept procesual civil.
Perimarea cererii. Conditiile in care intervine aceasta.
Perimarea constituie, in conditiile art. 416 alin. (1) Noul C.pr.civ., sancțiunea aplicabilă în cazul lăsării în nelucrare a pricinii din motive imputabile părții și în situatia în care această lăsare în nelucrare reprezintă, de fapt, opțiunea părții de a nu insista în judecata cererii. Nu poate interveni perimarea in conditiile in care partea a făcut toate demersurile care îi erau la dispoziție pentru identificarea moștenitorilor partii adverse decedate și a formulat cerere de redeschidere a judecății, deci, și-a manifestat permanent pe toată durata suspendării judecatii voința de a continua judecata procesului.
( Decizia civila nr. 365 R/ 12.04.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a 4-a civila)
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 17.06.2013 sub nr. 6445/94/2013 contestatorul HCC, în contradictoriu cu intimatul DCP, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea executării silite însăși și a tuturor actelor de executare silită întreprinse împotriva sa în dosarul de executare nr. 367/2013; suspendarea executării silite, în temeiul art. 718 alin. 4 pct. Noul Cod de procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul prezentei cauze; obligarea intimatului la achitarea, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, a cheltuielilor de judecată suportate cu ocazia judecării prezentei contestații.
Prin sentința civilă nr. 6622/13.11.2013 instanța de fond a respins contestația la executare, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a formulat apel contestatorul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 26.02.2014, sub nr. 6445/94/2013.
In ședința din 09.12.2014 tribunalul a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 11 A din 12 ianuarie 2016, Tribunalul Ilfov Secția Civilă a constatat intervenită perimarea cererii de apel formulată de apelantul HCC împotriva sentinței civile nr. 6622 din 13.11.2013 pronunțată de Judecătoria Buftea, în contradictoriu cu intimatul DCP.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 09.12.2015, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 412 al. 1 pct. 1 Cod procedură civilă constatând că a intervenit decesul intimatului.
În conformitate cu dispozițiile art. 416 al. 1 Cod procedură civilă care prevăd că: "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformatare sau de retractare se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar potrivit dispozițiilor art. 420 alin. 1 Cod procedură civilă, "Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate";.
Constatând că de la data încheierii de suspendare cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina părților, nemaiîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, instanța, în baza art. 416 și urm. Cod procedură civilă, a constatat perimată judecarea cererii de apel.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat, in termen legal, prezentul recurs HCC, solicitând casarea în tot a hotărârii recurate și retrimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Ilfov.
În motivarea recursului, recurentul a susținut următoarele critici:
Pe parcursul soluționării cererii de apel, la data de 19.08.2014, a intervenit decesul intimatului. În aceste circumstanțe, recurentul a solicitat suspendarea judecății prezentei cauze până la introducerea în cauză a moștenitorilor Intimatului, fiind aplicabile dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. (1) din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din data de 09.12.2014, Tribunalul Ilfov, în baza art. 412 alin.1 pct. 1 din Codul de procedură în vigoare, a admis cererea Contestatorului și a dispus suspendarea judecării prezentei cauze.
Ulterior suspendării judecății prezentului dosar, recurentul a întreprins toate demersurile pe care le aveala dispoziție pentru a afla cine sunt moștenitorii Intimatului în vederea introducerii lor în cauză.
În acest sens, s-a adresat următoarelor organe și autorități:
• Consiliului General al Mun. București - Direcția de evidență a persoanelor. Prin Adresa nr. /28.05.2015, m-am adresat acestei instituții pentru a obține dovada decesului Intimatului, răspunsul la această solicitare fiindu-mi transmis prin Adresa nr. 15395/11.06.2015 (Anexa nr. 1).
• Camerei Notarilor Publici București. Prin Adresa nr. C /16.06.2015, am solicitat acestei autorități informații referitoare la procedura succesorală de pe urma intimatului. Prin adresa nr. C /17.06.2015 (Anexa nr. 2) a fost informat asupra faptului că "procedura succesorală de pe urma defunctului PDC (...) a fost înregistrată în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici București, eliberându-se certificat pentru dezbaterea succesiunii Societății Profesionale Notariale M.
• Societății Profesionale Notariale M. Urmare a solicitărilor, prin Adresa nr. /03.08.2015 (Anexa nr. 3), a fost informat că procedura succesorală de pe urma Intimatului face obiectul dosarului succesoral nr. /2014, dosar ce a fost suspendat prin Încheierea din data de 02.03.2015
În același timp, considerând că în urma demersurilor efectuate de contestator vor putea fi identificați moștenitorii intimatului și pentru a nu prelungi judecata cauzei, a depus o cerere de redeschidere a judecății prezentului dosar, Tribunalul Ilfov stabilind termen de soluționare la data de 22.09.2015.
La acest termen de judecată, Tribunalul Ilfov a respins cererea de redeschidere a judecății și a menținut suspendarea judecății din prezenta cauză.
La data de 02.12.2015, contestatorului i-a fost comunicată citația pentru termenul din 12.01.2016, termen de a fost stabilit de Tribunalul Ilfov pentru a se discuta asupra perimării cererii de apel.
În data de 03.12.2015, recurentul s-a adresat din nou Societății Profesionale Notariale M pentru a afla stadiul dosarului succesoral nr. /2014. Prin răspunsul transmis prin e-mail la data de 08.12.2015, a fost informat că " dosarul succesoral este în continuare suspendat" (Anexa nr. 4).
Având în vedere aceste informații, a depus la dosarul cauzei note scrise prin intermediul cărora a învederat instanței de apel demersurile efectuate de Contestator și a demonstrat faptul că nu sunt întrunite condițiile pentru a se constata intervenirea cererii de apel.
În prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. (8) din Codul de procedură civilă, hotărâre a atacată fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale:
1. În prezenta cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru intervenirea perimării cererii de apel. Prezenta cauză nu a rămas în nelucrare din culpa Contestatorului.
Conform art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții. timp de 6 luni. "
Din dispozițiile de mai sus rezultă că pentru a interveni perimarea cererii de apel, se cer a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
• Investirea instanței cu o cerere de chemare în judecată! contestație! apel/recurs sau orice altă cerere de reformare sau refractare;
• Cererea să rămână în nelucrare timp de 6 luni.
• Lăsarea cererii în nelucrare trebuie să se datoreze culpei părții care a formulat cererea.
Astfel, în ceea ce privește cea de-a treia condiție, după cum se explică în doctrina și jurisprudența în materie, pentru a interveni perimarea unei cereri, trebuie să se constate că lăsarea în nelucrare a cauzei este cauzată de dezinteresul părții care a demarat procesul respectiv. per a contrario, dacă părții nu i se poate imputa vreo vină, dacă nu a avut posibilitatea, în condițiile prevăzute de lege, să săvârșească actele de procedură ori demersurile necesare, perimarea nu operează.
În acest sens, după cum a demonstrat mai sus, Contestatorul a avut o atitudine activă, efectuând toate demersurile pe care le-a avut la dispoziție pentru a afla moștenitorii Intimatului și a-i introduce în cauză. Motivul care a determinat menținerea suspendării judecății cauzei este reprezentat de suspendarea dosarului succesoral al Intimatului și absența stabilirii moștenitorilor acestuia, aspecte ce nu pot fi imputate Contestatorului, fiind independente de voința ori posibilitățile sale legale.
Mai mult, chiar normele procedurale specifică, la art. 416 alin. (3) din codul de procedură civilă faptul că:
"Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanță competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".
Ținând cont de toate aspectele prezentate mai sus, este evident că motivele care au împiedicat instanța de apel să fixeze termen de judecată în prezenta cauză nu sunt imputabile Contestatorului, acestuia nerevenindu-i nici o culpă pentru suspendarea dosarului succesoral aferent succesiunii rămase de pe urma Intimatului.
Mai mult chiar jurisprudența conturată în materie a stabilit că:
,,(...) Nu se poate perima o cerere sau o cale de atac atunci când s-a suspendat judecata din cauza unei împiedicări care nu au încetat sau de la încetarea căreia nu a trecut termenul prevăzut de lege.
2. În prezenta cauză a operat suspendarea cursului perimării cererii de apel.
Conform art. 418 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
"Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate. precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.";
Având în vedere că, în prezenta cauză:
- suspendarea judecății a fost impusă de decesul Intimatului și necesitatea introducerii în cauză a moștenitorilor acestuia;
- moștenitorii Intimatului nu au putut fi introduși în cauză deoarece nici până în prezent nu au fost stabiliți în cadrul procedurii succesorale, după cum susține Societatea Profesională Notarială "Mentor";
- lipsa stabilirii moștenitorilor Intimatului este cauzată de suspendarea dosarului succesoral al Intimatului, aspect care nu poate fi imputat Contestatorului, care nu ia parte la dezbaterea succesorală a moștenirii Intimatului;
reiese fără putere de tăgadă faptul că imposibilitatea stăruirii în judecata din prezentul dosar este cauzată de elemente independente de voința ori posibilitățile legale ale Contestatorului, astfel încât sancționarea acestuia prin constatarea intervenirii perimării cererii sale de apel este o măsură profund injustă și nelegală.
SE invoca si o decizie de speta a Înaltei Curți de Casație și Justiție- decizia nr. 4052/ 2011.
3. Nerespectarea de către instanță a rolului activ și a aflării adevărului în vederea stabilirea cadrului procesual continuării judecății.
Conform normelor procedural civile, judecătorul trebuie să manifeste un rol activ în cadrul judecății, după cum se stabilește la art. 22 din Codul de procedură civilă:
După cum se poate observa din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, în cuprinsul notelor scrise formulate de Contestator pe perioada suspendării judecății cauzei, a descris demersurile efectuate în vederea introducerii moștenitorilor în cauză, anexând toate adresele și răspunsurile primite de la organele și instituțiile pe care le-am contactat.
Având în vedere că informațiile obținute de Contestator nu au fost suficiente pentru redeschiderea judecății și ținând cont că, după cum se menționează și în cuprinsul adreselor primite de la Camera Notarilor Publici și de la Societatea Profesională Notarială "Mentor", accesul Contestatorului la informațiile legate de procedura succesorală a Intimatului este limitat, instanța avea la dispoziție posibilitatea de a solicita informații suplimentare care să permită, eventual, redeschiderea judecății prezentei cauze.
În acest sens, facem trimitere la jurisprudența în materie, prin care se statuează obligația instanței de judecată de a solicita informații suplimentare în situația în care legea limitează accesul părților la anumite informații, în vederea aflării adevărului și a continuării procesului.
Astfel, într-o cauză, instanța de recurs a admis cererea de recurs și a anulat hotărâre a atacată dat fiind faptul că s-a considerat că era necesar ca demersurile de introducere în cauză a moștenitorilor să fi fost sprijinite chiar de către instanța de judecată în vederea verificării calității de moștenitori a succesorilor, chiar dacă succesiunea după una din persoanele decedate nu a fost finalizată. Neprocedând în acest sens, instanța nu a dat dovadă de rol activ în vederea clarificării respectivei chestiuni, operațiune necesară pentru stabilirea cadrului procesual continuării judecății.
Soluționând recursul formulat, în raport de criticile dezvoltate, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea din data de 09.12.2014 (f. 72 dosar T. Ilfov), urmare a decesului intimatului DCP, s-a dispus suspendarea judecării apelului în baza art. 412 alin. 1 pct. 1 NCPC.
Ulterior, la data de 04.06.2015, apelantul CCH a formulat cerere de redeschidere a judecății (f. 80 dosar T. Ilfov), arătând că a efectuat multiple demersuri pentru aflarea moștenitorilor defunctului-intimat.
Această cerere a fost luată în discuție de către instanță la data de 22.09.2015 (încheiere fila 115) și a fost pronunțată soluția de respingere a cererii de repunere pe rol, motivat de aceea că subzistă motivele care au dus la suspendarea cauzei.
În final, la data de 12.01.2016, prin decizia nr. 11A, recurată la acest moment, Tribunalul Ilfov a constatat intervenită perimarea cererii de apel în temeiul art. 416 și urm. NCPC.
Curtea apreciază că soluția recurată este nelegală și se impune a fi desființată, pentru următoarele considerente:
Perimarea constituie sancțiunea aplicabilă în cazul lăsării în nelucrare a pricinii din motive imputabile părții și în condițiile în care această lăsare în nelucrare reprezintă, de fapt, opțiunea părții de a nu insista în judecata cererii. In acest sens art. 416 alin. (1) Noul C.pr.civ. prevede ca "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni. "
În cauză, este adevărat că judecata a fost suspendată la data de 09.12.2014 și că până la data de 12.01.2016 când s-a pronunțat perimarea judecății apelului, pricina a rămas în nelucrare, însă, această lăsare în nelucrare nu s-a produs din motive imputabile apelantului și nici nu poate fi stabilită atitudinea procesuală de dezinteres a apelantului în soluționarea cauzei.
Astfel, apelantul a demonstrat in fata tribunalului demersurile sale repetate pentru identificarea moștenitorilor defunctului-intimat prin adrese efectuale către Camera Notarilor Publici București, Societatea Profesională Notarială M. și Registrul Național Notarial de evidență a opțiunilor succesorale, în urma acestor demersuri apelantul obținând relații în sensul că s-a deschis dosar succesoral de pe urma defunctului și acesta a fost suspendat la data de 02.03.2015 și, totodată, există o declarație de acceptare a succesiunii autentificată sub nr. /2015 prin care fiica defunctului, AP, acceptă succesiunea de pe urma defunctului său tată.
În aceste condiții, Curtea constată că apelantul a făcut toate demersurile care îi erau la dispoziție pentru identificarea moștenitorilor defunctului-intimat și a formulat, totodată, astfel cum s-a arătat mai sus, cerere de redeschidere a judecății, deci, și-a manifestat permanent pe toată durata suspendării judecatii voința de a continua judecata procesului și de a surmonta impedimentul ivit urmare a decesului intimatului.
Or, în această situație, se constată că rămânerea în nelucrare nu a fost cauzată de motive imputabile apelantului, situația în care nu este incidentă dispoziția art. 416 alin. 1 NCPC, solutia tribunalului fiind pronuntata cu aplicarea gresita a acestui text legal, motiv de recurs prevazut de art. 488 pct. 5 Noul C.pr.civ..
Este adevărat că apelantul nu a abordat în cauză cea mai oportună apărare procesuală, întrucât nu a uzat de dispoziția legală care-i permitea, conform art. 412 pct. 1 CPC, să ceară termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor (la termenul din 09.12.2014 apelantul a solicitat suspendarea judecății, iar nu acordarea unui termen, după cum și la termenul din 22.09.2015, prin notele scrise depuse la fila 106 dosar, a susținut că se impune menținerea măsurii de suspendare), după cum nici nu a procedat la a cere introducerea în cauză a succesibilului acceptant AP, însă, dincolo de aceste aspecte, este neîndoielnic că voința apelantului și demersurile sale au fost în sensul continuării judecății și surmontării impedimentului ivit.
Rămânea mai departe ca, în virtutea rolului activ pe care instanța trebuie să îl exercite, tribunalul să califice corect poziția procesuală a apelantului , care nu era una de dezinteres fata de solutionarea cauzei, dupa cum nici motivele de ramanere in nelucrare a cauzei nu i-au fost imputabile.
Pentru aceste motive, în baza art. 496 și urm. CPC, Curtea va admite recursul și va casa decizia recurată, cu trimiterea cauzei la Tribunalul Ilfov pentru continuarea judecății.
| ← Aspecte de drept procesual. excepții. cameră preliminară.... | Litigiu de asigurări sociale.. Jurisprudență Asistenţă şi... → |
|---|
