Evacuare. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 160 din data de 02.02.2018
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000160
Cod operator 2442/2443
Dosar nr. ......... Civil - evacuare
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 160
Ședința publică din 02 Februarie 2018
Completul compus din:
Președinte :.........
Judecător: .........
Grefier: .........
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant ......... împotriva sentinței civile nr.2309/21.11.2017, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr.........., în contradictoriu cu intimata pârâtă ........., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant ........., asistat de avocat ........., și intimata pârâtă ........., asistată de avocat ..........
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 12.01.2018, apelantul reclamant ......... a depus note de ședință și dovada achitării timbrajului aferent cererii de apel, în cuantum de 50 lei, prin chitanța din 08.01.2018, iar la data de 18.01.2018 apelantul reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, în două exemplare, după care, avocat ......... a depus la dosar împuternicirea avocațială.
Tribunalul a pus în discuție cererea de probatoriu formulată de apelantul pârât, respectiv audierea martorului ..........
Avocat ......... a solicitat administrarea probei cu martori pentru a dovedi modalitatea în care s-a achitat prețul pentru achiziționarea imobilului în litigiu și discuțiile părților cu privire la prețul achiziționării, discuții purtate anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare.
Avocat ......... a solicitat respingerea cererii de probatoriu.
Tribunalul, deliberând asupra cererii privind administrarea probei testimoniale, o respinge, reținând că proba nu este utilă soluționării apelului în raport de ceea se tinde să se dovedească cu proba solicitată.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Avocat ......... a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de evacuare, cu cheltuieli de judecată.
S-a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune evacuarea pârâtei din imobilul în litigiu. Astfel, notificarea a fost adresată pârâtei la adresa la care locuiește, neputându-se invoca de către aceasta neîndeplinirea procedurii privind evacuarea în condițiile art.1034 C.pr.civ.
S-a mai arătat că apelantul are calitate de proprietar, iar intimata pârâtă nu a introdus cerere de chemare în judecată pentru partajarea imobilului în litigiu.
Avocat ......... a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
S-a susținut că părțile au calitatea de coproprietari ai imobilului în litigiu, imobil care a fost achiziționat printr-un act sub semnătura privată în timpul căsătoriei, astfel că transferul dreptului de proprietate s-a produs în acest interval de timp. Că, actul autentic de vânzare cumpărare încheiat de apelant este lovit de nulitate, acesta cunoscând faptul că și fosta soție are calitatea de proprietar. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrata la data de 27.07.2017, pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești, sub dosarul nr.........., reclamantul ........., în contradictoriu cu pârâta ........., a solicitat evacuarea pârâtei din imobilul proprietatea sa personală, respectiv un apartament situat în comuna Țicleni,str. .........,județul Gorj, compus din două camere de locuit și dependințe cu o suprafață de 45 mp cu numărul cadastral 36035-CI-U3 intabulat în cartea funciară nr.36035-CI-U3 a localității Țicleni, județul Gorj, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul apartamentului situat în Țicleni, str. ........., județul Gorj, compus din două camere de locuit și dependințe, cu o suprafață de 45 mp, cu numărul cadastral 36035 -CI-U3, intabulat în cartea funciară nr.36035-CI-U3 a localității Țicleni, județul Gorj dobândit de acesta prin contractul de vânzare -cumpărare nr.327/25.05.2017, contract ce a fost încheiat între reclamant, în calitate de cumpărător, și ......... și ........., în calitate de vânzători.
A arătat că acest imobil, proprietatea sa, este ocupat abuziv de către parata, fără a avea măcar permisiunea sau îngăduința reclamantului și, deși i-a solicitat in mod repetat paratei sa paraseasca imobilul, aceasta refuza.
A mai precizat ca paratei i-a fost comunicata notificarea în condițiile art.1039 Cod Civil, printr-un executor judecătoresc, în sensul ca în termen de 3 zile de la primirea notificării să elibereze imobilul, însă nici după ce a primit notificarea nu a parasit imobilul, astfel încât sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.1034 și următoarele Cod Procedură Civilă pentru a se dispune de către instanță prin hotărâre executorie evacuarea imediată a ocupantului din imobil, fiind evident că pârâta nu are nici-un titlu asupra acestui imobil. A menționat ca notificarea nr.8/14.07.2017 a fost comunicata de BEJ ......... Elena. A mai arătat reclamantul ca parata este fosta sa soție, casatoria acestora fiind desfăcuta sentința civilă nr.2676/6.10.2016, pronunțata de Judecătoria Tg-Cărbunești, în dosarul nr...........
In timpul căsătoriei, partile au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare -cumpărare cu vânzătorii săi cu privire la acest imobil, însă după pronunțarea divorțului parata nu a mai vrut să achiziționeze acest imobil, astfel că reclamantul a fost cel care a făcut demersuri in acest sens, in condițiile in care primise notificare din partea vânzătorilor in vederea îndeplinirii obligației asumate prin contractul de promisiune bilaterală din 11.02.2015, autentificat sub nr.325 BNP Popescu Bejat.
În drept, a invocat dispozițiile art.1034 -1043 Cod Procedură Civilă,art.453 Cod Procedură Civilă.
A solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei si proba testimoniala in cadrul căreia sa fie ascultat martorul ..........
Au fost anexate următoarele înscrisuri: promisiune bilaterală de vânzare -cumpărare autentificată sub nr.325/11.02.2015 de BNP Nicolae Popescu -Bejat, notificare nr.8 / 14.07.2017 emisă de BEJ ......... Elena, cartea de identitate reclamant, hotărâre civilă nr.2676/6.10.2016 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr.2638/317/2016, dovada comunicării, contract de vânzare autentificat sub nr.327/25 mai 2017 de BNP Răceanu Gheorghe -Silviu si chitanța onorariu avocat.
La data de 08.08.2017 reclamantul a depus la dosar o notă de ședință, fiind anexată chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei.
La data de 31.08.2017 parata a depus întâmpinare, prin care, în baza art.247, raportat la art.1237 și 1247 Cod civil, a invocat excepția nulității absolute a contractului de vânzare încheiat între ......... și ......... și ........., autentificat sub nr.327/25.05.2017, de notarul public Răceanu Gheorghe Silviu.
A precizat că acest contract este încheiat prin fraudă la lege și are o cauză ilicită și imorală, în sensul art.1236 și 1237 Cod civil, ambele părți, vânzătorii și cumpărătorul din acest act de vânzare, fiind de rea -credință, în sensul art.14 și 938 Codul civil, la data încheierii acestui act, deoarece anterior semnaseră contractul de promisiune bilaterală de vânzare -cumpărare -autentificat sub nr.325/11. 02.2015 de notarul public Nicolae Popescu -Bejat.
În ultimul aliniat din acest contract s-a prevăzut: ";În cazul în care promitenții vânzători vor încheia un contract de vânzare -cumpărare cu un terț cumpărător, fără acordul expres al promitenților -cumpărători, acel act va fi nul";.
In continuarea motivării, s-a precizat ca nulitatea unui act juridic se poate obține nu numai pe cale de acțiune, ci și pe cale de excepție, iar această excepție de drept substanțial poate fi invocată de oricare parte care justifică un interes, de procuror și chiar de instanță din oficiu, în orice fază a procesului, fond, apel sau recurs.
Admiterea unei asemenea excepții nu dă dreptul instanței de judecată să declare sau să constate anularea sau nulitatea actului respectiv nici în considerentele sentinței și nici în dispozitiv, instanța rezumându-se doar să respingă cererea care se întemeiază pe acest act juridic .
A solicitat respingerea acțiunii în evacuare, menționând că, in conformitate cu art.627 alin.1 Cod civil, prin convenție sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pe o perioadă de cel mult 49 de ani și dacă există un interes serios și legitim, iar potrivit alin . 4 al acestui articol, clauza de inalienabilitate este subînțeleasă în convențiile din care se naște obligația de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă.
În baza art.453 Cod procedură civilă a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
În cadrul probei cu înscrisuri au fost anexate următoarele: contractul de promisiune bilaterală de vânzare cumpărare din 11.02.2015,sentința civilă nr.2676/06.10.2016, a Judecătoriei Tg-Cărbunești si chitanța privind onorariul avocat.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției invocate de parata, precizând că, așa cum rezulta din antecontractul vânzare cumpărare pentru cele două imobile, atât teren cât și construcții, a fost stabilit prețul total de 60.000 lei, prețul fiind primit de vânzători anterior încheierii contractului vânzare -cumpărare, astfel că nu s-a urmărit fraudarea legii pe cauză ilicită și imorală.
Data la care se putea încheia contractul vânzare -cumpărare la notariat era 11.02.2016, astfel că vânzătorii nu au refuzat încheierea contractului vânzare -cumpărare, dovadă fiind si notificarea comunicata de aceștia la adresa Țicleni str. ......... la data de 20.03.2017, aspect pe care -l cunoaște și pârâta.
Pârâta nu a luat legătura cu vânzătorii și nici nu s-a prezentat la notariat, deși fusese înștiințată și a refuzat orice colaborare privind împărțirea sumei de 60.000 lei, cât și valoarea îmbunătățirilor din acel imobil, fiind rugată să primească suma de 50.000 lei și să rămână reclamantul în imobil sau să primească suma și să rămână aceasta în imobil.
A menționat reclamantul ca nu este terț fata de contractul de vânzare - cumpărare, astfel că nu este justificat motivul de nulitate invocat de pârâtă, aceasta din urma nefiind parte in contract întrucât căsătoria părților fusese desfăcuta, definitiv, prin divorț.
In opinia reclamantului, parata nu are interes sa invoce aceasta excepție, deoarece instanța nu poate să anuleze contractul de vânzare-cumpărare, solicitându-se doar respingerea acțiunii în evacuare, iar într-o eventuală repunere în situația anterioară încheierii contractului vânzare -cumpărare pârâta ar avea doar un drept de creanță cu privire la jumătate din suma de 60.000 lei sau promovarea unui partaj bunuri comune, ceea ce se poate invoca oricând .
Scopul încheierii contractului de vânzare -cumpărare a fost acela de a dobândi un drept de proprietate deoarece erau îndeplinite condițiile de valabilitate ale convenției, iar vânzătorii nu au refuzat încheierea contractului la notar, prețul fiind primit de către vânzători.
De altfel, parata nici nu a invocat efectuarea vreunui demers in vederea încheierii contractului si, mai mult, reclamantul a fost cel care a plătit chiria și toate cheltuielile, desi domiciliul minorei a fost stabilit la o altă adresă.
A încercat soluționarea litigiului pe cale amiabila, oferindu-i paratei sulta in cuantum de 50000 lei, sumă care include valoarea bunurilor mobile din apartament și suma de bani prevăzută în antecontractul de vânzare -cumpărare, însa aceasta nu a fost de acord sa se mute intr-o alta locuința.
Parata nu a promovat o acțiune de partaj bunuri comune introdusă de pârâtă, în sensul că ar avea vreo pretenție din imobil, nu a dorit să încheie nici o tranzacție și nici nu dorește să părăsească imobilul, deși intre parți s-a creat o tensiune între ei, care afectează în primul rând minora și apoi liniștea fiecăruia.
Pârâta are stabilit domiciliul la părinții acesteia, in apropiere, iar reclamantul, in calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului, este îndreptățit să solicite evacuarea acesteia, din moment ce aceasta refuză efectiv să părăsească imobilul.
A solicitat proba cu înscrisuri și audierea martorului ...........
La data de 25.09.2017, parata a depus note de ședința, in care a precizat că nu a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr.327/25.05.2017, ci a invocat excepția nulității absolute a acestui contract.
A menționat că, prin această notă de ședință, reclamantul recunoaște că suma de 60.000 lei, precum și îmbunătățirile făcute, s-au realizat înainte de despărțirea lor și de pronunțarea divorțului.
De asemenea, se recunoaște de către reclamant că partile au locuit în acest apartament și au făcut îmbunătățiri la acesta înainte de a se încheia actul autentificat sub nr.327/25.05.2017.
A arătat parata ca nu a invocat excepția nulității absolute și cu privire la imobilele prevăzute în contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.423/04.07.2017, pentru că nu a solicitat evacuarea sa și din aceste imobile.
Prin sentința civilă nr. 2309/21.11.2017, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr.........., a fost respinsă cererea formulată de reclamantul ........., în contradictoriu cu pârâta ........., având ca obiect evacuare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 11.02.2015, între numiții ......... și ........., în calitate de promitenți-vânzători, și părțile din prezenta cauză, în calitate de promitenți-cumpărători, a fost încheiată promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.325, cu privire la imobilul situat în orașul Țicleni , ......... județul Gorj .
Că, prin sentința civilă nr.2676/06.10.2016, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 2638/217/2016, s-a dispus desfacerea căsătoriei reclamantului ......... și pârâtei .........(părțile din prezenta cauză) , prin acordul părților.
Că, între reclamant, în calitate de cumpărător, și numiții ......... și ........., în calitate de vânzători, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 327/25.05.2017, cu privire la imobilul situat în Țicleni, str. ........., județul Gorj, iar potrivit apărărilor formulate de părți, este același imobil ce făcut obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare.
La data de 04.07.2017 a fost emisă notificarea 8N/14.07.2017, prin care pârâtei i s-a pus în vedere ca, în termen de 3 zile de la primirea notificării, să părăsească imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.327/2017, notificarea fiind comunicată pârâtei la dresa din Țicleni, ........., județ Gorj, fiind primită de fratele acesteia.
Instanța nu a analizat excepția nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 327/2017 întrucât, pe cale procedurii speciale reglementate de dispozițiile speciale prevăzute de art. 1034 și următoarele C.pr.civilă, parata poate invoca apărări doar cu privire la temeinicia motivelor de fapt și de drept, inclusiv lipsa titlului reclamantului, iar nu cu privire la condițiile pentru validitatea contractului de vânzare-cumpărare invocat de reclamant, astfel de apărări putând fi formulate pe calea dreptului comun.
In cazul de fata, s-a reținut că instanța are obligația de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege în care se poate dispune evacuarea pe calea acestei proceduri speciale.
Astfel, în conformitate cu disp.art.1039 din C.pr.civilă, în situația în care proprietarul unui imobil dorește să-l evacueze pe ocupantul acestuia după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, are obligația să-l notifice în scris pe ocupant și să îi pună în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.
În conformitate cu disp.art. 1041 din C.pr.civilă, dacă ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul, proprietarul va solicita instanței să dispună prin hotărâre executorie evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil pentru lipsă de titlu.
Așadar, legiuitorul a reglementat o procedură specială în situația în care se solicită de proprietar evacuarea conform procedurii reglementate de Titlul XI " evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept";, aspect ce rezultă din dispozițiile art.1035 din C.pr.civilă, în care se arată că reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.
S-a reținut că a fost emisa notificarea nr. 8N/14.07.2017, însă aceasta nu a fost comunicata paratei la adresa imobilului din care se solicita evacuarea, deși in conformitate cu dispozițiile art.1037, domiciliul obligatoriu este la imobilul presupus a fi ocupat fără drept, iar toate actele de procedura trebuie comunicate la acest domiciliu, notificarea nefiind primita de parata, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1039 și 1041 C.pr.civilă pentru a se dispune prin hotărâre executorie evacuarea pârâtei din imobilul reclamantului.
Că, potrivit art.1034 alin.2 lit.e C.pr.civilă, respectiv "ocupantul este orice persoană, alta decât proprietarul sau locatorul care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului ";și în același timp pornind de la domeniul de reglementare al acestei proceduri speciale prevăzute de art. 1034 alin.1 C.pr.civilă, text de lege care arată expres că dispozițiile prezentului titlu se aplică doar litigiilor privind evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept de foștii locatari sau alte persoane, însă parata nu se afla in aceasta situație.
Astfel cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu susținerile parților, reclamantul și pârâta, in calitate de promitenți cumpărători, au încheiat promisiunea bilaterala de vânzare-cumpărare din 11.02.2015, prețul fiind achitat la acel moment, de la acea data părțile au intrat in posesia imobilului, ulterior fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare invocat de reclamant.
In condițiile în care parata folosește imobilul conform convenției din data de 11.02.2015, a reținut instanța că nu se poate vorbi de o ocupațiune fără drept asupra imobilului din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse anterior a fost respinsă acțiunea promovată de reclamant.
In conformitate cu disp.art.451-453 Cod de procedura civila, a fost respinsa si cererea accesorie privind acordarea cheltuielilor de judecata, parata neavând culpa procesuala.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul ........., solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii în evacuare.
S-a susținut că s-a făcut dovada că pârâta ocupă fără drept și fără îngăduința proprietarului imobilul în litigiu.
Că, aceasta a fost notificată prin executor judecătoresc să elibereze imobilul și, deși a primit notificarea, nu s-a conformat.
S-a mai susținut că, în speță, a fost invocată excepția de nulitate a contractului de vânzare cumpărare, însă instanța de fond în mod legal a procedat la administrarea probei cu înscrisuri, dar a respins ca nefondată cererea de administrare a probei cu martorul ........., probă prin care se tindea la dovedirea înțelegerii părților privind plata prețului și contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, pârâta fiind cea care a refuzat să primească sulta și să elibereze imobilul.
Că, cei doi foști nu pot locui în același imobil, iar încheierea contractului de vânzare cumpărare de către apelant nu s-a făcut în frauda legii și nici nu are o cauză ilicită și imorală, deoarece în cuprinsul actului s-a menționat că prețul de 60.000 lei a fost primit anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare.
Că, pârâta este cea care nu s-a prezentat la notariat și nici nu a colaborat în privința împărțirii sumei de 60.000 lei și a îmbunătățirilor aduse imobilului, deși i s-a oferit o sumă de 50.000 lei, urmând ca apelantul să rămână în imobil.
S-a arătat că, la data încheierii actului de vânzare cumpărare se pronunțase divorțul soților, astfel că nu subzista obligația menționării în contract și a soției.
Că, încheierea contractului de vânzare cumpărare de către apelant s-a datorat pasivității pârâtei în perfectarea antecontractului și a faptului că aceasta nu a suportat utilitățile și nici nu a colaborat cu apelantul în vederea încheierii unei înțelegeri cu privire la folosirea imobilului.
A arătat apelantul că pârâta nu a introdus o acțiune pentru partajarea imobilului, însă nici nu este de acord cu încheierea unei tranzacții privind împărțirea locuinței comune, astfel că dovedește rea credință în soluționarea litigiului.
În dovedirea susținerilor, s-a solicitat administrarea probei cu martorul ..........
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
S-a susținut că în mod corect instanța de fond a reținut că pârâta folosește imobilul în baza convenției din data de 11.02.2015, astfel că nu se poate invoca ocuparea imobilului fără drept de către pârâtă, în raport cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.
Apelantul a formulat note de ședință, prin care a arătat că notificarea a fost comunicată pârâtei la adresa unde locuiește, respectiv la domiciliul părinților săi, comunicarea la această adresă nefiind exclusă în raport cu dispozițiile art.1038-1039 C.pr.civ. și, mai mult, pârâta nici nu a invocat neîndeplinirea dispozițiilor legale privind notificarea.
Că, motivarea instanței de fond în sensul că pârâta ocupă imobilul în baza promisiunii de vânzare cumpărare nu este în concordanță cu împrejurarea că, la momentul promovării acțiunii, promisiunea nu mai era valabilă, fiind încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 327/2017.
Prin răspunsul la întâmpinare apelantul reclamant a reiterat susținerile menționate în cuprinsul apelului și al notelor de ședință.
Tribunalul, analizând motivele de apel, prin prisma dispozițiilor art.1034 și următoarele Cod procedură civilă, reține următoarea stare de fapt:
Reclamantul Luță Marius Florin a fost căsătorit cu pârâta ........., căsătorie ce a fost desfăcută prin divorț, potrivit sentinței civile nr.2676/06.10.2016, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești.
În timpul căsătoriei, la data de 11.02.2015, cei doi soți au convenit cu numiții ......... și ......... să cumpere de la aceștia un imobil situat în orașul Țicleni, strada .............., județul Gorj, precum și terenul în suprafață de 197 mp, pe care se află o construcție anexă, cu suprafața de 27,125mp, cu prețul de 60.000 lei.
Potrivit clauzelor contractuale, cumpărătorii au achitat suma de 40.000 lei la data întocmirii antecontractului, urmând să achite restul de 20.000 lei până la data de 01.06.2015.
La data de 25.05.2017, respectiv după desfacerea căsătoriei prin divorț, s-a încheiat contractul autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilul apartament, în care figurează, în calitate de proprietar, ........., menționându-se că prețul vânzării este de 40.000 lei și s-a achitat anterior autentificării actului.
Potrivit susținerilor apelantului, după desfacerea căsătoriei pârâta a rămas să locuiască în apartamentul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare și al contractului de vânzare cumpărare și refuză să-l părăsească, deși conviețuirea în același imobil nu mai este posibilă, deoarece fiecare are o viață personală, iar pârâta a refuzat să accepte orice propunere cu privire la împărțirea prețului vânzării și a îmbunătățirilor aduse imobilului.
Pârâta susține că încheierea actului autentic de vânzare cumpărare cu privire la apartament, doar pe numele fostului soț, are la bază o cauză ilicită și imorală deoarece, atât vânzătorii, cât și cumpărătorii, au cunoscut că promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare a fost încheiată de ambii soți, arătând totodată că locuința minorei a fost stabilită la mamă, respectiv în imobilul din care se solicită evacuarea.
Tribunalul reține că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susținut că pârâta nu mai are calitate de proprietar al apartamentului în litigiu și, în consecință, ocupă imobilul fără drept, el nemaiînțelegând să-i permită folosința, astfel că se impune evacuarea în condițiile art.1034 și următoarele Cod procedură civilă.
Pârâta invocă apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt ale cererii, respectiv faptul că reclamantul nu este proprietar exclusiv al imobilului, acesta fiind dobândit potrivit promisiunii de vânzare cumpărare încheiată la data de 11.02.2015 , de ambele părți.
Ceea ce este de necontestat în cauză este faptul că promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare s-a încheiat în timpul căsătoriei părților, respectiv la data de 11.02.2015, iar prețul vânzării și îmbunătățirile adus imobilului au fost realizate până la data desfacerii căsătoriei prin divorț, aspecte recunoscute chiar de către apelant, care susține că a încercat să convină cu pârâta să împartă prețul imobilului și valoarea îmbunătățirilor, urmând ca aceasta să părăsească imobilul.
Față de înscrisurile depuse la dosar cu privire la achiziționarea imobilului în litigiu și susținerile părților privind plata prețului și realizarea îmbunătățirilor, tribunalul reține că drepturile părților asupra imobilului apartament sunt discutabile din punct de vedere juridic, neputându-se vorbi, la acest moment, de ocuparea imobilului de către pârâtă fără drept ori fără permisiunea sau îngăduința proprietarului.
Până la momentul la care părțile vor conveni asupra împărțirii imobilului sau asupra prețului vânzării și a contravalorii îmbunătățirilor, după caz, nu se poate reține că dreptul pârâtei de a ocupa imobilul a încetat, iar aceasta ar avea doar calitatea de ocupant și, în consecință, s-ar impune evacuarea în condițiile procedurii speciale prevăzute de art.1034 și următoarele Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, tribunalul reține că soluția de respingere a cererii de evacuare pronunțată de instanța de fond este legală, astfel că în temeiul art.480 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul reclamant ........., domiciliat în orașul Țicleni, strada ...,județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.2309/21.11.2017, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr.........., în contradictoriu cu intimata pârâtă ........., domiciliată în orașul Țicleni, ..,județul Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.02.2018, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
......... Judecător,
.........
Grefier,
.........
Red. Jud. O.P./tehn.E.C/ Jud. fond N.M. P/ 07 Februarie 2018/4 ex.
| ← Constatare nulitate act. Jurisprudență Cereri; Chemare în... | Litigiu privind achiziţiile publice. Jurisprudență Cereri;... → |
|---|
