Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 alin.2 legea nr.7/1996)

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Decizie nr. 100 din data de 25.01.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000100

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...........

Civil - plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE nr. 100

Ședința publică din 25 ianuarie 2018

Completul constituit din:

PREȘEDINTE ...........

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantele reclamante ........... și ........... împotriva sentinței civile nr.5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr............, în contradictoriu cu intimații pârâți ..........., ........... și ............

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta reclamantă ..........., personal și asistată de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.0113429 din 22.01.2018 pe care o depune în ședință și intimatul pârât ..........., personal și asistat de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.1295 din 03.11.2017 aflată la fila nr.36 din dosar, lipsă fiind apelanta reclamantă ..........., reprezentată de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.0109608 din 15.08.2017 aflată la fila nr.9 din dosar și intimatele pârâte ........... și ..........., reprezentate de avocat ............

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că întâmpinarea depusă la dosar nu este semnată.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... procedează la semnarea întâmpinării aflată la filele nr.23-35 și depune la dosar chitanța nr.10 din 24.01.2018 reprezentând onorariu avocat.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... depune la dosar chitanțele nr.394 din 22.01.2018 și nr.145 din 25.01.2018 reprezentând onorariu avocat.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese către OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 privind pe intimați și 35237 privind pe ..........., încuviințarea unei expertize tehnice topografice, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și atașarea sentințelor civile din anii 2000 și 2001 pronunțate în dosarele nr.3039/2000 și nr.20454/2000.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... achiesează la cele solicitate de apărătorul apelantei reclamante ............

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... se opune celor solicitate de avocat ..........., arătând că în mod corect instanța de fond a respins acest probatoriu, că ........... nu are calitate în dosar și că OCPI Gorj a depus toate înscrisurile care au stat la baza intabulării, iar sentințele amintite anterior nu au legătură cu cauza de față. Mai arată că apelantele reclamante nu au declarat apel împotriva încheierii prin care lui ........... i s-a reținut lipsa calității procesual pasive, sentința apelată fiind pronunțată în contradictoriu cu ........... și ............

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... depune la dosar sentințele civile nr.2964 din 19.04.2000 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr.../2000 și nr.2350 din 13.03.2001 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr..../2000 și comunică un exemplar al acestora doamnei avocat ............

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... arată că aceste sentințe nu sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... invocă dispozițiile art.907 alin.1 din Codul civil cu privire la înscrierea în cartea funciară, arătând că înscrierea efectuată nu concordă cu actele de proprietate ale intimaților pârâți și nu poate fi dovedită decât cu probele solicitate anterior. Arată că a solicitat documentația cadastrală privind pe ..........., vecinul de la care pârâții au cumpărat o suprafață de teren, tocmai pentru a se observa suprapunerea existentă, în cauză fiind vorba despre realizarea unui cadastru care nu este conform cu actele de proprietate și care trebuie observată tocmai pentru pronunțarea corectă asupra rectificării solicitate.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... pune concluzii de respingere a probatoriilor solicitate, prin sentințele pronunțate în dosarul nr.5675 s-a discutat, cu putere de lucru judecat, și actele cadastrale și certificatele de moștenitor, aceste înscrisuri nemaifiind necesare în cauza de față.

Deliberând asupra cererii de probatorii formulată de avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... prin care solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese către OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 privind pe intimați și 35237 privind pe ..........., încuviințarea unei expertize tehnice topografice și atașarea sentințelor civile din anii 2000 și 2001 pronunțate în dosarele nr.../2000 și nr.../2000, tribunalul apreciază că, față de obiectul cauzei, sunt administrate suficiente probe și respinge această cerere, cu excepția înscrisurilor aflate la dosar și cele depuse la termenul de astăzi.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... solicită admiterea apelului într-una din ipotezele menționate în cererea de apel, cu acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru, efectuate la fond și în apel. Consideră că instanța de fond a încălcat normele juridice atât cu privire la fondul cauzei, cât și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ............ Arată că primul capăt al cererii de chemare în judecată constă în solicitarea de a se constata nulitatea absolută a documentației cadastrale întocmită pentru ..........., apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă, având în vedere că în momentul intabulării de către pârâții ........... și ..........., s-au făcut doar modificări pentru imobilul cumpărat de la ..........., și nu o nouă înscriere. Arată că, practic, au fost înscriși cei doi pârâți ca și proprietari și s-a operat transferul dreptului de proprietate pentru imobilul cumpărat de la ..........., motiv pentru care consideră că și aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă. Solicită admiterea apelului și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ............

Pe fond, avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... pune concluzii de admitere a apelului în ipotezele menționate în scris în cererea de apel, arătând că art.907 alin.1 din Codul civil prevede că în situația în care există neconcordanță între documentația cadastrală, cartea funciară și situația juridică reală, se poate dispune anularea și rectificarea acestor acte. Arată că din expertiza extrajudiciară, care reprezintă probă cu înscris, rezultă, în mod cert și fără dubiu, faptul că prin realizarea documentației cadastrale pentru imobilul cu numărul cadastral 3588 s-a încălcat amplasamentul terenului proprietatea apelantelor, prin mărirea lățimii și micșorarea lungimii, ajungându-se astfel ca, pe latura opusă intrării, terenul să nu se mai învecineze cu pădurea și, inițial, cu proprietatea apelantelor și, ulterior, ca urmare a rectificării din timpul litigiului, cu proprietatea Roșulescu. Acest aspect rezultă și din raportul de expertiză judiciară efectuat în dosarul în revendicare, la care s-a făcut referire prin apărarea din întâmpinare, domnul expert M. M. stabilind același lucru, respectiv că vecinătățile din teren și din cadastru nu concordă cu actele de proprietate. În atare situație, având o neconcordanță între actele de proprietate referitor la vecinătăți și dimensiuni și documentația cadastrală, așa cum a fost înscrisă în cartea funciară, arată că se impune ca aceasta să fie anulată și să se rectifice cartea funciară astfel încât să nu mai apară o suprapunere care împiedică apelantele să intabuleze dreptul de proprietate. În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, să se aibă în vedere dispozițiile speciale ale Legii nr.7/1996 și ale Ordinului nr. 700/2014, invocate pe larg în cererea de apel, care prevăd anumite proceduri și anumite înscrisuri care trebuie să facă parte din documentația cadastrală atunci când se are de-a face cu litigii între părți, litigii care există și la momentul actual. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în apel, reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... învederează instanței că înscrisurile la care s-a făcut referire au fost avute în vedere de către instanța de judecată în dosarul nr..., neavând relevanță în cauză. Solicită înlăturarea motivărilor privind excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ..........., având în vedere că nu s-a apelat decât sentința, nu și încheierea de ședință din data de 25.05.2017 prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ..........., iar din dispozitivul sentinței apelate rezultă clar că acesta a fost pronunțată în contradictoriu doar cu ceilalți doi, respectiv ........... și ............ De asemenea, arată că motivările din apel exced obiectului apelului, fiind atacată doar sentința, nu și încheierea de ședință menționată anterior, care are putere de lucru judecat. Solicită respingerea apelului ca nefondat și să se constate că aceste acte cadastrale au fost tranșate cu putere de lucru judecat în dosarul nr..., stabilindu-se și o linie de hotar, iar expertul M. M.spune că prin sentința de partaj voluntar, cele trei părți, respectiv vânzătoarele apelantelor și autoarea intimaților pârâți, au împărțit o suprafață de 3.000 mp care avea o vecinătate peste stradă, dar F. vinde pentru cele două apelante 17031 mp, pe care instanța reține că nu i-a avut niciodată și nici nu-i are, actul respectiv având și niște vecinătăți greșite, respectiv pe ..........., ........... și pădure, în prezent aflându-se și în calea grănițuirii cu moștenitorul lui ..........., pe care apelantele l-au exclus. De asemenea, arată că au preferabilitate actele intimaților pârâți, așa cum a reținut și instanța în dosarul nr.... În concluzie, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariu avocat.

În replică, avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... arată că încheierea din data de 25.05.2017 este o încheiere interlocutorie care se atacă o dată cu fondul, în hotărârea atacată fiind trecută și ..........., aceasta fiind pronunțată în contradictoriu cu toate părțile, soluționându-se și excepția la care s-a făcut referire anterior. În ceea ce privește cauza care a făcut obiectul dosarului nr.., arată că nu are nicio legătură cu ceea ce au solicitat apelantele reclamante, acestea nesolicitând nici proprietatea pârâților și nici a lui R., în cauză fiind vorba doar de amplasamentul cadastral al terenului.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față,

I. Prin sentința civilă nr.5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr............ a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele ........... și ..........., în contradictoriu cu pârâții ..........., ........... și ........... și au fost obligate în solidar reclamantele să plătească în favoarea pârâtului ........... suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că obiectul cererii, astfel cum a fost precizat de reclamante, îl constituie:

-constatarea nulității absolute a documentației cadastrale întocmite pentru ..........., documentație ce a stat la baza întabulării dreptului de proprietate al acesteia sub nr.35288 în cartea funciară a UAT Turcinești și a intabulării dreptului de proprietate al pârâților ........... și ........... sub nr.35288 al U.A.T. Turcinești;

-rectificarea cărții funciare nr.35288 UAT Turcinești, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeței și vecinătăților terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcinești, proprietatea ........... și ..........., astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafață de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcinești, sat Cartiu, județul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 și în extravilan, în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 și 5028;

-obligarea pârâților să procedeze la refacerea documentației cadastrale, prin înscrierea și menționarea corectă a dimensiunilor din inventarul de coordonate și prin repoziționarea corectă a schiței-plan de amplasament și delimitare a bunului imobil privind imobilul-teren cu numărul cadastral 35288 situat în comuna Turcinești, sat Cartiu, județul Gorj, pentru a se evita suprapunerea reală cu terenul proprietatea reclamantelor, reclamantele urmărind să poată realiza avizarea și recepționarea documentațiilor cadastrale și intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcinești cu privire la terenul acestora;

-solicitarea de a se dispune, din oficiu, în temeiul art.31 alin.6 din Legea nr.7/1996, comunicarea hotărârii definitive la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu Jiu - OCPI Gorj și obligarea pârâților, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate cu prezenta cauză.

În ce privește primul capătul de cerere, constatarea nulității absolute a documentației cadastrale întocmite pentru ..........., ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate al acesteia, sub nr. 35288 în cartea funciară a UAT Turcinești, prima instanță a avut în vedere faptul că prin încheierea din ședința publică din 25.05.2017 s-a admis excepția lipsei calității procesuale a acestei pârâte, astfel că, referitor la pârâta ..........., cererea a fost respinsă cu motivarea că este formulată în contradictoriu cu o persoană ce nu are calitate procesuală pasivă, ținând seama de dispozițiile art.36 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității intabulării dreptului de proprietate al pârâților ........... și ........... în CF nr.35288 al U.A.T. Turcinești și rectificarea cărții funciare nr.35288 UAT Turcinești, prima instanță a avut în vedere că reclamantele urmăresc o rectificare a dimensiunilor suprafeței și vecinătăților terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcinești, teren proprietatea pârâților, astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafață de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcinești, sat Cartiu, județul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 și în extravilan în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 și 5028, urmărind, practic, înlăturarea unei suprapuneri de teren și crearea posibilității de a realiza avizarea și recepționarea documentațiilor cadastrale și intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcinești cu privire la terenul acestora, în modalitatea dorită de reclamante.

Prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.907 din Codul civil, rectificarea unei cărți funciare se poate cere atunci când cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală și, într-o astfel de cerere, reclamantul trebuie să facă dovada că situația reală nu corespunde cu cea din careta funciară, iar documentația în baza căreia s-a realizat înscrierea, nu redă situația reală din teren.

În acest sens, prima instanță a apreciat că în cauză nu se face o astfel de dovadă, din probele administrate nerezultând vreo neregularitate privind documentația cadastrală a pârâților, aceasta fiind deja supusă controlului judiciar în cauza în care părțile s-au judecat cu privire la fondul acestei probleme, și anume, cauza nr............ ce a avut ca obiect revendicare și grănițuire.

În același sens, prima instanță a arătat că prin rectificare nu se poate rezolva problema unei suprapuneri de teren, ci, dimpotrivă, aceasta trebuie soluționată printr-o acțiune de fond, așa cum s-au și desfășurat litigiile dintre părți.

Prima instanță a reținut că în dosarul ...........* reclamantele au chemat în judecată pe pârâtul ..........., autorul pârâtelor, solicitând instanței să fie obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1.368 m.p.,situată în comuna Turcinești, parte din suprafața totală de 17.031 m.p. ce face obiectul suprapunerii a cărei înlăturare se solicită și că, prin sentința civilă nr.1438/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul ...........*, definitivă prin decizia nr.1055/11.09.2015 pronunțată la Tribunalul Gorj și prin care a fost respins apelul, a fost admisă în parte cererea reclamantelor, s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul din raportul de expertiză efectuat în cauză și a fost respinsă cererea formulată de reclamante privind revendicarea suprafeței de teren descrisă mai sus.

În considerentele sentinței nr.1438/27.02.2015 au fost comparate titlurile de proprietate ale părților și s-a soluționat în mod definitiv problema referitoare la suprapunerea de teren, dar și grănițuirea proprietăților părților, fiind avută în vedere înscrierea din cartea funciară în baza acestei documentații, instanța apreciind că este mai bine caracterizat titlul pârâtului, ceea ce exclude o eventuală nouă verificare a instanței în cererea ce formează obiectul dosarului de față, pentru aceste aspecte, dată fiind puterea lucrului judecat sub aspectul dezlegării unor probleme de drept, de care se bucură sentința amintită..

În atare situație, prima instanță a apreciat că niciuna dintre cele două situații prevăzute de dispozițiile art.907 din Codul civil pentru rectificarea cărții funciare nu sunt îndeplinite, în cauză neexistând nici acordul titularului înscrierii a cărei rectificare se solicită și nici acțiunea de fond nu a fost admisă împotriva acestuia, astfel că cererea principală a fost considerată a fi neîntemeiată și a fost respinsă.

Cât privește capetele de cerere accesorii referitoare la obligarea pârâților să procedeze la refacerea documentației cadastrale, prin înscrierea și menționarea corectă a dimensiunilor din inventarul de coordonate și prin repoziționarea corectă a schiței-plan de amplasament și delimitare a bunului imobil privind imobilul-teren cu numărul cadastral 35288, situat în comuna Turcinești, sat Cartiu, județul Gorj, pentru a se evita suprapunerea reală cu terenul proprietatea reclamantelor, în așa fel încât reclamantele să poată realiza avizarea și recepționarea documentațiilor cadastrale și intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcinești și să se dispună, din oficiu, în temeiul art.31 alin.6 din Legea nr.7/1996, comunicarea hotărârii definitive la BCPI Târgu Jiu, prima instanță a reținut că, dată fiind soluția pronunțată pentru cererea principală și caracterul accesoriu al acestor cereri, prin raportare la dispozițiile art.30 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea acestora.

II.A. Împotriva sentinței civile nr.5635 din 06.07.2017 au declarat apel reclamantele ........... și ..........., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea apelului, într-una din următoarele ipoteze:

1) admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii în totalitate, cu obligarea pârâților, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate atât la fond, cât si în apel și

2) admiterea apelului, anularea în tot a sentinței apelate și, judecând fondul, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată, atât la instanța de fond, cât și în apel.

Motivele de apel au fost întemeiate pe dispozițiile art.460 și următoarele din Codul de procedură civilă, art.476, 477 și 478 din Codul de procedură civilă, art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă, art.425 din Codul de procedură civilă, cu aplicarea prevederilor art.907 și următoarele din Codul civil, art.21-36 din Legea nr.7/1996, art.12-13, art.23 și următoarele, art.49 lit.e) și i), art.84 alin.1 lit.b), alin.2, art.86, art.107, capitolul 4.2.1 alin.11, subcapitolul 4.3.3 alin.2 din Ordinul nr.700/2014 și art451-453 din Codul de procedură civilă.

Apelantele au arătat că sentința primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea si aplicarea eronată a normelor juridice incidente în cauză, atât în ceea ce privește fondul cauzei, cât și referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive privind pe pârâta ............

Apelantele au arătat că reținerea instanței, în sensul că obiectul litigiului ar fi fost precizat de reclamante este nereală și în contradicție cu înscrisurile cauzei, reclamantele neformulând nicio precizare a obiectului litigiului, petitele acțiunii fiind cele formulate prin cererea de chemare în judecată, nefiind precizate în niciun fel în cadrul procedurii scrise și prima instanță reținând o stare de fapt nereală.

Raportat la primul petit al acțiunii referitor la anularea documentației cadastrale a pârâtei ..........., apelantele au arătat că prima instanță, în mod cu totul eronat, prin încheierea de ședință din data de 25.05,2017 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, invocată de pârâți prin întâmpinare, motivat de faptul că această pârâtă nu s-ar regăsi în raportul litigios dedus judecății, întrucât ,,din documentația cadastrală rezultă că persoanele înregistrate ca proprietari în cartea funciară sunt doar pârâții ........... si ...........".

Au apreciat că motivarea primei instanțe privind această excepție este complet superficială și în afara temeiurilor juridice și aspectelor de fapt din acțiunea dedusă judecății și a înscrisurilor probatorii și, dacă a invocat documentația cadastrală, ca motiv al admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..........., instanța de fond trebuia să verifice cu exactitate respectiva "documentație cadastrală" și să facă distincție între documentația cadastrală și încheierile de carte funciară emanate de la OCPI Gorj.

În acest sens, apelantele au susținut că documentația cadastrală pentru înscrierea în cartea funciară nr.35288 a UAT Turcinești nu a fost realizată decât la momentul intabulării dreptului de proprietate al pârâtei ..........., documentația fiind realizată de PFA ........... care a efectuat în mod defectuos această documentație cadastrală, cu nerespectarea normelor de cadastru și publicitate imobiliară prevăzute de Legea nr.7/1996.

Au mai arătat că, la momentul înscrierii dreptului de proprietate al pârâților ........... și ..........., nu s-a mai realizat o nouă documentație cadastrală, ci s-au înscris modificările aduse imobilului respectiv, cu înscrierea noilor proprietari, ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra imobilului deja înscris în cartea funciară, or, în condițiile în care reclamantele au denunțat, ca fiind defectuos realizată, documentația cadastrală efectuată de PFA ........... în anul 2011 la momentul înscrierii în cartea funciară a UAT Turcinești sub numărul cadastral 35288 a dreptului de proprietate al pârâtei ..........., au precizat că este evident că această pârâtă are calitate procesuală, în ceea ce privește soluționarea petitului nr.1 al acțiunii, ........... fiind titulara dreptului de proprietate pentru care s-a realizat documentația cadastrală în vederea înscrierii în cartea funciară și intabulării dreptului de proprietate în anul 2011, documentație cadastrală despre care reclamantele apelante au luat cunoștință în anul 2014 în cadrul dosarului nr............*.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art.36 din Codul de procedură civilă, referitor la petitul nr.1 al acțiunii, apelantele au apreciat că există identitate între părțile cauzei, în speță, pârâta ........... și subiectele raportului juridic litigios, reprezentat de anularea documentației cadastrale realizată pentru această pârâtă de PFA ..........., aspectele legate de temeinicia sau legalitatea acestui drept exhibat reprezentând o chestiune de fond și nu de excepție, soluția dată de instanța de fond acestei excepții fiind nefondată, trebuind desființată sentința sub acest aspect, prin admiterea apelului și respingerea excepției.

Pe fondul cauzei, apelantele reclamante au arătat că sentința instanței este, din nou, lipsită de temei legal, față de normele juridice aplicabile și invocate atât în cuprinsul acțiunii, cât și în notele ulterioare și în cuvântul oral, pe fond.

Au arătat că pârâta Faităr Măria și-a înscris în cartea funciară un drept de proprietate rezultat ca urmare a dezbaterii succesiunii numitei ..........., conform certificatului de moștenitor nr.80/29.01.1996 emis de BNP Claudia Pârău, înscris la baza căruia a stat testamentul autentificat sub nr.1754/1990 întocmit în favoarea lui Momea Elena, în favoarea lui ..........., testament care vizează o suprafață de teren de 280 mp, pe care numita ........... o primise, prin testamentul autentificat sub nr.237/1959, de la defunctul Gelepu T. Ion, suprafața de 280 mp fiind lungă de 20 metri și lată de 14 metri și situată în vatra satului Cartiu, comuna Turcinești, învecinată la răsărit cu ..........., la apus cu șoseaua, la nord cu ........... și la sud cu ............

Au mai arătat că în certificatul de moștenitor nr.80/1996, deși se invocă testamentul autentificat sub nr.237/1959, se menționează la punctul 1, în satul Cartiu, comuna Turcinești, o suprafață de 2.140 mp, teren situat în "Siliștea casei", vecină la răsărit cu pădurea, la apus cu drumul, la sud cu ..........., iar la nord cu ............

Totodată, au precizat apelantele că, ulterior, în documentația cadastrală întocmită de PFA ........... în anul 2011, pentru pârâta ..........., apare, "din măsurători", o suprafață de 2.180 mp, care, la răsărit, nu mai este vecină nici cu ..........., nici cu pădurea, ci cu autorul acestora, ..........., care în anul 1998, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.434/13.03.1998, a cumpărat de la ........... -Denisa și ........... suprafața de teren de 17.031 mp.

Pentru a verifica discordanțele de vecinătate apărute pe parcursul întocmirii actelor de dovedire a proprietății pentru ........... și, ulterior, pentru ........... și ..........., apelantele reclamante au solicitat efectuarea expertizei extrajudiciare topografice de către expertul Toacsen Ion, expertiză care a constatat că documentația cadastrală întocmită pentru imobilul cu numărul cadastral 32568 aparținând pârâților nu respectă vecinătățile din certificatul de moștenitor nr.80/1996, invocat în actul de vânzare din anul 2012 și prezentat de pârâți ca act de proprietate, în sensul că, spre deosebire de certificatul de moștenitor nr.80/1996, unde apare vecinătatea la est ca fiind pădure, în documentația întocmită pentru actul de vânzare din anul 2012 apare vecin la est ........... (soțul reclamantei ...........) și nu pădurea și că, prin documentația cadastrală întocmită de PFA ..........., s-a micșorat lungimea terenului aparținând pârâților și s-a mărit lățimea, nefiind atinsă limita de est a suprafeței de 2.140 mp din certificatul de moștenitor nr.80/1996, care a stat la baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2833/2012, astfel că, nerespectându-se limitele de proprietate înscrise în actele vechi invocate de părți, pârâții deținând o documentație cadastrală nereală, era necesar ca aceasta să fi anulată și să se întocmească o nouă documentație cadastrală, corectă, pentru ca reclamantele să-și poată intabula dreptul de proprietate în cartea funciară a UAT Turcinești.

De asemenea, apelantele au mai arătat că aceleași aspecte au rezultat, practic, și din expertiza efectuată în dosarul nr............* al Judecătoriei Tg-Jiu, care a relevat că documentația cadastrală întocmită pentru imobilul cu numărul cadastral 32588 aparținând pârâților nu respectă vecinătățile menționate în certificatul de moștenitor nr.80/29.01.1996 emis la decesul numitei ........... cu moștenitor ..........., în documentația cadastrală efectuată de PFA ........... nemaiapărând vecinătatea de est ca fiind pădurea, ci numita ..........., care este mătușa vânzătoarelor din contractul de vânzare-cumpărare din anul 1998 ce reprezintă actul de proprietate al reclamantei ............

Astfel, au arătat reclamantele apelante că, în condițiile în care a ales să motiveze soluția pronunțată în cauză pe baza modalității de soluționare a dosarului m ............*, prima instanță trebuia să observe chiar acest aspect și nu să susțină, nefondat că documentația cadastrală a fost verificată în dosarul nr............* al Judecătoriei Târgu Jiu, care nu a avut un astfel de obiect bazat pe dispozițiile Legii nr.7/1996, ale art.907 și următoarele din Codul civil și ale Ordinului nr.700/2014, aceste aspecte fiind deduse judecății doar în prezenta cauză.

În acest sens, au învederat că, potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.7/1996, în vigoare la momentul anului 2011 când a fost realizată documentația cadastrală de către PFA ........... și a fost înscris în cartea funciară și intabulat dreptul de proprietate al pârâtei ..........., etapele procesului de cadastru constau, între altele, în identificarea amplasamentului imobilului, identificarea titularilor drepturilor reale sau ale posesorilor, preluarea actelor juridice doveditoare, precum si înregistrarea neînțelegerilor dintre proprietari, aceste etape nefiind respectate, deoarece între părți existau la nivelul anului 2011 neînțelegeri cu privire la amplasamentul și suprafața terenului deținut de ..........., în condițiile în care, în anul 2000, ........... (fiul lui ...........), ..........., ........... și ............ au chemat în judecată pe reclamanta ........... și pe soțul acesteia, ..........., într-o acțiune în revendicare, ce a făcut obiectul dosarului nr.3039/2000 al Judecătoriei Târgu Jiu, cauză soluționată, inițial, prin sentința civilă nr.2964/19.04.2000 prin care a fost respinsă acțiunea reclamanților, după ce, comparând actele de proprietate exhibate de părți, instanța a constatat că actul de proprietate al pârâților este mai bine caracterizat, fiind confirmat de instanță titlul de proprietate al pârâților, respectiv contractul de vânzare-cumpărare din anul 1998 între limitele de vecinătate pe care acest act le indică.

Apelantele au arătat că, deși cauza nr.3039/2000 a fost trimisă spre rejudecare de instanța de control judiciar, motivul rejudecării a vizat strict greșita soluție de anulare a cererii de chemare în judecată formulată de ..........., motivat de lipsa semnăturii acesteia de pe cererea de chemare în judecată, și nu fondul cauzei care, de altfel, a rămas neverificat la rejudecare, în condițiile renunțării la acțiune a reclamanților, renunțare cu care ........... și soțul acesteia, ..........., au fost de acord, la momentul respectiv, în dosarul nr.20454/2000 al Judecătoriei Tg-Jiu.

Totodată, au menționat că, existând neînțelegeri între vecini, iar actul de dovedire a dreptului de proprietate ai lui ........... nu avea la bază un act autentic prin care să i se confirmate suprafața, dimensiunile și vecinătățile înscrise în documentația cadastrală efectuată de PFA ..........., era necesar ca, în baza art.10 alin.1 lit.f din Legea nr.7/1996, în vigoare în anul 2011, să fie înscrise neînțelegerile dintre vecini, sens în care era obligatoriu și necesar încheierea unui proces-verbal de recunoaștere a vecinătăților și a limitelor de proprietate, neexistând semne clare, vechi, de hotar între părți și care să fi putut fi verificate în teren.

Raportând aceste apărări și la dispozițiile actuale ale Codului civil privind acțiunile de carte funciară, precum și la dispozițiile art.49 lit.e și i, art.84 alin.1 lit.b, alin.2, art.86, art.107, capitolul 4.2.1 alin.11, subcapitolul 4.3.3 alin.2 din Ordinul nr.700/2014, apelantele au arătat că sunt evidente și trebuie sancționate lipsurile documentației cadastrale întocmite de PFA ..........., documentație ce trebuie anulată pentru că nu respectă actele de proprietate ale pârâților, împiedicând astfel înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al apelantelor, conform actului de proprietate.

Au mai arătat că, pronunțându-se altfel, prima instanță a transpus obiectul dosarului nr............* în cauza de față, susținând că nu ar fi îndeplinite cerințele art.907 din Codul civil.

În acest sens, apelantele au arătat că art.907 alin.1 din Codul civil reglementează rectificarea cărții funciare în cazul în care înscrierea făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, nefiind vorba despre o situație faptică, ci o situație juridică, iar faptic este evident că documentația cadastrală a cărei anulare se solicită corespunde cu situația din teren, însă nu corespunde cu situația juridică, respectiv cu actele de proprietate transpuse în documentația cadastrală, astfel că avem de a face cu o situație juridică nereală, față de actele de proprietate deținute de părți.

Apelantele au arătat că condiția existenței unei hotărâri judecătorești care să se fi pronunțat împotriva pârâților privind fondul cauzei nu poate subzista în cauză, pentru că în actualul litigiu este verificat fondul cauzei, respectiv situația juridică reală a amplasamentului terenului pârâților înscris în cartea funciară.

Apelantele au reiterat faptul că în cauză nu au contestat suprafața de teren înscrisă în cartea funciară de pârâți sau dreptul acestora de proprietate, ci doar amplasamentul acestui imobil transcris prin documentația cadastrală, care nu corespunde cu actele juridice de proprietate invocate de pârâți, în ceea ce privește amplasamentul, dimensiunile și vecinătățile, contradicții rezultate încă din dosarul nr............* al Judecătoriei Târgu Jiu, dar care nu au putut fi verificate și rectificate într-o acțiune în revendicare și grănițuire în respectivul dosar, instanța constatând că pârâții sunt îndreptățiți la a deține suprafața de 2.140 mp, dar nu a verificat dacă această suprafață, așa cum a fost intabulată în cartea funciară, corespunde actelor de proprietate exhibate de aceștia, doar pe calea unei acțiuni în rectificare carte funciară și anulare documentație cadastrală, putându-se realiza astfel de verificări și dispune astfel de soluții.

În dovedirea apelului, s-a solicitat admiterea probatoriilor solicitate la instanța de fond, respectiv proba cu înscrisuri constând în adresă la OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 și 35237; eventual expertiza tehnică judiciară topografică sau valorificarea expertizei tehnice extrajudiciare efectuate de expertul Toacsen Ion, atașarea sentințelor din anii 2000 și 2001 pronunțate în dosarele nr.3039/2000 și 20454/2000 și orice alte probe considerate a fi necesare și utile soluționării corecte și legale a cauzei.

B. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06.11.2017, intimații pârâți ..........., ........... și ........... au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

In motivarea întâmpinării, intimații pârâți au arătat că acțiunea reclamantelor este o intenție mascata de a rejudeca cauza care a făcut obiectul dosarului nr.5675/318/2015* prin care operează puterea lucrului judecat din sentința civilă nr.1438/2015 pronunțata de Judecătoria Târgu Jiu, rămasa definitiva prin decizia nr.1055/2015 pronunțata de Tribunalul Gorj și care a lăsat fără efect titlul reclamantelor pentru suprafața de 1366 mp din suprafața totala de 17.031 mp si a consfințit că actele cadastrale ale pârâților sunt corecte, fapt ce rezultă din însăși solicitarea apelantelor prin care cer constatarea nulități si rectificarea cărții funciare a pârâților, astfel încât să se elimine suprapunerea (inexistenta nici scriptic, nici faptic) cu terenul reclamantelor in suprafața de 17.031 mp.

Intimații au arătat că apelantele-reclamante nu au dovedit că întâmpină impedimente la OCPI daca depun o documentație cadastrală care să respecte limitele lor de proprietate consfințite cu putere de lucru judecat în sentința civilă nr.1436/2015, însă acestea stăruie să-si reconstituie suprafața de 17.031 mp care a fost fictiv trecută în actul lor de vânzare cumpărare.

Au arătat intimații pârâți că în mod corect prima instanță a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ..........., precum și netemeinicia pe fond a cererii formulate de apelantele reclamante prin raportare la dispozițiile art.907 din Codul civil și la sentința civila nr.1438/27.02.2015 pronunțata la Judecătoria Târgu Jiu in dosarul ...........*, definitivă prin decizia nr.1055/11.09.2015 pronunțată la Tribunalul Gorj.

În acest sens, intimații au reiterat motivarea primei instanțe, în sensul că prin sentința civila nr.1438/27.02.2015 a fost admisa in parte cererea reclamantelor, s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul din raportul de expertiza efectuat în cauza si a fost respinsa cererea formulata de reclamante privind revendicarea suprafeței de teren descrisa mai sus, în considerentele acestei sentințe fiind comparate titlurile de proprietate ale pârâților și s-a soluționat in mod definitiv problema referitoare la suprapunerea de teren, dar si grănițuirea proprietăților pârâților, fiind avute in vedere înscrierea din cartea funciara in baza acestei documentații și instanța apreciind ca este mai bine caracterizat titlul pârâților ........... si Faitar Lăcrămioara, ceea ce exclude o eventuala noua verificare a instanței in prezenta cerere pentru aceste aspecte, dată fiind puterea lucrului judecat sub aspectul dezlegării unor probleme de drept de care se bucura sentința amintita.

In atare situație, au arătat intimații pârâți că prima instanță a apreciat că niciuna dintre cele doua situații prevăzute de dispozițiile .art.907 din Codul civil pentru rectificarea cărții funciare nu sunt îndeplinite, in cauza neexistând nici acordul titularului înscrierii a cărei rectificare se solicita, nici acțiunea de fond nu a fost admisa împotriva acestuia.

De asemenea, intimații au arătat că soluția primei instanțe cu privire la capetele de cerere accesorii referitoare este corectă, fiind determinată de modul soluționarea a cererii principale.

Cu privire la criticile apelantelor-reclamante și la probatoriile invocate de acestea, inclusiv expertiza întocmită de persoana fizică autorizată Toacsen Ion, intimații au arătat că acestea au fost supuse controlului judiciar de temeinicie, legalitate etc. in cauza ...........*, unde s-au tranșat cu putere de lucru judecat litigiile dintre părți, proprietarele fondurilor limitrofe.

Intimații au solicitat respingerea probatoriilor solicitate de apelantele-pârâte in apel pentru aceleași motive pentru care prima instanță a respins solicitarea reclamantelor de a reveni cu adresa la OCPI, având in vedere că aceasta instituție a răspuns și a depus toate înscrisurile pe care le deține.

Au arătat că nu este o probă concludentă, pertinentă și utilă cauzei atașarea unor sentințe pronunțate in dosarele 3039/2000 si 20.454/2000, că este aberanta solicitarea apelantelor-reclamante ca instanța de apel să valideze o expertiză topo extrajudiciară prin care o persoana fizica autorizata trasează pe schiță o proprietate a reclamantelor pentru o suprafața fictivă de 17.031 mp din actul lor de proprietate, fără să țină cont că problema acestei suprafețe s-a tranșat cu putere de lucru judecat în cauza ...........*, cauză in care s-a tranșat cu putere da lucru judecat traseul liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe prin care instanța a validat o expertiza topo dispusa de ea si nu a ținut cont de relațiile fictive din expertiza extrajudiciară întocmită de Toacsen Ion.

În continuare, intimații pârâți au arătat că instanțele au consfințit cu putere de lucru judecat că, potrivit sentinței civile de partaj 4295/1990 pronunțate de Judecătoria Târgu Jiu, între moștenitorii lui ........... si ........... s-a procedat la împărțirea unei bucăți de pământ siliște de casă cu o lățime de 75 m pe toata lungimea siliștei, in lotul vânzătoarelor Mirciu si Frâncu atribuindu-se o suprafața de 3000 mp cu lățimea de 50 m, pct. 10 din tranzacție (însă acestea vânzând reclamantelor suprafața de 17,031 mp), iar celei de-a treia moștenitoare ........... i-a revenit in lot din aceeași siliște lățimea de 25 m pe toata lungimea siliștei, punctul 3 din tranzacție.

Intimații au arătat că au reținut instanțele, ca și expertul Militam Marian, numit in cauza, că suprafața indicată in tranzacție la lotul Miroiu si Frâncu este una eronata, întrucât in raport de vecinătățile indicate la răsărit si sud, respectiv Ulița Satului si Apa Cărpiniș, lungimea terenului este de 350 m, ceea ce conduce la atribuirea in lot a unei suprafețe mult mai mari de teren.

În același sens, intimații au invocat declarația apelantei ........... în fata instanței de apel în cauza ...........*, potrivit căreia cumpărătorii nu au intrat niciodată in posesia unei lățimi de 50 m pentru terenul cumpărat la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare, că părțile contractante nu au procedat la măsurarea terenului pentru a se putea determina suprafața ce a făcut obiectul vânzării - cumpărării; că intre proprietățile pârâților exista un gard din scândura edificat în anul 1993, împrejmuire ce apare în fotografiile depuse la dosarul de fond, că martorii audiați în acea cauză, respectiv ..........., ........... și ........... au relatat că acest gard este edificat demult, iar gardul din plasa de sârmă amplasat pe țevi este edificat de către paratul Faitar spre proprietatea acestuia în paralel cu gardul vechi; că, privitor la edificarea gardului din scândură, pârâtul ........... a susținut că aceasta împrejmuire a fost edificata de soțul reclamantei, in schimb reclamanta a susținut ca acest gard a fost edificat de tatăl pârâtului in 1999, dar cu materialele puse la dispoziție de soțul sau.

Cu privire la aceeași cauză (...........*), intimații au arătat că tribunalul a reținut că, indiferent cine a edificat gardul din scândură, este cert că acesta exista în teren din anul 1999, părțile folosind terenul in această configurație care corespunde și în prezent, că reclamanții nu au intrat încă de la cumpărare in posesia unei lățimi de 50 m, că în lipsa unor acte vechi de proprietate pentru autorii ........... si ..........., acte care să facă dovada că proprietatea lor a avut o lățime de 75 m așa cum rezulta din tranzacția consfințită prin sentința civila nr.4295/1990 (50 m atribuiți in lotul Miroiu si Frâncu si 25 m atribuiți in lotul lui ...........), nu se poate retine că dreptul afirmat de reclamante este mai bine caracterizat decil dreptul de proprietate afirmat de pârâți; că in ceea ce-l privește pe pârâtul ..........., acesta dobândește dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.140 mp de la mama sa ........... prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2833/2012, vânzătoarea dobândind terenul prin moștenire de la ........... conform certificatului de moștenitor nr.80/1996; că la baza acestui certificat de moștenitor stă testamentul încheiat de ........... in 1959 prin care testatorul testează către ........... suprafața de 280 mp, iar diferența până la 2.140 mp provine de la ..........., autoarea lui ...........; că observând schița anexă la raportul de expertiza întocmit de expertul Militaru Marian, din modul în care sunt identificate proprietățile pârâților se constată că terenul lat de 25 m ce i-a revenit în lot lui ..........., transmis prin succesiune lui ........... si ulterior Faităr Măria, nu se regăsește in teren, împrejurare care conduce la concluzia ca terenul pentru care moștenitorii lui Gelepu au tranzacționat prin sentința civila nr.4295/1990 nu avea lățimea de 75 m.

Totodată, au mai arătat intimații că instanțele au reținut că proprietățile pârâților in zona de litigiu provin de la același autor ..........., reclamantele dobândind terenul de la Miroiu si Frâncu descendentele autorului, iar pârâtul Faitar Ion dobândind terenul în modul descris mai sus, iar, într-o astfel de situație, in rezolvarea acțiunii în revendicare se dă câștig de cauză celui care a înscris primul actul in cartea funciara, în respectiva cauză doar pârâtul fiind cel care a realizat operațiunea de înscriere in cartea funciara a contractului de vânzare cumpărare.

Intimații pârâți au precizat că între părți există identitate, reclamantele sunt aceleași din cauza ...........*, iar pârâții sunt ........... si ........... și, in plus, apare pârâta ..........., reclamantele încercând o rejudecare a litigiului anterior, motivările fiind aceleași și actele de proprietate invocate fiind aceleași.

În continuare, intimații au formulat considerații teoretice cu privire la puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești prin raportare la adagiile bis de eadem re ne slt actio și res judicata pro veritate habetur și la jurisprudența CEDO privind practica neunitară a instanțelor civile din România.

De asemenea, pârâții intimați au formulat considerații teoretice și cu privire la "excepția puterii lucrului judecat";, care diferă de "excepția autorității de lucru judecat";.

Pentru aceste motive, intimații pârâți au solicitat admiterea puterii lucrului judecat în dosarul nr............* care a lăsat fără obiect titlul reclamantelor pentru suprafața de 1.368 mp.

Au mai arătat ca reclamanta nu poate face dovada întabulării dreptului său de proprietate asupra imobilului său obținut de ea si soțul sau cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.434 din data de 13.03.1998 de la vânzătoarele ........... Denisa si .......... vânzătoarele făcând dovada proprietății cu o hotărâre judecătorească prin care se consfințea o tranzacție in urma unei acțiuni de ieșire din indiviziune, dovedind cu ortofotoplan emis de OCPI Gorj că proprietățile părților nu se suprapun faptic dar nici scriptic deoarece așa cum face dovada reclamanta cu extras de informare de la OCPI, proprietatea ei nu se afla transcrisa in cartea funciara a localității Turcinești și, deci, nu există o neconcordanta atât scriptică cât și faptică în cartea funciara cu situația reala a terenurilor, neconcordanta așa cum este evidențiată de art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.

Au solicitat să se constate că pârâții au deja dreptul de proprietate întabulat în cartea funciară; că, dreptul acestora a devenit opozabil terților odată cu înscrierea în cartea funciară, căci principalul efect al înscrierii conform Legii nr.7/1996, este opozabilitatea față de terți.

Intimații pârâți au arătat că înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale, actelor, faptelor șl raporturilor juridice referitoare la imobile se întemeiază pe înscrisul în baza căruia se constituie ori se transmit, iar drepturile reale ale vânzătoarei pârâților au fost înscrise în cartea funciară în data de 26.03.2011, în baza titlurilor definitive de proprietate, titluri ce fac dovada proprietății, instanța trebuind să țină cont de principiile după care se conduc cărțile funciare, in primul rând cel al opozabilității, al relativității, al priorității, al forței probante.

De asemenea, au mai arătat intimații pârâți că instanțele, in dosarul ...........*, comparând titlul de proprietate al acestora cu titlul de proprietate al reclamantelor și ținând cont că pârâții sunt cei care au făcut primii formalitățile de publicitate imobiliara, au dat preferabilitate titlului pârâților si au constatat că prin suprapunerea reala peste terenul lor (asupra căruia sunt proprietari tabulari cu dreptul de proprietate înscris in cartea funciara) a terenului reclamantei constatând că intenția reclamantelor era, ca si acum, să îi priveze de a beneficia in întregime asupra acestui imobil, situație care a probat o ingerință evidentă in dreptul lor de proprietate.

Totodată, au mai arătat că dosarul nr............* a avut ca obiect revendicarea aceleiași suprafețe de 1.368 mp constatați lipsă și de expertul Toacsen Ion, iar in cadrul acțiunii in revendicare prin comparare de titluri sunt cercetate titlurile de proprietate aflate in coliziune, titluri de proprietate prezumate de doctrină si jurisprudență ca fiind valide.

În final, intimații pârâți au arătat că actul de proprietate al reclamantelor nu are la bază o schiță cadastrală cu măsurătorile terenului, dimensiunile laturilor, astfel că se deduce că suprafața de 17.031 mp este o cifră fictivă, declarativă, nesusținută de o schiță cadastrala întocmita de o persoana fizica autorizata in domeniu.

III. Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:

În primul rând, tribunalul reține că sentința pronunțată de prima instanță este temeinică și legală, motivarea acesteia fiind concisă și cu corecta aplicare a normelor de drept incidente la situația de fapt reținută

În al doilea rând, alături de motivarea primei instanțe, cu privire la fiecare capăt de cerere, tribunalul reține următoarele:

A. Primul capăt de cerere are ca obiect constatarea nulității absolute a documentației cadastrale întocmite pentru ..........., documentație ce a stat la baza întabulării dreptului de proprietate al acesteia sub nr.35288 în cartea funciară a UAT Turcinești și a intabulării dreptului de proprietate al pârâților ........... și ........... sub nr.35288 al U.A.T. Turcinești.

Tribunalul reține că pârâții ........... și ........... sunt succesori cu titlu particular ai pârâtei ..........., astfel încât în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale a acestei din urmă pârâte prin încheierea din data de 25.05.2017.

Sub acest aspect, tribunalul arată că succesorii cu titlu particular (avânzi cauză) ........... și ........... au dobândit prin actul juridic cu titlu particular reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/08.08.2012 toate drepturile și obligațiile pârâtei ........... cu privire la imobilul înscris în CF nr.35288 a comunei Turcinești cu numărul cadastral 35288.

În consecință, deoarece pârâta ........... a transmis celorlalți doi pârâți toate drepturile și obligațiile cu privire la imobilul înscris în CF nr.35288 a comunei Turcinești cu numărul cadastral 35288, iar soluționarea pe fond a cererii de constatare a nulității absolute a documentației cadastrale nu produce nici un efect cu privire la aceasta, în mod corect prima instanță a reținut că pârâta ........... nu are calitate procesuală pasivă, neexistând identitate între aceasta și subiectul pasiv al raportului juridic litigios dedus judecății.

Faptul că pârâții ........... și ........... au la îndemână o acțiune în garanție împotriva vânzătoarei ........... nu reprezintă un temei pentru nașterea unui raport juridic litigios între aceasta și reclamante.

Este evident că documentația cadastrală pentru înscrierea în cartea funciară nr.35288 a UAT Turcinești nu a fost realizată decât la momentul intabulării dreptului de proprietate al pârâtei ........... și că la momentul înscrierii dreptului de proprietate al pârâților ........... și ........... nu a mai fost întocmită o nouă documentație cadastrală, înscrierea dreptului de proprietate al celor doi pârâți nenecesitând întocmirea unei noi documentații.

Temeiul de drept invocat de reclamante pentru acest capăt de cerere este reprezentat de dispozițiile art.12, 13, 23 și următoarele din Ordinul nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, iar tribunalul arată că documentația cadastrală atașată cererii de înscriere în cartea funciară formulate de ........... în data de 18.03.2011 a fost întocmită în temeiul Ordinului nr.634/2006 al ANCPI pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.

Ca urmare, tribunalul arată că implicațiile întocmirii documentației cadastrale respective trebuie analizate prin raportare la dispozițiile Ordinului nr.634/2006.

Tribunalul reține că documentația cadastrală nu reprezintă un titlu de proprietate și, mai mult, nu reprezintă un act juridic (negotium iuris).

Potrivit art.10 din Ordinul nr.634/2006 al ANCPI pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în vigoare la data de 18.03.2011, ,, (1) Recepția cadastrală constă în:

a) verificarea conținutului documentației;

b) verificarea existenței în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit documentația și valabilitatea autorizației;

c) verificarea concordanței între persoana autorizată care a întocmit documentația, cea care solicită recepția și cea menționată în declarația pe proprie răspundere întocmită conform anexei nr. 5;

d) localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, cu verificarea corectitudinii încadrării limitelor acestuia;

e) verificarea modului de calcul al suprafețelor;

f) corespondența între atributele descriptive și elementele grafice;

g) alocarea numărului cadastral în indexul cadastral, dacă documentația este corectă.

În cazul în care se consideră necesar, OCPI/ANCPI poate efectua verificări pe teren, cu privire la corectitudinea întocmirii documentației de către persoana autorizată.

După alocarea numărului cadastral, consemnarea recepției documentației cadastrale va consta în aplicarea parafei OCPI, conform anexei nr. 6.

(2) În cazul în care documentația este incompletă, se întocmește referatul de completare cu toate datele, documentele sau informațiile care lipsesc ori care necesită refacere/modificare, împreună cu motivațiile corespunzătoare, conform anexei nr. 7. Nu pot fi folosite ca motivații: documente, date și informații care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate de oficiul teritorial. Referatul de completare se înaintează compartimentului de registratură din cadrul biroului teritorial, în vederea transmiterii către persoana autorizată, pentru completare, în termenul specificat în referat, cu adresa de înaintare, conform anexei nr. 8.

(3) Documentația recepționată se transmite de către angajatul căruia i s-a repartizat lucrarea, asistentului-registrator, iar în cazul dezlipirilor sau alipirilor persoanei autorizate sau beneficiarului.

(4) Dacă documentația nu a fost recepționată din cauza nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depășirii termenului de 5 zile lucrătoare, calculat de la data comunicării, stabilit prin referatul de completare, ori documentația a fost întocmită incorect, persoana care a verificat documentația completează nota de respingere din referatul de completare și o transmite împreună cu documentația asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere. Referatul de completare menționează datele, documentele sau informațiile cu care se completează documentația și este comun pentru cadastru și publicitate imobiliară. Referatul se emite o singură dată pentru o documentație de recepție sau de recepție și înscriere în cartea funciară.

(41) Prin documentație întocmită incorect se înțelege:

a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul rețelei geodezice de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greșite;

b) calcule efectuate greșit;

c) neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren;

d) serviciul incorect solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;

e) neconcordanța între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăți, identificare cadastrală, adresa poștală și cele ale imobilului din planul de amplasament și delimitare;

f) conținutul documentației cadastrale este diferit de situația juridică a imobilului;

g) neconcordanțe între datele analogice din documentația cadastrală și datele digitale;

h) documentație întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

i) tipul documentației nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată sau există alte incompatibilități ale persoanei autorizate.

(5) Angajatul oficiului teritorial nu poate recepționa documentațiile al căror beneficiar este el sau soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul III inclusiv, persoanele juridice la care el sau una din persoanele menționate anterior dețin calitatea de acționari/asociați/directori/administratori, precum și documentațiile întocmite de el anterior dobândirii calității de salariat al instituției, de persoane fizice autorizate cu care este soț/soție, rudă sau afin până la gradul III inclusiv, sau de persoane juridice autorizate la care el sau una din persoanele menționate anterior dețin calitatea de acționari/asociați/directori/administratori.

(6) În cazul în care se află în una din situațiile menționate la alin. (5) angajatul oficiului teritorial este obligat să se abțină și să înștiințeze de îndată, în scris, conducerea instituției, pentru repartizarea lucrării unei alte persoane.

(7) Angajaților Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ai oficiilor teritoriale, precum și ai Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate, documentații cadastrale sau să dețină calitatea de acționari/asociați/directori/administratori la persoane juridice autorizate în domeniu.";

Tribunalul arată că art.10 din Ordinul nr.634/2006 al ANCPI nu poate constitui un temei de drept pentru o acțiune având ca obiect constatarea nulității absolute a unei documentații cadastrale.

Acest text din actul administrativ reprezentat de Ordinul nr.634/2006 al ANCPI stabilește doar condițiile în care o documentație cadastrală este considerată ca fiind corect sau incorect întocmită și modalitatea de recepționare a unei astfel de documentații.

Documentația cadastrală nu este un act juridic civil a cărei nulitate să poată fi invocată în condițiile Codului civil și, de asemenea, nu este nici un act administrativ care să poată fi anulat în condițiile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Documentația cadastrală este o lucrare tehnică, iar o astfel de lucrare tehnică nu produce, prin ea însăși, consecințe juridice.

Astfel, documentația cadastrală este definită de art.11 lit.e din Ordinul nr.634/2006 ca fiind ca ,, … actul de constatare a situației reale din teren, potrivit art. 258 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;";, această documentație având ca scop ,,… identificarea, măsurarea și descrierea imobilelor, la data întocmirii lor și se asigură înregistrarea actelor și faptelor juridice referitoare la acestea."; (art.2 alin.2 din Ordinul nr.634/2006).

Doar recepționarea documentației cadastrale produce consecințele juridice prevăzute de art.2 alin.1 din Ordinul nr.634/2006, și anume, înscrierea ,,în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la:

a) imobile care necesită documentație pentru prima înscriere;

b) imobile care necesită documentație pentru dezlipire;

c) imobile care necesită documentație pentru alipire;

d) imobile care necesită documentație pentru înscrierea unei construcții definitive, pe un teren înscris în cartea funciară;

e) imobile care necesită documentație pentru modificarea limitei de proprietate;

f) imobile care necesită documentație pentru modificarea suprafeței;

g) imobile care necesită documentație pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate;

h) imobile care necesită documentație pentru reconstituirea cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase.";

Potrivit art.3 din Ordinul nr.634/2006, ,, (1) Documentațiile se întocmesc într-un dosar unic, ce include atât partea tehnică necesară recepției cadastrale cât și actele juridice necesare înscrierii în cartea funciară. (2) După recepția cadastrală și înscrierea documentațiilor în cartea funciară, beneficiarului i se eliberează încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare și planul de amplasament și delimitare a imobilului.";

Desigur că, actele juridice care însoțesc partea tehnică necesară recepției cadastrale sunt anterioare întocmirii părții tehnice și ele nu concretizează activitatea persoanei autorizate care a realizat partea tehnică, neemanând de la aceasta și fiind extrinseci acesteia.

Respectivele acte juridice (indiferent de natura lor, civilă, administrativă etc.) pot forma obiectul unei acțiuni în justiție, însă, doar independent de documentația cadastrală ca lucrare tehnică.

Actul juridic care poate forma obiectul unei acțiuni în justiție după recepționarea documentației cadastrale este încheierea de carte funciară prevăzută de art.3 alin.2 din Ordinul nr.634/2006, iar calea de atac specifică este plângerea de carte funciară reglementată de art.50 și următoarele din Legea nr.7/2006 în vigoare la data de 18.03.2011, data cererii de înscriere formulate de pârâta ............

Tribunalul reține că dreptul de proprietate al pârâtei ........... a fost înscris în cartea funciară nou deschisă nr.35288 a UAT comuna Turcinești în data de 17.03.2011 sub B1 cu privire la terenul cu suprafața de 2140 mp, iar actul juridic în temeiul căruia s-a realizat înscrierea este reprezentat de certificatul de moștenitor nr.80/29.01.1996 eliberat de notarul public Claudia Pârâu.

Această înscriere în cartea funciară a fost efectuată, deci, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (01.10.2011), regimul acestei înscrieri fiind guvernat de Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare în forma în vigoare la data de 14.04.2011 (data soluționării cererii de înscriere nr.12449/17.03.2011).

Potrivit art.9 din Legea nr.7/1996, ,, (1) Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea limitelor dintre imobilele învecinate, pe bază de măsurători. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate.";, potrivit art.19, ,, (1) Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei și numele localității în care este situat imobilul, precum și din trei părți: A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde: a) numărul de ordine și cel cadastral al imobilului; b) suprafața imobilului, destinația, categoriile de folosință și, după caz, construcțiile; c) planul imobilului cu vecinătățile și descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.";, iar potrivit art.33 alin.1-3, ,, (1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. (3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.";

Primul capăt de cerere, deși intitulat cerere de constatare a nulității absolute a documentației cadastrale, reprezintă o cerere de modificare a aspectelor tehnice ale imobilului cu număr cadastral 35288 aflat în proprietatrea pârâților ........... și ..........., aspect tehnice relative la limita dintre proprietățile învecinate și chiar cu privire la vecinătăți.

Tribunalul arată că o astfel de cerere având ca obiect modificarea cărții funciare a tereului în proprietatea pârâților ........... și ........... poate fi formulată doar de aceștia, conform dispozițiilor art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996.

În consecință, anularea documentației cadastrale ulterior pronunțării unei încheieri de admitere a cererii de înscriere în cartea funciară poate fi solicitată doar de persoana care a solicitat întocmirea documentației în baza căreia a fost atribuit numărul cadastral și care și-a arogat calitatea de titular al dreptului de proprietate.

Aspectele relevate de apelante privind suprapunerea între terenul înscris în CF nr.35288 și terenul dobândit de apelante prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.434/13.03.1998 și prin certificatul de moștenitor nr.13/07.03.2014 nu pot fi soluționate prin raportare la dispozițiile legale invocate de apelantele reclamante: art.12, 13, 23 și următoarele din Ordinul nr.700/2014 (care nu era în vigoare la data deschiderii cărții funciare nr.35288), art.907 și următoarele din Codul civil (care nu erau în vigoare la data deschiderii cărții funciare nr.35288) art.21-36 din Legea nr.7/1996 în forma republicată după intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Aspectele legate de pretinsa suprapunere de terenuri pot fi soluționate doar pe calea unei acțiuni reale, având ca obiect grănițuire și/sau revendicare, iar sub acest aspect, instanța reține că, prin sentința civilă nr.1438/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr.5675/318/2017 (definitivă), a fost respinsă acțiunea formulate de reclamantele-apelante din prezenta cauză împoriva pârâtului ........... (autorul pârâților) și având ca obiect revendicarea unui teren cu suprafața de 1.368 mp.

Prin aceeași sentință a fost admisă doar cererea de grănițuire, limita dintre proprietăți fiind stabilită pe actualul aliniament al gardului, iar această sentință concretizează între părți efectul pozitiv al lucrului judecat reglementat de art.431 alin.2 din Codul de procedură civilă, ,,Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.";.

B. Al doilea capăt de cerere are ca obiect: rectificarea cărții funciare nr.35288 UAT Turcinești, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeței și vecinătăților terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcinești, proprietatea ........... și ..........., astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafață de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcinești, sat Cartiu, județul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 și în extravilan, în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 și 5028:

Potrivit art.76 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, ,,Dispozițiile art.876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.";

Deoarece înscrierea dreptului de proprietate al pârâților ........... și ........... s-a făcut în urma cererii formulate de aceștia în data de 13.08.2012, dispozițiile legale incidente sunt cele ale noului Cod civil.

Apelantele reclamante au solicitat rectificarea cărții funciare nr.35288 UAT Turcinești, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeței și vecinătăților terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcinești, această cerere vizând, deci, aspectele tehnice ale respectivului imobil.

Tribunalul reține evidenta confuzie a reclamantelor cu privire la conținutul acțiunii în rectificare reglementate de dispozițiile art.907 din Codul civil, ,, (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. (3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.";

În același timp, tribunalul reține că obiectul acestui capăt de cerere se subsumează noțiunii de ,,Modificarea descrierii imobilului"; (specie a acțiunii în rectificare) reglementate de art.914 din Codul civil, ,, Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.";.

Art.914 din Codul civil preia dispozițiile art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996 (în forma în vigoare înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil), iar acest temei de drept nu este la îndemâna apelantelor reclamante, acestea nefiind înscrise în CF nr.35288

În ceea ce privește dispozițiile art.907 din Codul civil, tribunalul arată că acțiunea în rectificare poate avea ca obiect doar ,,înscrieri"; făcute în cartea funciară.

Noțiunea de "înscriere"; nu cuprinde și noțiunea de "descriere";, aceasta din urmă privind doar partea I a cărții funciare, conform dispozițiilor 23 din Legea nr.7/1996, republicată.

Așa cum s-a arătat anterior, modificarea descrierii imobilului poate fi realizată doar în condițiile art.914 din Codul civil.

Noțiunea de ,,înscriere"; cuprinde doar mențiunile din partea a II-a din cartea funciară, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate și alte drepturi reale, și mențiunile din partea a III-a din cartea funciară, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanție și sarcini.

Așadar, acțiunea în rectificare este admisibilă doar cu privire la înscrieri făcute în cartea funciară la părțile a II-a și a III-a, deoarece doar astfel de înscrieri au legătură cu ,,situația juridică"; a unui imobil.

,,Situația juridică reală"; cuprinde, deci, existența dreptului de proprietate și întinderea acestuia, iar, sub acest aspect, tribunalul reține că apelantele reclamante nu au contestat nici dreptul de proprietate al pârâților și nici întinderea acestui drept.

Tribunalul reține că acțiunea în rectificare formulată de reclamante este neîntemeiată, deoarece înscrierea dreptului de proprietate al pârâților sub B3 în CF nr.35288 a UAT comuna Turcinești corespunde cu situația juridică reală, și anume, cu dreptul de proprietate dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/08.08.2012.

Ca urmare, motivele de apel formulate de reclamante și constând în greșita poziționare a terenului aflat în proprietatea pârâților sunt neîntemeiate prin raportare la obiectul acțiunii în rectificare reglementate de art.907 din Codul civil.

C. Capetele 3 și 4 de cerere sunt subsecvente primelor două capete de cerere și cum acestea au fost apreciate ca fiind neîntemeiate, vor fi respinse în consecință.

Având în vedere aceste considerente și dispozițiile art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art.453 din Codul de procedură civilă, instanța va obliga apelantele să achite intimatului ........... suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul pentru avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantele reclamante ..........., domiciliată în comuna Turcinești, sat având CNP ...., domiciliată în comuna CNPentinței civile nr. 5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimații pârâți ..........., CNPîn comuna ......, având CNP ........, având CNP ambii cu domiciliul în comuna Turcinești, jud. Gorj, toți intimații pârâți având domiciliul procesual ales la Cab. Av. ..........., în Tg-Jiu, str., jud. Gorj.

Obligă apelantele să achite intimatului ........... suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 25.01.2018.

Președinte,

........... Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red.L.M./Tehnored.O.M.

J.f. J.P.

7 ex./06 februarie 2018

← Litigiu privind achiziţiile publice. Jurisprudență Cereri;...  Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 alin.2 legea nr.7/1996)