Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant. Persoana căreia îi revine obligaţia de a face dovada calităţii de reprezentant.
| Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 161 Cod procedură civilă se impune ca în primul rând reprezentantul părţii să fie citat pentru a face dovada calităţii sale.
De asemenea, titularul dreptului poate ratifica actele făcute de cel care nu avea calitatea de reprezentant, pentru că art. 161 Cod procedură civilă tratează această excepţie împreună cu excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, al cărei regim juridic este stabilit de art. 43 Cod procedură civilă - „Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea, însă, confirma toate sau numai o parte din aceste acte. ”
Prin urmare, reprezentantului părţii îi revine în primul rând obligaţia de a face dovada calităţii sale, dar într-o astfel de situaţie se impune şi citarea părţii pentru a fi interpelată în ce măsură îşi însuşeşte acţiunea formulată în numele său.
Prin sentinţa recurată, Tribunalul O. a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant.
A anulat cererea formulată de reclamantul B.E. în contradictoriu cu pârâtele SNTF „CFR Călători” SA şi Sucursala de Transport Feroviar de Călători T.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost semnata prin avocat Ş. C. care insa nu a depus ataşat acesteia împuternicirea avocaţială.
Reclamantul a fost citat cu menţiunea de a face dovada calităţii de reprezentant a avocatului semnatar al cererii sub sancţiunea anulării plângerii. Dovada de îndeplinire a procedurii de citare purtând aceasta menţiune a fost ataşată la dosar (f. 43).
În drept, potrivit art. 67 alin. 1 Cod procedură civilă, părţile pot să-si exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, avocat sau neavocat.
Conform art. 29 alin. 1 Legea 51/1995, avocatul are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica în temeiul unui contract încheiat în forma scrisa care prevede în mod expres întinderea puterilor conferite de client. în baza acestui contract, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicire avocaţială (art. 131 din Statutul profesiei de avocat) considerată procură în sensul art. 68 alin. 1 teza a II a Cod procedură civilă.
Întrucât în speţă nu s-a făcut dovada calităţii de reprezentant a avocatului semnatar al plângerii, în conformitate cu dispoziţiile art. 161 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat excepţia întemeiată şi a admis-o cu consecinţa anularii cererii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termenul legal recurs reclamantul B. E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând în esenţă că tribunalul nu putea anula imediat sau automat cererea, având îndatorirea de a acorda un termen de judecată pentru eliminarea lipsurilor sau înlăturarea neregularităţii.
Arată că la data promovării acţiunii avocatul avea calitate de reprezentant, potrivit contractului de asistenţă şi reprezentare juridică, precum şi copia conformă a duplicatului împuternicirii avocaţiale ataşate cererii de chemare în judecată.
În drept recursul s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Deşi legal citate, intimatele nu au depus întâmpinare.
Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză, Curtea constată şi reţine următoarele:
Soluţia instanţei de fond este pronunţată prin interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 161 Cod procedură civilă, care prevăd că:
„(1) Când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.(2) Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.”
Potrivit acestor dispoziţii legale, se impune ca în primul rând reprezentantul părţii să fie citat pentru a face dovada calităţii sale.
De asemenea, titularul dreptului poate ratifica actele făcute de cel care nu avea calitatea de reprezentant, pentru că art. 161 Cod procedură civilă tratează această excepţie împreună cu excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, al cărei regim juridic este stabilit de art. 43 Cod procedură civilă - „Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea, însă, confirma toate sau numai o parte din aceste acte.”
Prin urmare, în loc să citeze reprezentantul părţii pentru a face dovada calităţii sale, dar şi partea pentru a fi interpelată în ce măsură îşi însuşeşte acţiunea formulată în numele său, prima instanţă s-a rezumat a cita numai reclamantul - la domiciliul ales, cel al avocatului său, fără să îşi pună problema că, în condiţiile în care nu exista o dovadă de reprezentare , nici alegerea de domiciliu nu era corect efectuată - , iar citarea s-a efectuat cu singura menţiune de a face dovada calităţii de reprezentant.
Cum în recurs se admite proba cu înscrisuri noi, potrivit dispoziţiilor art. 305 Cod procedură civilă, iar în cadrul acestei probe s-a depus şi dovada calităţii de reprezentant, Curtea constată că prima instanţă s-a pronunţat în mod greşit pe excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în sensul admiterii acesteia, urmând ca în temeiul art. 312 al. 5 Cod procedură civilă să admită recursul, să caseze sentinţa atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă, în vederea cercetării fondului pricinii.
(Decizia nr. 7738 din 29 Iunie 2012 - Secţia I Civilă, rezumat judecător Stelian Aurelian Cadea).
| ← Bunuri comune. Subrogaţia reală. Mandatul tacit între soţi.... | Recurs. Obiect. Critici formulate omisso medio. Inadmisibilitate. → |
|---|
