Executare silită. Jurisprudență Executarea silită

Tribunalul MARAMUREŞ-Secția I Civilă Decizie nr. 615/A din data de 06.12.2017

Tribunalul constată că prin sentința civilă nr. 6/2016 a Judecătoriei Vișeu de Sus, ce constituie titlul executoriu în cauză, instanța a luat act de acordul de mediere intervenit la data de 18.12.2015 între părți, iar în privința programului de vizitare a minorei s-a reținut dreptul tatălui de a sta cu minora timp de o lună în perioada vacanței de vară, respectiv în restul vacanțelor școlare, părțile nestabilind modul în care tatăl va prelua minora ce are reședința în Italia, împreună cu mama sa, sau unde își va exercita programul de vizitare (în Italia sau în România).

În acest context, Tribunalul apreciază că solicitarea executorului judecătoresc de prezentare a mamei împreună cu minora, comunicată acesteia la adresa din România, în contextul în care aceasta avea reședința în Italia, împrejurare cunoscută creditorului, respectiv în contextul în care nu s-a probat refuzul mamei de a permite exercitarea programului de vizitare, iar prezența sa în România conform somației presupunea efectuarea unor cheltuieli de transport consistente, reprezintă o încălcare a drepturilor și intereselor sale legitime ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea încheierii de încuviințare a executării silite, a executării demarate în atare condiții și a actelor și formelor execuționale întocmite în dosar execuțional nr. 6/2017, în baza art. 720 Cod procedură civilă

Prin sentința civilă nr. 835/22.05.2017, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 480/336/2017, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea M Mcu reședința în Italia în contradictoriu cu intimatul NV.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la 30.01.2017 , sub nr. 6/2017 la BEJ CA, creditorul intimat NV a solicitat executarea silită a debitoarei contestatoare M M în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6/6.01.2016 a Judecătoriei Vișeu de Sus în ceea ce privește programul de vizitare al minorei NG-M născută la 20.12.2008.

Prin Încheierea civilă nr. 177/2.02.2017 pronunțată în dos. 177/336/2017 al Judecătoriei Vișeu de Sus a fost încuviințată executarea silită.

La data de 14.02.2017 s-a întocmit încheierea de stabilire cheltuieli de executare , somația și înștiințarea de demarare a procedurii de executare silită.

Somația , titlul executoriu , încheierea de încuviințare a executării silite , încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și înștiințarea au fost comunicate debitoarei contestatoare la data de 17.02.2017.

Contestația a fost formulată la data de 2.03.2017 , respectiv în termenul de 15 zile prev. de art. 715 c.pr.civ. Asupra cererii de suspendare a executării silite , instanța s-a pronunțat prin Încheierea din 18.04.2017.

Pe fond, instanța reține că nu s-au invocat concret motive de nelegalitate a actelor de executare silită în raport de disp. c.pr.civ. care guvernează modul de întocmire și comunicare.

Ceea ce se contestă este însuși faptul că intimatul a solicitat executarea silită fără să facă dovada sub nici o formă a unu refuz de executare a obligației din partea sa. Ori, art. 622 al. 1 și 2 c.pr.civ. pe care ea însăși l-a invocat, prevede că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită. Textul de lege susmenționat (dar nici altele) nu face vorbire despre necesitatea unei dovezi din partea creditorului obligației sau a unui alt demers al său înainte de a cere executarea silită.

În schimb executarea de bunăvoie a obligației din partea contestatoarei debitoare presupunea conform hotărârii judecătorești , ca în perioada vacanței de vară respectiv de la 1.08. la 31.08.2016 și o săptămână în vacanța de iarnă în perioada sărbătorilor Crăciunului din 2016 , minora să stea cu tatăl ei în România. Tocmai pentru că programul de vizitare nu a fost respectat pentru anul 2016 , intimatul a formulat cererea de executare silită la 30.01.2017. Mai departe , deși a susținut că nu se pune problema unui refuz, contestatoarea a rătat că situația reală în care se află "relevă imposibilitatea respectării programului de vizitare în modalitatea stabilită în România";. Ori, acest lucru echivalează tot cu un refuz a executării sentinței judecătorești .

Schimbarea împrejurărilor o îndreptățeau să solicite modificarea măsurilor în ceea ce o privește pe minoră conform art. 403 c. civ. și nicidecum neîndeplinirea obligației sale de a asigura dreptul tatălui de a păstra legături personale cu copilul.

În sfârșit, modalitatea de executare a obligației sub aspectul pretenției contestatoarei ca intimatul să meargă în Italia să preia minora și să o aducă la sfârșitul programului de vizitare la reședința sa din aceeași țară, nu este stabilită în hotărârea judecătorească. De altfel, o astfel de obligație ar fi fost cenzurată de instanța de tutelă odată ce s-a stabilit că exercitarea autorității părintești față de minoră se face exclusiv de contestatoare, iar intimatul conf. art. 398 al. 2 c. civ., păstrează doar dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului și dreptul de a consimți la adopția acesteia , toate celelalte drepturi (călătoria și actele necesare) fiind atribuite exclusiv mamei și aceasta putând lua decizia de a călători și însoți minora.

Apoi, programul de vizitare a fost stabilit tocmai în perioada concediilor și vacanțelor care sunt acordate în străinătate , intimatul dându-și acordul în considerația acestui fapt.

Față de considerentele arătate , instanța urmează să respingă ca nefondată contestația.

Într-o altă orine de idei, prin cererea înregistrată la data de 08.05.2017, contestatoarea M Maria a solicitat restituirea cauțiunii în valoare de 1000 lei.

Analizând cererea de restituirea a cauțiunii constată că potrivit recipisei de consemnare nr. 712430 din 18.04.2017 rezultă că a fost depusă de către contestatoarea M M o cauțiune în valoare de 1000 lei, stabilită de către instanță în temeiul art. 719 alin.3 c.proc.civ.

Potrivit art. 1064 alin. (4) C.proc.civ., " Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu restituirea cauțiunii.";

Pentru aceste motive, în temeiul art. 1064 alin. 4 C.proc.civ., instanța va admite prezenta cerere. Pe cale de consecință, va dispune restituirea către contestatoarea M M a cauțiunii în cuantum de 1000 lei, care a fost depusă în numerar la Cec Bank - Unitatea Vișeu de Sus pe numele RGF pentru M M la dispoziția Judecătoriei Vișeu de Sus.

2.Împotriva acestei sentințe a declarat apel în interiorul termenului legal contestatoarea M M, solicitând admiterea acestuia, schimbarea ei în sensul anulării încheierii civile nr. 835/2017, admiterea contestației la executare și obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în apel.

În motivarea cererii, apelanta a arătat că în titlu executoriu nu era prevăzută o obligație a sa de a preda minora în România sau în altă modalitate, astfel că încuviințarea executării silite, respectiv executarea silită sunt nelegale, iar procedura sa de citare a fost de asemenea nerealizată, creditorul având cunoștință despre împrejurarea că locuiește în străinătate.

Apelanta a învederat că sentința apelată este nelegală și netemeinică în acest context, că a solicitat încuviințarea administrării probei cu martori pentru a proba împrejurarea că nu a fost de rea-credință.

În apel instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a fost audiată în calitate de martor d-na M I..

Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă fiind prezent în instanță în ședința publică din data de 22 noiembrie 2017 a apreciat că în titlul executoriu nu era prevăzută o obligație de predare a minorului de către apelantă în România.

3.Analizând apelul prin prisma dispozițiilor legale incidente, a motivelor invocate și a probațiunii administrate, Tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat.

Prin cererea de executare silită înregistrată la BEJ CA în data de 30.01.2017, creditorul NV a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu sentința civilă nr. 6/6.01.2016 a Judecătoriei Vișeu de Sus împotriva debitoarei M M, dmiciliată în Borșa, având reședința în Italia, în privința dispoziției vizând programul de vizitare a minorei NGM.

Executorul judecătoresc a format dosarul execuțional nr. 6/2017 și a solicitat încuviințarea executării silite, Judecătoria Vișeu de Sus admițând cererea prin încheierea civilă nr. 177/2017, astfel că executorul judecătoresc a emis somație prin care a solicitat debitoarei ca în baza art. 910 alin. 2 Cod procedură civilă, în data de 14.04.2017 să se prezinte la sediul cabinetului său împreună cu minora.

Somația a fost comunicată debitoarei la adresa din Borșa, jud. Maramureș.

Apelul este întemeiat. Încheierea de încuviințare a executării silite precum și executarea silită, respectiv actele/formele de executare silită demarare de BEJ RCA în dosar execuțional nr. 6/2017 se impun a fi anulate.

Tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr. 6/2016 a Judecătoriei Vișeu de Sus, ce constituie titlul executoriu în cauză, instanța a luat act de acordul de mediere intervenit la data de 18.12.2015 între părți, iar în privința programului de vizitare a minorei s-a reținut dreptul tatălui de a sta cu minora timp de o lună în perioada vacanței de vară, respectiv în restul vacanțelor școlare, părțile nestabilind modul în care tatăl va prelua minora ce are reședința în Italia, împreună cu mama sa, sau unde își va exercita programul de vizitare (în Italia sau în România).

În acest context, Tribunalul a considerat că solicitarea executorului judecătoresc de prezentare a mamei împreună cu minora, comunicată acesteia la adresa din România, în contextul în care aceasta avea reședința în Italia, împrejurare cunoscută creditorului, respectiv în contextul în care nu s-a probat refuzul mamei de a permite exercitarea programului de vizitare, iar prezența sa în România conform somației presupunea efectuarea unor cheltuieli de transport consistente, reprezintă o încălcare a drepturilor și intereselor sale legitime ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea încheierii de încuviințare a executării silite, a executării demarate în atare condiții și a actelor și formelor execuționale întocmite în dosar execuțional nr. 6/2017, în baza art. 720 Cod procedură civilă.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Executare silită. Jurisprudență Executarea silită