Exigibilitatea TVA aferent ,,avansurilor primite de un operator de la Unitatea Administartiv Teritorială , în cadrul derulării unui contract de investitii şi modernizări. Data întocmirii procesului verbal de recepţie a lucrării .
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA - Sectia contencios administrativ si fiscal Decizie nr. 14029 din data de 16.10.2013
1.Prin sentința nr. 2694 din 13 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.5586/101/2012 în contradictoriu cu intimata reclamantă SC X a fost admisă contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția de Soluționare a Contestațiilor.
S-a dispus desființarea Deciziei nr.229/29.05.2012 emisă de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul ANAF, a Deciziei de impunere nr.F-MC 43/15.02.2012 emisă de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF și a constatărilor din Raportul de inspecție fiscală nr.F-MC 40/15.0.2012 emis de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF, cu privire la suma de 122.021 lei, reprezentând TVA necolectat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtă ANAF - DIRECȚIA DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâta a arătat că hotărârea instanței a fost dată cu aplicarea greșită a legii, art.304 pct.9 c.p.c., în ceea ce privește suma de 122.021 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată.
Învederează faptul că, în mod corect organele de inspecție fiscală au apreciat că suma de 630.443,67 lei încasată de SC X de la Primăria Municipiului T.S reprezintă avansuri pentru care societatea era obligată să colecteze taxa pe valoarea adăugată la momentul încasării, respectiv finanțării, în condițiile în care SC X în calitate de operator și gestionar al serviciului public de alimentare cu apă și canalizare s-a comportat ca un cumpărător.- revânzător de servicii, respectiv a dedus taxa pe valoarea adăugată achitată prestatorilor pentru lucrările de investiții în sistemele de alimentare cu apă și canalizare și de epurare efectuate de aceștia. Avansurile menționate reprezintă părți ale sumei subîmprumutate Primăriei Municip.T.S de către Ministerul Economiei și Finanțelor conform Acordului de împrumut subsidiar nr.333/25.07.2007, sumă plătită SC X în vederea achitării parțiale a facturilor emise de către antreprenori.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a legislației aplicabile și sub toate aspectele, Curtea constată următoarele:
Prin Raportul de Inspecție Fiscală nr.F-MC40/15.02.2012 și Decizia de impunere nr.F-MC 43/15.02.2012 s-a dispus majorarea TVA colectată înregistrată în luna noiembrie 2010 cu suma de 122.001 lei aferentă unor avansuri în sumă de 630.443,67 lei de la Primăria Municipiului Dr Tr Severin și diminuarea sumei negative a TVA aferentă lunii noiembrie 2010 cu aceeași sumă de 122.001 lei.
S-a respins de la rambursarea solicitată pentru decontul aferent lunii noiembrie 2010 din suma totală solicitată de 338.620 lei, suma de 122.001 lei, fiind stabilit un sold negativ a TVA de 216.599 lei.
Pentru a motiva această soluție, organele fiscale au stabilit că reclamanta era obligată ca în mod corelativ cu exercitarea dreptului de deducere al TVA - ului aferent facturilor emise de antreprenori, să colecteze TVA-ul aferent avansurilor primite de la Primăria Dr Tr Severin pentru plata acestor facturi.
În speță, Curtea reține că reclamanta a acționat ca un antreprenor, achitând facturi având ca obiect achiziții bunuri/servicii din sumele ( avansurile) acordate de Unitatea Administrativ Teritorială și a dedus TVA-ul aferent acestor facturi fiscale.
Ca atare, sunt aplicabile dispozițiile Deciziei fiscale nr.6/2011 a Comisiei Centrale Fiscale aprobată prin Ordinul MFP nr.2635/10.10.2011 în consens cu care, serviciile sau achizițiile de bunuri achitate de operatorul- antreprenor către terți- contractori sunt practic prestate direct în favoarea Unității Administrativ Teritoriale . În consecință, faptul generator al TVA conform art.1341 alin.7 din Lg.571/2003 intervine când lucrarea în integralitate,aferentă investiției, este recepționată, predată prin proces verbal de recepție. Faptul generator de TVA intervine când Unitatea Administrativ Teritorială devine proprietar prin preluarea lucrării în domeniul public.
Prin urmare, doar la data predării investiției către Unitatea Administrativ Teritorială conform unui proces verbal, are loc și emiterea facturii fiscale finale de către Unitatea Administrativ Teritorială către operatorul de apă - reclamantul - pentru valoarea totală a investiției cu consecința fiscală a exercitării dreptului de deducere TVA de către Unitatea Administrativ Teritorială corelativ cu obligația colectării TVA aferent facturii fiscale de către operator.
Cu nerespectarea acestei proceduri, operatorul - reclamantul a dedus TVA aferent avansurilor încă din 2010 însă, Organele fiscale, în mod incorect, fără a sublinia nelegalitatea momentului în care s-a exercitat dreptul de deducere de către operator, și fără a verifica pe deplin starea de fapt în sensul dacă lucrarea este finalizată și predată la data controlului către Unitatea Administrativ Teritorială, a obligat nelegal la colectarea în mod corelativ, a TVA-ului aferent avansurilor.
În susținerea raționamentului sus expus sunt și dispozițiile art. 44 alin.3 din legea nr. 51/2006 potrivit cărora dacă finanțarea este asigurată din alocații bugetare publice , bunurile realizate în cadrul programelor de investiții aparțin domeniului public iar transferul acestora în proprietatea publică are loc la data finalizării investiției .
Este adevărat că scopul impunerii colectării TVA aferent avansurilor a fost acela al aplicării principiului neutralității TVA, adică al echilibrării TVA ului dedus cu cel colectat, însă nu poate fi admisă ideea corectării unei erori printr-un procedeu la rândul său eronat, lipsit de temei legal.
Pentru aceste motive, nefiind identificate cauze de recurs de ordine publică, cu motivarea sus expusă, în temeiul art.312 alin.1 cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
| ← Sancţiunea decăderii. Aplicabilitate. Jurisprudență... | Obligare Comisie Naţională pentru Compensarea ... → |
|---|
