fond funciar . Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 2450 din data de 21.03.2013
Dosar nr. 19839/318/2012
R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2450/2013
Ședința publică de la 21 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE PARASCHIVA CATRINOIU
Grefier ALINA MEZDREA
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul D.G. P. și pe pârâții R. N., R. G., B. V., S. E., S. P., V. A. S., B. E., S. C., I. L. C., B. T. T., B. S., B. G., B. G.- decedată cu moșt. D. L., O. I. A., A. M., L. E. și B. V. în contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ................ DE FOND FUNCIAR și COMISIA JUDEȚEANĂ ................ DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul asistat de avocat M. A. și pârâții R. N., O. I. A. și B. V. asistați de avocat C. M., lipsă fiind celelalte părți, pârâții R. G. și B. V. fiind reprezentați de avocat C. M. și de procurator B. N., pârâții S. E., S. P., V. A. S., B. E., S. C. și L. E. fiind reprezentați de avocat C. M., pârâta B. E. fiind reprezentată și de procurator B. I., pârâta L. E. fiind reprezentată și de procurator D. S., pârâții I. L. C., B. T. T. și B. S. fiind reprezentați de avocat P.C., iar pârâta A. M. fiind reprezentată de avocat D. D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reclamantul, prin apărător, depune la dosar înscrisuri, respectiv procesul verbal nr. 397/2003, schițe, extras de carte funciară, plan de amplasament a corpului de proprietate, un set de adrese, cererile înregistrate sub nr. 18534/28.11.2012 și nr. 6346/14.02.2005, registru de intrare-ieșire și certificat, un exemplar al acestor înscrisuri fiind comunicat celorlalte părți.
Avocat M. A., pentru reclamant solicită efectuarea unei expertize topografice.
Instanța pune în discuție cererea privind efectuarea unei expertize de specialitate.
Avocat C. M. se opune întrucât terenul în litigiu a fost identificat anterior prin mai multe rapoarte de expertize.
Avocat D. D. se opune probei cu expertiză..
Avocat P. C. se opune probei cu expertiză întrucât se pot folosi rapoartele de expertiză întocmite în celelalte dosare.
Instanța respinge proba cu expertiză topografică întrucât este inutilă soluționării cauzei.
Avocat D. D. precizează că nu mai insistă în excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. M..
Instanța pune în discuție calificarea noțiunii puterii de lucru judecat în sensul de a se stabili dacă este vorba despre o excepție sau este o simplă prezumție.
Părțile prezente precizează că este vorba despre o prezumție și nu trebuie pusă în discuție.
Instanța califică puterea de lucru judecat ca fiind o prezumție, după care, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei de interes a reclamantului.
Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantului, avocat C. M. solicită admiterea întrucât reclamantul nu poate justifica că este titularul dreptului dedus judecății.
Avocat D. D. achiesează la concluziile av. C. M.
Reclamantul, prin apărător, solicită respingerea excepției lipsei de interes.
Avocat P. C. solicită admiterea excepției întrucât reclamantul nu a uzat de procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, avocat D. D. solicită admiterea.
Avocat M. A., pentru reclamant, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Avocat C. M. și av. P. C. lasă soluția la aprecierea instanței.
Instanța unește cu fondul cauzei excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active cu privire la reclamant și acordă cuvântul pe fond.
Avocat M. A., pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. A precizat că nu există HCJ și sunt eludate dispozițiile Legii Fondului Funciar, arătând că nici pârâții nu dețin hotărâre de validare. Că, nu a fost respectat vechiul amplasament al terenului și că este vorba despre reaua credință a pârâților.
Avocat C. M. solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. arătând că dreptul de proprietate al reclamantului nu are legătură cu dreptul de proprietate al pârâților și că titlul de proprietate eliberat pârâților a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești, fiind un titlu legal. Că, fondul dreptului a fost verificat în contradictoriu cu subdobânditorul terenului.
Avocat D. D. solicită respingerea acțiunii.
Avocat P. C. solicită respingerea acțiunii pentru motivele invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. 19839/318/2012, reclamantul D.G. P. a chemat în judecată pe pârâții R. N., R. G., B. V., S. E., S. P., V. A. S., B. E., S. C., I. L. C., B. T. T., B. S., B. G., B. G.- decedată cu moșt. D. L., O. I. A., A. M., L. E. și B. V., solicitând instanței, ca in contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ...................... DE FOND FUNCIAR și COMISIA JUDEȚEANĂ .................. DE FOND FUNCIAR, să se dispună nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 144641070/17.05.2006 eliberat pârâților pentru suprafața de teren de 3.333 mp , situata in intravilanul loc. Tg-Jiu, str. Prelungirea Panduri, tarlaua 97, parcela 1/1 , cât si a actului premergător acestuia respectiv procesul -verbal de punere în posesie nr. 2005/04.04.2006, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că este unul dintre cei trei moștenitori ai autorilor D. M. și D. R. și că prin sentința civila nr. 9207/2001 a Judecătoriei Sibiu s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor ce au aparținut autoarei D. M. și totodată s-au stabilit și atribuit loturile fiecărui copărtaș în parte, astfel că lui, reclamantului, i-a revenit lotul nr. 1 format din bunurile de la nr. 1 pana la 72 inclusiv, în care de la punctele 1 -4 sunt prevăzute patru suprafețe de teren , respectiv : teren construcții în suprafața de 316,95 mp situat în Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 266 , jud. Gorj , delimitată cu culoare roșie din raportul de expertiza , întocmit de expert M. I., teren construcții in suprafața de 865 mp situat în Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 266, teren arabil în suprafața de 3.166 mp si teren arabil in suprafața de 3.333 mp de la Stațiunea Cartofului, printre aceste terenuri regăsindu-se și terenul în litigiu.
Reclamantul a mai arătat că în anul 2006, dreptul său de proprietate asupra imobilului in suprafața de 3.333 mp a fost intabulat in Cartea Funciara nr. 18130 a loc. Tg-Jiu, atribuindu-i-se acestuia nr. cadastral 7720, întocmindu-se totodată planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate și că ulterior a înstrăinat acest imobil numitului N. C.-L. prin contractul de vânzare-cumpărare , autentificat sub nr. 756/10.06.2008 de BNP M.-D. B..
Că, pârâții din prezenta cauza, prin acțiunea înregistrată sub nr. 7075/318/2010 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, l-au chemat in judecata pe subdobanditorul actual al dreptului de proprietate asupra terenului situat in Prelungirea Panduri , solicitând instanței sa fie obligat sa lase in deplina proprietate si liniștita posesie terenul in suprafața de 3.333 mp , motivând ca acesta le-ar aparține , fiind cuprins in titlul de proprietate contestat și că prin sentința civila nr. 7658/2011 a Judecătoriei Tg-Jiu, rămasa irevocabila prin nerecurare, a fost admisă acțiunea în totalitate, iar fata de aceasta hotărâre numitul N. C.-L. a promovat împotriva reclamantului din prezenta cauză, acțiunea înregistrată sub nr. 18.354/318/2012 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, ce are ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu acesta și totodată obligarea reclamantului la plata sumei de 80.000 lei.
Că, prezenta cerere de chemare în judecată este temeinică pentru că înscrisul contestat este emis nelegal , întrucât nu respectă actele vechi de proprietate , in baza cărora s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și că atât actul premergător, cât si titlul de proprietate emise paraților sunt lovite de nulitate , întrucât nu corespund actelor vechi de proprietate si nici amplasamentelor inițiale, așa cum au fost deținute de autorul lor.
Că, amplasamentul actual al terenurilor reconstituite este altul decât cel inițial , întrucât din actul vechi de proprietate deținut de autorul lor rezulta că terenul acestora se învecina pe latura de miazăzi cu L. G. ( bunicul reclamantului) și că la emiterea titlului de proprietate contestat nu s-a respectat actul vechi , întrucât in prezent suprafața reconstituita paraților in loc sa se învecineze cu proprietatea dobândita de reclamant și de frați săi , prin sentința de partaj , include si terenul dobândit de la autorii săi. Că, cele menționate mai sus sunt probate si de sentința civila nr. 583/2007 pronunțata de Judecătoria Zimnicea, în ale cărei considerente se precizează ca, autorul paraților a avut in proprietate pe malul drept al râului Jiu, doua trupuri de teren , ce erau separate de proprietatea lui L. G. și că aceste imobile ce au aparținut lui L.G., printre care si terenul in litigiu, au fost donate in anul 1944 autoarei D. M., care le-a stăpânit pana in anul 1962 , când au fost preluate de stat in baza Decretului 115/1959, iar după apariția Legii 18/1991 D. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor dobândite prin actul de donație din 1944, prin cererile înregistrate sub nr. 1374/02.02.1991 și nr. 3754 din /08.03.1991.
Că, dovada in plus a celor susținute este faptul că mai întâi s-a cerut constatarea nulității titlului și procesului-verbal eliberate numitului P. N., vecinul de pe latura de sud a terenului de 2,90 ha, însă cererea s-a respins prin sentința civila nr. 583/2008 a Jud. Zimnicea și consideră că justifică pe deplin interesul in promovarea cererii de față.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III alin. 1 lit. a pct. ii din Legea 169/1991 pentru modificarea si completarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991.
Pentru dovedire, reclamantul a depus la dosar titlul de proprietate nr. 134641070/17.05.2006, proces verbal de punere în posesie, act de donație, act de vânzare, filă din registrul agricol, extras a procesului verbal nr. 323/2 martie 1962, sentințele civile nr. 177/R/1998, nr. 583/30.06.2008, nr. 9207/18.12.2001, nr. 7658/4.10.2011, decizia nr. 5889/26.10.2004 a ÎCCJ, raportul de expertiză întocmit de expert M. I., cererea înregistrată sub nr. 6346/14.02.2005, memoriu tehnic, plan de încadrare a corpului de proprietate, încheierea nr. 25625/2006 a OCPI Gorj, extras de carte funciară, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 756/10.06.2008, cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. 18354/318/2012.
Pârâții S. C., B. E., S. E., V. A. S., B. V., R. G., B. V. și O. I. A. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei de interes a reclamantului, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii întrucât în cererea de chemare în judecată sunt menționate multe lucruri neadevărate. Au anexat întâmpinării înscrisuri.
La rândul lor, pârâții I. L. C., B. T. T. și B. S. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei de interes a reclamantului întrucât reclamantul nu face dovada ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, cerere care să fie validată de Comisia Locala de fond funciar .............. Au mai arătat că acțiunea este lipsită de interes având în vedere puterea de lucru judecat întrucât titlul lor de proprietate a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești. Cu privire la fondul cauzei, au arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât titlul lor de proprietate si procesul verbal de punere in posesie oferă suficiente elemente de identificare pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul pentru terenul in cauza, iar cu ocazia desfășurării lucrărilor specifice intabulării cu privire la terenul său, reclamantul nu a putut oferi suficiente elemente de identificare.
De asemenea, pârâta A. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei de interes a reclamantului. Cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, cu cheltuieli de judecată.
La data de 12.02.2013, reclamantul a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, respingerea, ca neîntemeiată, a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, respingerea excepției lipsei de interes a reclamantului și respingerea, ca nefondată, a excepției puterii de lucru judecat. Cu privire la fondul cauzei, a solicitat admiterea acțiunii cu precizarea ulterioară.
A fost emisă adresă către Comisia Locală ................ de Fond Funciar pentru a depune la dosar actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 134641070/17.05.2006 emis pe numele moștenitorilor defunctului B. T., răspunsul fiind depus la dosar cu adresa nr. 8097/26.02.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea dintre persoana reclamantului și titularul dreptului de proprietate.
În speță, în baza sentinței civile nr. 9207/2001 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor ce au aparținut mamei reclamantului și s-au format loturi pentru fiecare copărtaș, iar reclamantului i-a revenit terenul în suprafață de 3333 mp, teren care consideră acesta, se suprapune cu terenul din titlul de proprietate eliberat pârâților.
Astfel, instanța consideră că reclamantul are calitate procesuală activă în această cauză. Nu se va reține susținerea pârâților, din întâmpinare, în sensul că reclamantul nu are calitate procesuală activă pentru motivul că în dosarul nr.784/2010 reclamantul din prezenta cauză a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa și că astfel, în această cauză nu poate avea calitate procesuală activă.
Nu se va reține această motivare, deoarece într-adevăr în dosarul nr. 784/2010 reclamantul D. G. nu avea calitate procesuală pasivă pentru că obiectul acelei cauze era rectificare carte funciară, documentația cadastrală fiind întocmită pe numele cumpărătorului N. C. L. și nu pe numele său. Însă, în prezenta cauză obiectul dosarului este anularea unui titlu de proprietate pentru un teren care, consideră reclamantul se suprapune cu terenul său.
Având în vedere că reclamantul are calitate procesuală activă, instanța va respinge excepția lipsei calității sale procesuale active, invocată de pârâți.
Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului, instanța consideră că acesta are interes în cauză, deoarece, deși în prezent nu mai este proprietarul terenului în litigiu, pentru că l-a înstrăinat numitului N. C. L., reclamantul are interes pentru că respectivul cumpărător l-a chemat în judecată pentru rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare, solicitând restituirea prețului plătit.
Conform doctrinei și practicii judiciare, interesul reprezintă folosul practic urmărit prin formularea unei cereri de chemare în judecată.
Or, folosul pe care l-ar fi obținut reclamantul prin anularea titlului de proprietate este exonerarea sa de restituirea prețului primit de la cumpărătorul N. C. L..
Întrucât reclamantul are interes în cauză, instanța va respinge excepția lipsei interesului invocată de pârâți.
Cu privire la fondul cauzei, instanța constată următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 1346410/17.05.2006 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,7 ha, teren situat pe raza mun. Tg-Jiu în favoarea moștenitorilor def. B. T.
Considerând că o parte din terenul inclus in titlul de proprietate se suprapune cu terenul proprietatea sa, reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața de 3333 mp.
Analizând titlul de proprietate eliberat pârâților, in calitate de moștenitori ai autorului B. T., instanța reține că titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea procedurii speciale prev. de Legea 18/1991 și de Legea 1/2000, neexistând motive de nulitate absolută. Astfel, instanța constată că autorul reclamantului a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate,cerere soluționată prin invalidarea dreptului de proprietate, iar prin sentința civilă nr. 177/R/1998 pronunțată de Judecătoria Hunedoara s-a anulat HCJ nr.1073/30.05.1994 și s-a constatat că reclamantul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,9 ha situat în ..............., malul drept al Jiului și în hotarul comunei ............, sat .............. și 8000 mp situat în ..............
Prin sentința civilă nr. 7510/29.11.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu Comisia Locală de Fond Funciar a fost obligată să întocmească și să înainteze documentația necesară eliberării titlului de proprietate pentru terenurile menționate în dispozitivul sentinței civile nr. 1700/15 martie 1998 și individualizate prin raportul de expertiză întocmit de expert M. A.
Față de starea de fapt reținută, instanța constată că titlul de proprietate contestat a fost eliberat în mod corect, urmând procedura prealabilă prev. de Legea 18/1991.
Nu se va reține susținerea reclamantului în sensul că titlul de proprietate nu s-a emis procedura specială prev. de Legea 18/1991 pentru că nu s-ar fi emis o hotărâre de validare.
Nu se va reține această susținere pentru că potrivit Legii 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate se face prin validare, de către Comisia Județeană sau prin hotărâre judecătorească dacă prin HCJ s-a invalidat dreptul de proprietate, iar prin sentința civilă nr. 1700/R/1998 s-a anulat HCJ nr. 1073/1998 prin care s-a invalidat dreptul de proprietate și s-a constatat că reclamantul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,90 ha și respectiv 0,8 ha, pe raza mun. Tg-Jiu.
De asemenea, nu se va reține susținerea reclamantului în sensul că nu s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească reconstituirea dreptului de proprietate, invocând sentința civilă nr. 7510/2010 a Judecătoriei Tg-Jiu prin care comisia locală a fost obligată să înainteze documentația pentru eliberarea titlului de proprietate.
Nu se va reține această susținere deoarece prin sentința civilă nr. 7510/2005 s-a dispus obligarea comisiei locale să întocmească documentația în baza sentinței civile nr. 1700/2005 a Judecătoriei Hunedoara , deci a existat o hotărâre judecătorească prin care s-a anulat hotărârea de invalidare și s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Cererea reclamantului pentru efectuarea unei expertize a fost respinsă , nefiind utilă cauzei, deoarece prin hotărârile judecătorești anterioare s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că titlul de proprietate eliberat pârâților este legal.
Astfel, în dosarul nr. 8223/318/2010 al Judecătoriei Tg-Jiu, cumpărătorul terenului în litigiu N. C. L. a chemat în judecată pe pârâții din prezenta cauză pentru a se constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 134641070/2006 și a procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața de 3333 mp.
Prin sentința civilă nr. 5954/2010 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 102/2011 (fila 63) s-a respins acțiunea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 134641070/2006( titlu de proprietate contestat și in prezenta cauză).
Chiar dacă în respectiva cauză, temeiul juridic invocat de reclamant este art. 27 alin. 1 și 2 din Legea 18/1991 și art. 33-36 din Regulamentul de aplicare a Legii fondului funciar, instanța constată că motivele de fapt nu se încadrează în aceste prevederi deoarece reclamantul motivează acțiunea în sensul că "pârâții nu erau persoane îndreptățite să fie puși în posesie și să li se emită titlu de proprietate întrucât nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren, prin una dintre cele trei modalități prev. de Legea 18/1991, respectiv Ordin al Prefectului sau Hotărâre a Comisiei Județene, după caz, sau hotărâre judecătorească";.
Deci, și in cauză nr. 8223/318/2010 reclamantul invocă faptul că pârâții sunt persoane neîndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pe actualul amplasament și nu invocă lipsa măsurătorilor ce trebuie efectuate cu ocazia punerii în posesie și lipsa recunoașterii de vecinătate, condiții prev. de art. 27 alin. 1 și 2 din Legea 18/1991.
Faptul că temeiul juridic este același în ambele cauze (art. III din Legea 169/1997) reiese și din considerentele deciziei nr. 102/2011 (filele 63-64) în care se reține "critica referitoare la faptul că pârâților nu li s-a reconstituit , in mod legal, dreptul de proprietate este nefondată deoarece prin sentința civilă nr.1700/R/1998 a Judecătoriei Hunedoara a fost anulată HCJ nr. 1073/1994 și s-a stabilit că pârâții din prezenta cauză sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,9 ha, teren arabil și fânețe, situat în ..............., pe malul drept al Jiului și respectiv 8.000 mp situat în ................, la hotarul cu comuna .............
Așadar, îndreptățirea la reconstituire a fost analizată și în acel dosar, așa încât nu se va reține susținerea reclamantului, în sensul că în prezenta cauză temeiul juridic este diferit față de cel invocat în dosarul nr. 8223/318/2010.
Astfel, instanța constată că s-a stabilit cu putere de lucru judecat (decizia civilă nr. 102/2010-fila 64 și sentința nr. 7658/2011) faptul că titlul de proprietate eliberat pârâților a fost eliberat în baza unei hotărâri judecătorești și cu respectarea procedurii prev. de Legea 18/1991, republicată.
De altfel, in prezenta cauză, deși reclamantul invocă drept temei juridic art. III alin. 1 lit. a pct. ii din Legea 169/1997-prevederi care se referă doar la amplasament, în concluziile pe fond, reclamantul susține că pârâții nu sunt persoane îndreptățite la reconstituire pentru că nu există o hotărâre de validare, iar prin sentința civilă nr. 7510/2010 s-a dispus obligarea Comisiei Locale să întocmească documentația și nu s-a dispus reconstituirea, deci reclamantul, deși încearcă să invoce alte motive de drept, motivele de fapt sunt aceleași, neîndreptățirea pârâților la reconstituire pentru că nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate printr-unul din modurile prev. de Legea 18/1991, respectiv HCJ sau hotărâre judecătorească, motivare ce nu poate fi reținută ( dreptul de proprietate s-a reconstituit prin hotărârea judecătorească pronunțată de Judecătoria Hunedoara).
Referitor la amplasamentul terenului din titlul de proprietate eliberat pârâților, instanța constată că în considerentele deciziei nr. 102/2010 s-a reținut că"; în ipoteza în care ar exista o eventuală suprapuneri de terenuri, așa cum invocă reclamantul, nu este un motiv de nulitate sau de anulare a titlului de proprietate emis pârâților cu respectarea procedurii prev. de legea specială, eventual aceasta s-ar putea discuta în cadrul unei acțiuni de drept comun, având ca obiect revendicare, unde se pot compara titlurile de proprietate ale părților.
Instanța constată că titlurile de proprietate au fost comparate în dosarul nr. 7075/318/2010, având ca obiect revendicare, cauză soluționată prin sentința civilă nr. 7658/2011 (fila 49) prin care s-a admis acțiunea în revendicare formulată de moștenitorii lui B. T. împotriva subdobânditorului terenului, cumpărătorul N.C. L.
În acea cauză s-au analizat inclusiv actele vechi de proprietate ale pârâților din prezenta cauză, reținându-se în considerentele sentinței nr. 7658/2011 următoarele:"; din analiza actelor de proprietate vechi, depuse la dosar, dar și din hotărârile judecătorești enumerate, prin care s-a statuat că autorul reclamanților este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din care face parte și terenul în litigiu, coroborate cu raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că terenul în litigiu a fost adus în patrimoniul reclamanților prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza L 18/1991 și că acest teren a fost preluat de către stat, de la autorul reclamanților și se regăsește în actele vechi de proprietate ale acestuia";, instanța apreciind că terenul reclamanților (pârâți în prezenta cauză) provine de la adevăratul proprietar.
De asemenea, în considerentele sentinței menționate mai sus s-a reținut că sentința de partaj nr. 9207/2001 pronunțată de Judecătoria Sibiu reprezintă un titlu declarativ care nu este susținut de acte de proprietate vechi sau de vreun titlu de proprietate emis în baza legilor Fondului Funciar.
Chiar dacă reclamantul a înscris terenul în litigiu în Cartea Funciară, instanța mai reține că "deschiderea Cărții Funciare și atribuirea nr. cadastral s-a făcut la cererea lui D.G. P., în baza sentinței nr. 9207/2001 a Judecătoriei Sibiu și că terenul nu a fost identificat prin tarla și parcelă, ci identificarea s-a făcut doar declarativ";.
Așadar, instanța constată că reclamantul nu are nici un act de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991 sau o hotărâre judecătorească în care să fie individualizat terenul in litigiu, așa încât efectuarea unei expertize nu era utilă, deoarece s-ar încălca puterea de lucru judecat stabilită prin hotărâre judecătorească.
Potrivit doctrinei și practicii judiciare prezumția puterii lucrului judecat are la bază regula potrivit căreia soluția cuprinsă în hotărâre judecătorească prezumă a exprima adevărul și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre, adevărul constituind temeiul, rațiunea, fundamentul social și moral al efectului hotărârii judecătorești.
Puterea lucrului judecat urmărește și evitarea contrazicerilor între două hotărâri judecătorești în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, fiind invocat astfel caracterul obiectiv al hotărârii , fără ca în al doilea proces să fie aceleași părți, să se discute același obiect și aceeași cauză.
Instanța consideră că reclamantul nu ar putea invoca faptul că în hotărârile menționate mai sus nu a avut posibilitatea să formuleze apărări, sub dobânditorul terenului putea să-l cheme în garanție pentru evicțiune; dacă n-a făcut-o nu mai poate solicita rezoluțiunea contractului.
În concluzie, din moment ce s-a stabilit cu putere de lucru judecat, faptul că terenul pârâților se regăsește în actele vechi de proprietate, aceștia fiind persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate , iar reclamantul nu are o hotărâre judecătorească sau un act de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991 în care să fie individualizat amplasamentul terenului din actele sale vechi de proprietate, instanța constată că, în speță, nu există motivele de nulitate absolută prev. de art. III din Legea 169/1997, motiv pentru care ca respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga reclamantul să achite pârâtei I. L. suma de 500 lei și pârâtei B. V. suma de 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul D.G. P. domiciliat ............ în contradictoriu cu pârâții R. N. domiciliat în .........................., R. G. domiciliat în ............................, B. V. domiciliată în ......................, S. E. domiciliat în ...............................S. P. domiciliată în ............................. V. A. S. domiciliată în .........................., B. E. domiciliată în ........................., S. C. domiciliată în ...................................... , I. L. C. domiciliată în ........................., B. T. T. domiciliat în ................................., B. S. domiciliată în ........................., B. G. domiciliat în ................................., B. G.- decedată cu moșt. D. L. domiciliată în ........................, O. I. A. domiciliat în ..............................., A. M. domiciliată în ................................, L. E. domiciliată în ................................... și B. V. domiciliată în ........................... în contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ ...................... DE FOND FUNCIAR și COMISIA JUDEȚEANĂ ...................... DE FOND FUNCIAR, ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul să achite pârâtei I. L. suma de 500 lei și pârâtei B. V. suma de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Martie 2013.
Președinte,
PARASCHIVA CATRINOIU
Grefier,
ALINA MEZDREA
Red. C.P/Tehnored. A.M. 26 Martie 201322 ex
| ← ÎNTOARCERE EXECUTARE. Jurisprudență Plăţi | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
