Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria Darabani Sentinţă civilă nr. 14 din data de 16.01.2014
Dosar nr. xxx/217/2013 Fond funciar
Cod operator date:3029
R O M A N I A
JUDECĂTORIA DARABANI JUDEȚUL BOTOȘANI
Sentința civilă nr.xxx
Ședința publică din:
COMPLET SPECIALIZAT-PROCESE FUNCIARE
Președinte -
Grefier -
La ordine pronunțarea acțiunii civile având ca având ca obiect "Fond funciar";, formulată de petenta C.V., din ............, jud.Botoșani, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală a Comunei Păltiniș și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoșani și D.Ș., domiciliat în ................., județul Botoșani.
Susținerile părților în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2013, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință când, din lipsă de timp pentru a delibera, dar și pentru a-i da posibilitatea petentei să-și formuleze propriile concluzii, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 18 noiembrie 2013.
I N S T A N Ț A
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.xxx/217/2013 din xx.xx.xxxx, petenta C.V. a chemat în judecată pârâtele Comisia Locală de aplicare a Legilor fondului funciar Păltiniș, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoșani și D.Ș. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr. 84178/15.05.2001, emis pe numele D.Ș., în sensul de a se exclude din acest titlu, suprafața de 2701 m.p. din p.c. 1447/1, situată în intravilanul satului Grivița, com. Păltiniș, din totalul de 1,98 ha teren înscris în acest titlu; să i se elibereze titlu de proprietate pentru suprafața de 27 de ari, din p.c.1447/2 iar, în subsidiar, a solicitat obligarea comisiilor să revoce acest titlu, pentru terenul în suprafață de 27 ari, situat în p.c.1447/2, în temeiul art. 27 alin.2 ind.2 din Legea nr.18/1991 și solicitând totodată obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată reclamanta că, în calitate de moștenitoare a lui C.P., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 27 de ari, situată pe raza com. Păltiniș, jud.Botoșani, teren solicitat de autoarea sa, prin cererea de reconstituire depusă în anul 1991.
Mai arată reclamanta că, acest teren i-a fost dat ca zestre de mama sa în anul 1959 și că pe acest teren mama sa a avut edificată o casă care în prezent nu mai există. În timpul C.A.P.-ului acest tern a fost dat drept lot în folosință numitului D.Ș. care moștenește o casă ce se învecinează cu terenul în litigiu, motiv pentru care pârâtul și-a însușit și acest teren.
În termenul legal stabilit de instanță, în cursul procedurii premergătoare, pârâtul D.Ș. a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și a atașat la această întâmpinare o serie de înscrisuri(f.25-62).
Comisiile intimate nu au formulat întâmpinare în cauză.
Din oficiu, instanța invocă excepția autorității de lucru judecat și dispune atașarea la prezentul dosar a dosarelor în care părțile s-au mai judecat la această instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului:
În temeiul art. 248 C.pr.civ. instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Analizând excepția autorității de lucru judecat, în lumina dispozițiilor legale si a actelor dosarului, instanța retine următoarele:
Autoritatea lucrului judecat este un principiu ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiției și în virtutea căruia un litigiu, soluționat printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate forma obiectul unui nou proces având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Autoritatea de lucru judecat nu se identifică cu forța executorie a hotărârilor judecătorești și esențial este să nu se ajungă la două hotărâri contradictorii.
Autoritate de lucru judecat, principiu de interes general potrivit căruia ceea ce s-a hotărât printr-un act de jurisdicție, bine sau rău, se consideră că exprimă adevărul și judecata nu mai poate fi reluată. Autoritatea lucrului judecat pune capăt, irevocabil, oricărui litigiu în care părțile au uzat de toate căile de atac deschise și puse la dispoziția lor de către lege. Principiul autorității lucrului judecat este diriguitor, deopotrivă, pentru părțile litigante și judecătorii care au decis prin hotărârea lor, în mod definitiv, asupra unui litigiu. Din punct de vedere procesual, autoritatea lucrului judecat îndeplinește două funcții: una de excepție și alta de prezumție.
Excepția autorității de lucru judecat are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată: non bis in idem. Excepția autorității de lucru judecat impune condiția identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Excepția interzicând judecata repetată a aceleiași pricini, efectul ei fiind peremptoriu, îndeplinește funcția extinctivă a autorității lucrului judecat.
Prezumția autorității de lucru judecat are la bază regula că o constatare (nu neapărat în sens de soluție privind raporturile litigioase dintre părți) făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre: res iudicata pro veritate habetur. Spre deosebire de excepție, prezumția autoritatea lucrului judecat reclamă diversitate de acțiuni și identitate de chestiuni.
Pe cale de consecință, este excepție de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza si este între aceleași părți, făcuta de ele si în contra lor în aceeași calitate.
Așadar, conform dreptului intern pentru a putea fi reținuta aceasta excepție, trebuie întrunite cumulativ 3 condiții esențiale: identitate de obiect, identitate de cauza si identitate de părți între cele doua acțiuni. În plus, una din cele două acțiuni trebuie să fi fost soluționată anterior cel puțin în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească.
În același timp însă, instanța reține că potrivit art. 20 din Constituția României, legislația națională trebuie interpretată în concordanță cu tratatele privind drepturile omului la care România este parte, iar, în situația existentei unor neconcordante, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza SC Pilot Service C României din iunie 2008 că obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitiv, învederând că articolul 6 § 1 din Convenție nu face nici o distincție între hotărârile prin care se admite acțiunea și cele prin care se respinge acțiunea și că indiferent de rezultat, hotărârea trebuie să fie respectată și aplicată și a reamintit că în cauza Zazanis și alții c. Greciei a statuat că obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitivul acesteia, iar autoritățile nu pot împiedica și cu atât mai mult nu pot repune în discuție fondul problemei soluționate prin hotărârea judecătorească.
De asemenea, în cauza Amuraritei c. României din septembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenției, principiu enunțat în preambulul Convenției.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluțiile definitive date de instanțele judecătorești să nu mai poată fi contestate (Brumarescu c. României, § 61).
Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depună diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 6 din CEDO aplicabile și în prezenta cauză în baza art. 20 din Constituție, instanța nu va avea în vedere susținerile petentei conform cărora nu ar exista identitate de părți, obiect și cauză si va admite excepția autorității de lucru judecat a cererii.
În dosarul nr. xxxx/xxx/xxxx al Judecătoriei Dorohoi, obiectul acțiunii l-a constituit constatarea nulității absolute a T.P.nr. 84178 din 15.05.2001, emis pe numele D.Ș., în sensul radierii din acest titlu a suprafeței de 0,27 ha teren grădină, teren pe care petenta îl moștenește de la mama sa, dosar ce a fost soluționat prin pronunțarea sentinței civile nr.816 din 08.05.2009, prin care a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă a petentei ca neîntemeiată. Sentința a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de C.V., în Decizia nr 1117/R a Tribunalului Botoșani, pronunțată in dosar 4060/222/2008.
Din analiza acestei sentințe civile se remarcă faptul că, pentru pronunțarea acestei hotărâri, a fost analizată de către instanța de fond, întreaga documentație ce a stat la baza eliberării Titlului de proprietate nr.84718/15.05.2001.
Cu privire la părți, instanța constată că există identitate întrucât, potrivit prevederilor Codului civil, noțiunea de părți, nu vizează denumirea acestora, calitatea procesuală sau prezența fizică, ci vizează exclusiv poziția juridică. În acest sens, autoritatea de lucru judecat poate fi invocată chiar dacă reclamantul care a pierdut procesul introduce o nouă acțiune prin care cheamă în judecata alături de fostul pârât, un al doilea pârât (fostul Tribunal Suprem, col.civ, decizie 1160/1960, Culegere Decizii).
In ceea ce privește cea de a doua condiție a autorității de lucru judecat referitoare la identitatea obiectului pretenției noi, aceasta este îndeplinita, întrucât atât în dosarul nr.4060/222/2008, cât și în prezenta cauza obiectul cererii 1-a constituit analiza reconstituirii dreptului de proprietate a petentei asupra suprafeței de 0.27 ha teren grădină, concluzia instanței fiind că acesteia nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe întrucât mama acesteia ar fi vândut terenul în litigiu numitului I.C., astfel că titlul de proprietate al intimatului a fost emis în mod legal.
Referitor la cea de a treia condiție, pretenția să fie întemeiată pe aceeași cauză, instanța a reținut că prin acest element se înțelege fundamentul pretenției afirmate.
Cauza pretenției nu este dată nici de textul legal invocat, nici de mijloacele de dovada ale situației de fapt, ci reprezintă situația de fapt calificată juridic,ori, prin prezenta cauză se urmărește reluarea unei probleme ce a fost soluționată irevocabil prin decizia Tribunalului Botoșani, prin care a fost respins recursul formulat de reclamanta C.V., în Decizia 1117/R din 08.12.2009, irevocabilă.
Pentru motivele expuse mai sus, instanța va admite excepția autorității lucrului judecat, urmând a respinge, ca nefondată, acțiunea petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat, a sentinței civile nr.xxx din xx.xx.xxxx, prin care a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă a petentei ca neîntemeiată rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de C.V., în Decizia nr. 1117/R a Tribunalului Botoșani.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect "constatare nulitate absolută titlu de proprietate";, formulată de petenta C.V, din ......... jud.Botoșani, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală a Comunei Păltiniș și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului Botoșani și D.Ș., domiciliat în .........., județul Botoșani.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică la data de xx.xx.xxxx.
PRESEDINTE, GREFIER,
| ← Plângere contravenţională. Jurisprudență Vamă | fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
