Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2320 din data de 04.12.2015

Prin cererea înregistrată la data de 11.06.2015 sub nr…./207/2015 reclamanta C. (fosta T.) M.F., a solicitat anularea Titlului de Proprietate nr. 7857/5/01.06.1995, emis de Prefectura Olt, pentru următoarele:

T. M., autor decedat cu moștenitori T. N., T. D. și D. I. a deținut ca proprietate suprafața de 0,50 ha teren arabil, iar suprafața de teren menționată în titlul de proprietate, provine de la mama sa T. G., conform documentelor anexate la dosar (Adeverință emisă de Primăria comunei Gostavățu și copie Registru Agricol - Primăria Gostavățu).

Descendenții T. N. și D. I. au renunțat la bunurile rămase după decesul lui T. M., conform certificatului de moștenitor nr. 229/1970 emis de notariatul de Stat Caracal.

În dovedirea celor menționate mai sus, reclamanta a menționat că va prezenta înscrisuri și va face proba testimonială cu martori, la termenul de judecată.

S-au depus la dosar alăturat cererii următoarele înscrisuri în copii: certificatul de moștenitor nr.229/09.04.1970 emis de Notariatul de Stat Local Caracal; încheierea de legalizare nr.419/23.02.2015; titlul de proprietate nr. 7867/5/01.06.1995 emis de Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

La data de 23.06.2015 reclamanta C. M. F. a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege a chema în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții : T. I., G. M., C. D., L. S. G., Prefectura Olt, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea titlului de proprietate nr. 7867/5 emis de Prefectura Olt la data de 01.06.1995.

În motivarea acțiunii în fapt, reclamanta a arătat că la data de 14.12.1969 a decedat bunicul său T. M., rămânând ca succesori tatăl său T. D. și frații săi T. N. , R. M. și D. I..

S-a mai arătat de către reclamantă că prin certificatul de moștenitor nr. 229/1970 emis de Notariatul de Stat Caracal, la data de 09.04.1970 succesorii T. N. , R. M. și D. I. au renunțat la succesiune , iar tatăl său T. D. a rămas unic moștenitor cu cota de 1/1 asupra bunurilor rămase.

A menționat reclamanta că la data de 01.06.1995 Prefectura Olt a emis titlu de proprietate nr. 7867/5 reconstituind dreptul de proprietate pentru trecere în mod eronat a trecut ca moștenitori și pe T. N. și D. I. (D.) alături de tatăl său, deși acesta renunțase la succesiune.

Reclamanta a precizat că din suprafața totală de 3,2652 ha teren extravilan reconstituită prin titlul de proprietate menționat mai sus, 2,45 ha, reprezintă terenul agricol primit de mama sa T. G., ca zestre de la părinții ei.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 35 C.pr.civ., art. 2502 alin. 2 pct. 2 , 963, 964, 1120 pct. 2, 1121 pct. 1

A menționat reclamanta că va proba acțiunea cu înscrisuri: certificat de moștenitor nr. 229/1970 emis de Notariat de Stat Caracal, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 8/12.03.2015, adeverința nr. 146/2015 emisă de Prefectura Stoenești, adresa nr. 3727/25.09.2014 emisă de Primăria Gostavățu; proba testimonială cu martorii : P. V., domiciliat în Stoenești, sat Românească, nr. 15, S .N. , domiciliat în comuna Stoenești, str. Românească; interogatoriu.

S-au anexat acțiunii formulate de reclamantă următoarele înscrisuri: copie de pe certificatul de moștenitor nr. 229/1970 emis de Notariatul de Stat Local Caracal; copie de pe titlul de proprietate nr.7867/5/01.06.1995 emis de Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; copie de pe sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 8/12.03.2015; copia adeverinței nr. 3727/25.09.2014 eliberată de Primăria Gostavățu; copie de pe adeverința nr. 146/24.03.2015 eliberată de Primăria Stoenești, județul Olt; împuternicirea avocațială seria OT nr.12058 din 01.07.2015.

La data de 08.07.2015 reclamanta C. M.F., în calitate de descendent gr.I al autorului T. D., reclamanta în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 2037/207/2015, a formulat și a depus în dosar o precizare a acțiunii principale în sensul ca înțelege să cheme în judecată și Primăria Comunei Stoenești - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar și totodată a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună :

- constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate Nr. 7867/5 din 01.06.1995, în ceea ce-i privește pe autorii pentru care s-a făcut reconstituirea, respectiv T. N. și D. (D.) I., întrucât aceștia sunt renunțători în mod expres la succesiunea de pe urma defunctului T. M., conform declarațiilor autentificate sub nr. 403/1970 și 405/1970 din certificatul de moștenitor nr.229 din 09.04.1970;

- reconstituirea pentru T. D., ca moștenitor de pe urma defunctului T. M. și excluderea de pe titlul de la rubrica moștenitori, a autorilor T. N. și D. I. (D.), aceștia fiind persoane neîndreptățite conform declarațiilor autentificate sub nr. 403/1970 și 405/1970 din certificatul de moștenitor nr.229 din 9.04.1970, singurul moștenitor îndreptățit fiind autorul T. D.;

- înscrierea la rubrica moștenitori, și a numitei T. G. (alături de soțul său, autorul T. D.), întrucât aceasta a primit ca zestre de la părinții săi suprafața de 2,4500 ha teren agricol, conform adeverinței nr. 146/2015 emisă de Primăria Stoenești și adeverința nr. 3727 din 25.09.2014, emisă de Primăria Gostavățu, teren ce se regăsește în Titlul de Proprietate nr. 7867/5 din 01.06.1995;

- obligarea pârâtelor Primăria Comunei Stoenești - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar și Prefectura Olt - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar, la eliberarea unui nou titlu de proprietate pe numele T. D. și T. G., iar la rubrica " moștenitorii defunctului/defunctei" să fie trecut autorul T. M..

În fapt, reclamanta a menționat că a fost eliberat Titlul de Proprietate Nr. 7867/5 din 01.06.1995, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 3,2652 ha teren, pe numele defunctului T. M., cu moștenitorii T. D., T. N. și D. I. (D.).

A arătat reclamanta că autorul T. N. - decedat în anul 2004, are ca moștenitori pe T. I. și G. M. în calitate de descendenți gr.I și autorul D. I. (D.) - decedat în anul 1997, are ca moștenitori pe C. D. și pe numita D. M., decedată în anul 2002 în calitate de descendenți gr. I, cu moștenitor L. S. G. (fiică).

S-a precizat de către reclamantă că, conform adeverinței nr. 146/2015 emisă de Primăria Stoenesti și adeverința nr.3727 din 25.09.2014, emisă de Primăria Gostavățu, se atestă faptul că numita T. G. în calitate de soție a autorului T. D. și noră a defunctului T. M., a primit de la părinții săi ca zestre suprafața totală de teren agricol, extravilan, teren ce a fost înscris în Titlul de Proprietate nr. 7867/5 din 01.06.1995.

Reclamanta a mai arătat că, conform certificatului de moștenitor nr. 229/1970, terenul a fost moștenit de către numitul T. D. de la părinții săi, prin certificatul de moștenitor mai sus menționat.

A învederat reclamanta că, rezultă deci, că reconstituirea terenului prin Titlul de Proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995, de pe urma defunctului T. M., pentru autorii T. N., R. M. și D. I. (D.), este lovită de nulitate absolută, terenul nu le-a aparținut, iar conform dispozițiilor legale, terenul trebuia reconstituit pentru numitul T. D. și soția sa T. G..

În ceea ce privește pe autorii T. N. și D. I. (D.), reclamanta a susținut că aceștia sunt renunțători în mod expres, conform declarațiilor autentificate sub nr.403/1970 și respectiv 405/1970 din certificatul de moștenitor nr. 229/1970, astfel că aceștia nu sunt îndreptățiți la reconstituire.

S-a mai învederat de către reclamantă că din certificatul de moștenitor nr. 229 din 1970, rezultă că numitul T. N. și D. I. (D.) au renunțat la succesiunea autorului T. M., astfel încât aceștia nu aveau calitatea de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, chiar dacă terenul ce a făcut obiectul reconstituirii nu se regăsea în patrimoniul defunctului la acea data.

Astfel, reclamanta a precizat că potrivit art. 696 Cod civil, eredele care a renunțat la succesiune se consideră că nu a fost niciodată erede, ceea ce presupune că renunțătorul nu poate invoca nici un drept pe care ar putea să îl culeagă în calitate de moștenitor.

Totodată, s-a mai menționat de către reclamantă că renunțarea este un act de opțiune succesorală cu caracter indivizibil, privind atât bunurile prezente ale autorului, cât și pe cele viitoare nefiind permisă renunțarea doar cu privire la unele bunuri și acceptarea altora.

Faptul că renunțarea privește atât bunurile prezente, cât și pe cele viitoare rezultă din aceea că obiectul devoluțiunii succesorale îl constituie patrimoniul defunctei, prin patrimoniu înțelegându-se toate bunurile autorului, prezente și viitoare.

A învederat reclamanta că articolul 13 din Legea nr. 18/1991, repune în termen de acceptare a succesiunii, prin formularea cererii de reconstituire, numai pe moștenitorii autorului, acceptanți sau neacceptanți, noțiune ce îi exclude pe renunțători, tocmai pentru că nu mai au calitatea de moștenitori, în temeiul art. 696 Cod Civil, iar formularea cererii de reconstituire de către pârâți nu a avut efect asupra dobândirii calității de moștenitor ca urmare a renunțării în mod expres la succesiunea autorului.

Reclamanta a menționat că, astfel, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.

În drept, reclamanta a invocat Legea nr. 18/1991, Legea 169/1997, art. 696 VCC.

La data de 15.07.2015 Primăria comunei Stoenești, prin reprezentant legal primar, a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care a adus la cunoștință că este de acord cu acțiunea numitei C. M. F. și înțelege să atașeze la dosar în copii actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.7867/5 emis de Prefectura Olt la data de 01.06.1995.

De asemenea, s-a precizat și faptul că solicită judecarea cauzei în lipsă.

S-au depus la dosar următoarele înscrisuri în copii: file registru agricol; cererea formulată de T. D. M. în data de 08.02.1959.

La data de 21.07.2015 pârâta Comisia Județeană Olt de pe lângă Instituția Prefectului - Județul Olt, prin reprezentantul său legal Prefect, în temeiul art.205 C.P.C., a formulat întâmpinare în dosarul nr.2037/207/2015 având ca obiect fond funciar în contradictoriu cu reclamanta C. M. F., prin care s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, față de Comisia Județeană Olt, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive.

În fapt, s-a arătat că reclamanta C. M. F. a chemat în judecată Comisia Locală Stoenești, Comisia Județeană Olt și pe numiții T. I., G. M., C. D., L. S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.7867/5/1995.

S-a menționat că, conform prevederilor art.5 coroborate cu prevederile art.34 și art.36 din H.G. nr.890/2005, Comisia Locală de Fond Funciar Stoenești are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul, precum și completarea fișelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar Stoenești.

În acest sens, a solicitat pârâta Comisia Județeană Olt de pe lângă Instituția Prefectului - Județul Olt, prin reprezentantul său legal Prefect ca instanța să observe faptul că atribuțiile, atât ale Comisiei Locale, cât și ale Comisiei Județene, sunt foarte clar delimitate în cuprinsul H.G. nr.890/2005.

Astfel, conform prevederilor art.36 alin.l din H.G. nr.890/2005, "Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20. Documentațiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și publicitate imobiliară. Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituției prefectului, ca secretar, și de directorul general al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară."

S-a precizat că din analiza acestor prevederi legale reiese foarte clar faptul că, Comisia Județeană Olt nu are atribuții legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate și din relațiile comunicate de Primăria comunei Stoenești cu adresa nr.2044/2015 reiese faptul că aceasta este de acord cu stabilirea dreptului de proprietate al părților conform documentelor pe care le dețin.

Față de aceste considerente, s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, față de Comisia Județeană Olt, ca neîntemeiată.

În drept, s-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile H.G. nr.890/2005, Legii nr. 18/1991, republicată, modificată și completată prin Legea nr.247/2005, Codului de procedură civilă.

La data de 23.07.2015 pârâta L. S. G. a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către C. M. F. ca inadmisibilă și neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că un prim aspect important pe care îl învederează instanței este acela că acțiunea promovată de reclamantă este inadmisibilă pe calea unei acțiuni în constatare motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Un al doilea aspect important a menționat pârâta că ar fi acela că deși bunica sa D. I. (D.)a renunțat la succesiunea de pe urma autorului T. M. conform certificatului de moștenitor nr.229 din 09.04.1970 emis de Notariatul de Stat Caracal, acesta a formulat cerere după intrarea în vigoare a legii 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului T. M. și, astfel cererea fiind aprobată în mod corect aceasta a fost trecută pe titlu de proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995.

S-a mai arătat de către pârâtă că, conform art.8 din Legea nr.l8/1991 titlul de proprietate este eliberat cu respectarea prevederilor legale de care beneficiază atât membrii cooperatori cât și moștenitorii acestora.

A menționat pârâta că așa cum rezultă din art.13 din Legea nr. 18/1991 calitatea de moștenitor se stabilește prin certificate de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești ori în lipsa acestora prin orice probă care rezultă acceptarea moștenirii, iar moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate întrucât terenurile nu s-au regăsit în circuitul civil sunt socotiți repuși în drept în termenul de acceptare cu privire la tot ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorilor lor, fiind considerați acceptând prin cererea făcută comisiei.

Pentru aceste motive pârâta solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă.

Un alt motiv de respingere a acțiunii reclamantei, pârâta a precizat că este acela că acțiunea în constatare în conformitate cu motivele de drept pe care își întemeiază acțiunea este tardiv introdusă aceasta nerespectând termenul de trei ani în care trebuia să introducă acțiunea de la data când a fost eliberat titlul de proprietate.

La data de 05.08.2015 reclamanta C. M. F. (fostă T.) a menționat că în termen legal conform art. 201 alin. 2 din N.C.proc. civ. formulează răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta L. S. G., domiciliată în comuna Drăghiceni, sat Grozăvești, județul Olt, prin care se solicită respingerea cererii ca inadmisibilă și neîntemeiată.

De asemenea, reclamanta a solicitat , ca în urma probatoriului ce se va administra în cauză de către aceasta, respectiv proba cu înscrisuri și proba cu martori, să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.

În fapt, a menționat reclamanta că, așa cum a arătat și în cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate Nr. 7867/5 din 01.06.1995, în ceea ce-i privește pe autorii pentru care s-a făcut reconstituirea, respectiv T. N., R. M. și D. I. (D.), întrucât aceștia sunt renunțători în mod expres la succesiunea de pe urma defunctului T. M., conform declarației autentificate sub nr.403/1970, și 405/1970 din certificatul de moștenitor nr. 229/1970.

Reclamanta a susținut că renunțarea este un act de opțiune succesorală cu caracter indivizibil, privind atât bunurile prezente ale autorului, cât și pe cele viitoare nefiind permisă renunțarea doar cu privire la unele bunuri și acceptarea altora.

S-a precizat de către reclamantă că faptul că renunțarea privește atât bunurile prezente, cât și pe cele viitoare rezultă din aceea că obiectul devoluțiunii succesorale îl constituie patrimoniul defunctei, prin patrimoniu înțelegându-se toate bunurile autorului, prezente și viitoare.

La termenul din 17.09.2015 instanța constatând că din eroare nu a fost introdus în cauză și numitul T. I., a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârât a lui Tudor Ionel.

S-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 08 octombrie 2015, pentru a se cita pârâta G. M. cu mențiunea de a depune la dosar actele de filiație, în copii certificate pentru conformitate cu originalul și s-a pus în vedere reclamantei C. (fosta T.) M.F. și pârâților C. D., L. S. G., T. I., să depună la dosar actele de filiație, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

Totodată, s-a pus în vedere reclamantei C. (fosta T.) M.F. să depună la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, certificatele de deces ale autorilor și s-a dispus înaintarea unei adrese către Primăria comunei Stoenești, județul Olt, pentru a preciza și depune la dosar actele care au stat la baza emiterii Titlului de Proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995 emis de Comisia județeană Olt pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, a cărui anulare se solicită în prezenta cauză, precum și să precizeze situația existentă la momentul de față cu privire la acest titlu având în vedere întâmpinările depuse de Prefectura Olt - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Nr.18/1991 și Primăria Stoenești - Comisia Locală de Aplicare a Legii Nr.18/1991.

La data de 02.10.2015 Primăria comunei Stoenești la solicitarea instanței a înaintat la dosar prin fax adresa cu nr.2761 din 02.10.2015 la care s-au anexat următoarele înscrisuri: cerere pentru retrocedare nr. 650/11.03.1991 a lui T. D.; cerere pentru retrocedare nr. 651/11.03.1991 a lui D. I.; cerere de intrare în GAC nr.405/08.02.1959 a lui T. D.; cerere de intrare în GAC nr.238/08.02.1959 a lui T. M.; registrul agricol perioada 1959-1963; fișa premergătoare întocmirii titlului de proprietate.

S-a precizat prin adresa înaintată la dosar și faptul că suprafața cu care s-a înscris în GAC autorul defunct T. M., conform registrului agricol 1959-1963 este de 3,43 ha teren agricol din totalul de 3,71 ha teren, menționându-se amplasamentul în acea perioadă.

De asemenea, s-a mai menționat prin adresă faptul că la retrocedarea suprafețelor către beneficiarii legilor fondului funciar s-a aplicat o reducere de 5%/ ha pentru întregirea islazului comunal și compensarea terenului ocupat de canalele pentru irigații iar la poziția numitului T. M. nu s-a avut în vedere Certificatul de moștenitor nr.229/1970 deoarece la data solicitării reconstituirii terenului nu a fost depus și acest document iar comisia locală de aplicare a legii fondului funciar nu a avut la cunoștință de existența acestuia.

La data de 08.10.2015 reclamanta, prin apărător a depus la dosar o cerere la care s-au atașat copii de pe următoarele înscrisuri: acte de stare civilă ale părților; certificate deces privind pe defuncții T. D., T. G.; filă registrul agricol comuna Gostavățu pentru Z. G.; adeverința nr.2673/25.09.2015 emisă de Primăria Stoenești; schița filiație.

Pârâții L. S. G. și T. I. au formulat și depus în dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de către C. M. F. ca inadmisibilă și neîntemeiată pentru următoarele motive:

Un prim aspect important ar fi acela că deși bunica sa D. I. (D.)a renunțat la succesiunea de pe urma autorului T. M. conform certificatului de moștenitor nr.229 din 09.04.1970 emis de Notariatul de Stat Caracal, acesta a formulat cerere după intrarea în vigoare a legii 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului T. M. și, astfel cererea fiind aprobată în mod corect aceasta a fost trecută pe titlu de proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995.

Conform art.8 din Legea nr. 18/1991 TP este eliberat cu respectarea prevederilor legale de care beneficiază atât membrii cooperatori cât și moștenitorii acestora.

Așa cum rezultă din art.13 din Legea nr. 18/1991 calitatea de moștenitor se stabilește prin certificate de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești ori în lipsa acestora prin orice probă care rezultă acceptarea moștenirii, iar moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate întrucât terenurile nu s-au regăsit în circuitul civil sunt socotiți repuși în drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce a aparținut autorilor lor, fiind considerați acceptanți prin cererea făcută comisiei.

Conform Deciziei nr. XI din 5 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secțiile Unite, s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 8 și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu și cei care au renunțat la moștenire.

Având în vedere că renunțarea s-a făcut în condițiile prevăzute de art.700 consideră pârâții că au fost în mod corect trecuți pe Titlu de Proprietate nr. 7867/5 din 01.06.1995 toți moștenitorii lui T. M. și, pentru o justă lămurire al acestui aspect s-ar impune efectuarea unei adrese către notariat pentru a se depune copii ale declarațiilor prin care au renunțat bunica sa D. I., T. D. și T. N..

Mai mult decât atât au învederat pârâții faptul că acțiunea formulată de reclamantă nu este întemeiată în drept aceasta neinvocând nici un articol în susținerea cererii.

Pentru aceste motive au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant.

S-au depus alăturat întâmpinării copii de pe actele de filiație ale pârâților, certificatele de deces privind pe T. N., D. I., D. M.

La dosar s-au mai depus de către reclamantă prin reprezentant convențional, copie de pe adeverința nr.3989/2015 emisă de Primăria comunei Stoenești, județul Olt și chitanța nr.25/10.09.2015, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, arătând reclamanta că nu mai are alte cereri de formulat, sau probe de administrat în cauza dedusă judecății.

Instanța în virtutea rolului activ a adus la cunoștința părților posibilitatea stingerii litigiului pe cale amiabilă.

Reprezentanta reclamantei având cuvântul a învederat instanței că reclamanta a făcut demersuri în vederea încheierii unei tranzacții, dar nu s-a ajuns la nici un consens.

Pârâții având pe rând cuvântul au arătat că solicită ca instanța să soluționeze cauza dedusă judecății, motivat de faptul că nu pot ajunge la o înțelegere cu reclamanta.

Instanța, în raport de dispozițiile art. 392 NCPC, a deschis dezbaterile asupra fondului cauzei și a acordat cuvântul părților.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Reclamanta C. M. F. (fostă Tudor), prin acțiunea formulată, completată și precizată a chemat în judecată pe pârâții C. D., L. S. G. , T. I., G. M., Comisia Locală pentru aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 din cadrul Primăriei Stoenești, județul Olt și Comisia Județeană pentru aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 din cadrul Prefecturii județului Olt, prin reprezentantul său legal - Prefect, solicitând instanței să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995 emis de Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în ce în ceea ce-i privește pe autorii pentru care s-a făcut reconstituirea, respectiv T. N. și D. I. (D.), întrucât aceștia sunt renunțători în mod expres la succesiunea de pe urma defunctului T. M., conform declarațiilor autentificate sub nr. 403/1970 și 405/1970 din certificatul de moștenitor nr.229 din 09.04.1970, cu consecința reconstituirii pentru T. D., ca moștenitor de pe urma defunctului T. M. și excluderea de pe titlul de la rubrica moștenitori, a autorilor T. N. și D. I. (D.), aceștia fiind persoane neîndreptățite conform declarațiilor autentificate sub nr. 403/1970 și 405/1970 din certificatul de moștenitor nr.229 din 09.04.1970, singurul moștenitor îndreptățit fiind autorul T. D..

Instanța a reținut că, urmare a aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, prin titlu de proprietate nr. 7867/5 din 01.06.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor defunctului Tudor Mihai, și anume D. I., T. N. și T. D., pentru suprafața totală de 3 ha 4200 m.p. teren situat pe teritoriul comunei Stoenești, județul Olt din care suprafața de 3 ha 2652 m.p. teren extravilan și suprafața de 1548 m.p. teren intravilan.

Prin certificatul de moștenitor nr. 229/1970 din 9 aprilie 1970 emis de Notariatul de Stat Local Caracal, s-a constatat deschisă succesiunea autorului T. M., decedat la data de 14 decembrie 1969.

S-a constatat prin același certificat de moștenitor că de pe urma defunctului a rămas 800 m.p. teren construcție situat în vatra comunei Stoenești, județul Olt, dimpreună cu casă de locuit construită din paiantă și acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere, una coșare și un pătul, menționându-se că averea de mai sus defunctul a posedat-o ca moștenire de la părinți.

A rezultat din certificatul de moștenitor nr. 229/1970 din 9 aprilie 1970 că moștenitori de pe urma defunctului T. M. a rămas T. M. D., fiu și au renunțat la succesiune T. M. N., în baza declarației înregistrată la nr.403/1970, R. O. M., în baza declarației înregistrată la nr.404/1970 și D. M. I. în baza declarației înregistrată la nr.405/1970, astfel rămânând ca moștenitor legal T. M. D., fiu, cu cota de 1/1 parte conform art.659 Cod civil.

Din cuprinsul adeverinței nr.3989 eliberată la data de 27.10.2015 de către Primăria Stoenești a rezultat că numitul T. M. (actualmente decedat) înscris în registrele agricole, perioada 1956-1958 este una și aceeași persoană cu T. M., așa cum era în realitate înscris în documentele de stare civilă, de asemenea numita D. I. este înscrisă eronat în T.P. nr.7867/5 din 01.06.1995 privind numele de familie ,,Duică"; în loc de ,,Dincă";, așa cum este în realitate, prenumele fiind același , adică ,,Ioana";.

Fără a fi invocate ca și excepții, pârâții L. S. G. și T. I. au solicitat prin întâmpinările depuse la dosar respingerea acțiunii formulate de către C. M. F. ca inadmisibilă și neîntemeiată.

În speță instanța a constatat că nu operează nulitatea relativă al cărui termen de prescripție este de 3 ani ci nulitatea absolută care poate fi invocată oricând în conformitate cu dispozițiile codului civil, iar cu privire la nerespectarea procedurii administrative obligatorii în fața comisiei locale, în speță pentru necontestarea în termenul prevăzut de Legea 18/1991 a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, instanța a apreciat că solicitarea constatării nulității absolute este imprescriptibilă ca urmare a faptului că numiții T. N., R. M. și D. I., în prezent decedați nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului T. M. întrucât aceștia au renunțat expres la succesiunea autorului, conform declarațiilor de renunțare ale acestora menționate certificatul de moștenitor nr. 229/1970 din 9 aprilie 1970 emis de Notariatul de Stat Local Caracal.

Astfel, Legea nr. 18/1991 a derogat de la caracterul indivizibil al devoluțiunii succesorale numai pentru moștenitorii neacceptanți care sunt repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor ce cad sub incidența legii prin formularea cererii de reconstituire a dreptului prevăzut de lege, fiind exclusă categoria renunțătorilor care au devenit străini de moștenire în momentul exprimării opțiunii succesorale.

Instanța a mai reținut că acțiunea reclamantei este întemeiată, motivat de faptul că potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ,, Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii*, iar moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor";.

În același timp, dispoziția imperativă de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit căreia, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moștenitorii sunt repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nicio altă prevedere legală, impune concluzia că toți succesibilii autorului îndreptățit ce solicită reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor, repuși de drept în termenul de acceptare a moștenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.

Totodată, în această privință este de observat că pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat-o, în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 din Codul civil, iar nu și cei care au renunțat la succesiune, în condițiile art. 696 din Codul civil.

De altfel, prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede că repunerea în termen vizează numai *moștenitorii*, deci persoane care au *calitatea de moștenitor*.

Ori, potrivit dispozițiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunța la succesiune este considerat că nu a avut niciodată această calitate, titlul de moștenitor fiind desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoana străină de moștenire.

De aceea, cel care renunță la succesiune nu intră în categoria persoanelor care sunt moștenitori, el neputând dovedi această calitate întrucât, în acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii în condițiile art. 700 din Codul civil și care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci, dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarație notarială) că nu este moștenitor, dat fiind faptul că a renunțat expres la succesiune.

Prin efectul renunțării, moștenitorul este socotit că nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorală este retroactiv desființată.

Regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă același caracter indivizibil și opțiunii succesorale care nu poate fi condiționată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renunțarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât și cele care, eventual, ar intra în succesiunea respectivă.

Ca urmare, în raport de data reglementării, se impune a se stabili că beneficiază de dreptul de moștenire a proprietății, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu și cei care au renunțat la succesiune (Decizia nr. 11/05.02.2007 a Secțiilor Unite a ICCJ).

Mai mult, prin întâmpinarea depusă la dosar, Primăria comunei Stoenești, prin reprezentant legal primar, a menționat că este de acord cu acțiunea numitei C. M. F. iar prin adresa cu nr.2761 din 02.10.2015 s-a precizat faptul că suprafața cu care s-a înscris în GAC autorul defunct T. M., conform registrului agricol 1959-1963 este de 3,43 ha teren agricol din totalul de 3,71 ha teren, și, de asemenea, că la retrocedarea suprafețelor către beneficiarii legilor fondului funciar s-a aplicat o reducere de 5%/ ha pentru întregirea islazului comunal și compensarea terenului ocupat de canalele pentru irigații iar la poziția numitului T. M. nu s-a avut în vedere Certificatul de moștenitor nr.229/1970 deoarece la data solicitării reconstituirii terenului nu a fost depus și acest document iar comisia locală de aplicare a legii fondului funciar nu a avut la cunoștință de existența acestuia.

Având în vedere considerente expuse, instanța urmează să admită acțiunea civilă formulată, completată și precizată de reclamanta C. M. F. (fostă T.) și, în consecință să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.7867/5 din 01.06.1995 emis de Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în ce privește pe autorii D. (D.) M. I. și T. M. N., întrucât aceștia au renunțat expres la succesiunea tatălui lor T. M., decedat la data de 14.12.1969, conform declarațiilor de renunțare expresă nr.405/1970 și nr.403/1970 din certificatul de moștenitor nr.229/1970 din 9 aprilie 1970 emis de Notariatul de Stat Local Caracal.

Totodată, urmează să fie obligată Comisia Locală pentru aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 din cadrul Primăriei Stoenești, județul Olt să întocmească o nouă documentație în vederea emiterii unui nou titlu de proprietate pe care o va înainta Comisiei Județeane pentru aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 din cadrul Prefecturii județului Olt, menționându-se ca moștenitor al autorului T. M., numai T. M. D. pentru suprafața de 3,4200 ha teren situat pe teritoriul comunei Stoenești, județul Olt.

În temeiul art.453 alin.1 C.pr.civ. și ținând seama de dovezile existente la dosar, urmează a fi obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei către reclamantă

Postat 27.11.2015

← REZOLUŢIUNEA CONTRACTULUI DE ÎNTREŢINERE CU REPUNEREA...		Divort. Jurisprudență Minori; Situaţii la divorţ →

Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar