fond funciar, rectificare CF, anulare act. Jurisprudență Fondul funciar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 834 din data de 04.06.2013

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulată de către reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. împotriva pârâților C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D., având ca obiect fond funciar, rectificare CF, anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință publică din data de 14 mai 2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 21 mai 2013, 28 mai 2013, 4 iunie 2013, când:

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1.1. Poziția procesuală a reclamantei:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de ………, reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. a chemat în judecată pârâții C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D. solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:

1. să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr. …../……. eliberat pe seama pârâtului T. I. privitor la cota de 5200/54.473 părți din parcela nr. top. 291/2 din CF …. H., dispunând totodată anularea încheierii de intabulare nr. …./…… și a tuturor inscripțiilor de CF de sub B14 din CF … H., ca fiind lovite de nulitate absolută și drept urmare să dispună rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în privința cotei de 5200/54473 părți din parcela nr. top. 291/2 ca reprezentând proprietatea reclamantei;

2. anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …../…… la BNP " I. T."; privitor la cota de 1100/54473 părți din parcela nr. top. 291/2, dispunând totodată anularea încheierii de întabulare nr. …../……, cu rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF, toate actele și operațiunile de CF în cauză fiind lovite de nulitate absolută și încheiate în evidență conivență și cu fraudarea legii;

3. să dispună anularea parțială a încheierii de întabulare nr. ……/……, concomitent cu anularea inscripțiilor de CF de sub B16 din CF …. H., precum și a celor înregistrate în CF … NDF H. pe seama pârâtei SC F. SRL, privitor la cota de 1100/54473 părți aferentă nr. cadastral 35 H., autorizând rectificarea și restabilirea situației anterioare de CF în favoarea reclamantei;

4. să dispună completarea titlului de proprietate nr. ……/…… eliberat în favoarea reclamantei, cu înscrierea corespunzătoare și a cotei de 5200/54473 părți aferentă parcelei nr. top. 291/2 și în acest sens obligarea celor două Comisii de fond funciar să procedeze la întocmirea documentației corespunzătoare și eliberarea titlului de proprietate corectat cu cota de mai sus;

5. cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta arată că astfel cum rezultă din datele de CF înregistrate în coala … H. la poziția B14, pârâtul T. I. a beneficiat ilegal de reconstituirea unui drept de proprietate pentru o cotă totală de 5200/54473 părți din parcela cu nr. top. 291/2 proprietatea E. G.-C. O., pe seama căreia a fost titlul de proprietate nr. …./….., întabulat sub B20, însă numai asupra cotei de 32773 părți din nr. top. 291/2.

Arată că peste dreptul originar al reclamantei, pârâtul T. I. nu poate opune și prezenta vreun alt act legal care să-l fi îndreptățit la reconstituirea pe seama sa a unui drept de proprietate din parcela nr. top. 291/2 identificată inițial cu sola 76 și nr. top. 925/1 la scara 1:10000, echivalată ulterior la scara 1:2880 în care îi corespunde parcela nr. top. 291/2.

Arată că nulitatea absolută este prezentă și determină anularea parțială a titlului de proprietate nr. …./….. eliberat pe seama pârâtului T. I. și în mod corelativ determină anularea încheierii de intabulare nr. …./….., mai ales că cererea de înscriere înregistrată sub acest număr nu cuprinde nici măcar semnătura acestuia și datele elementare de identificare, ceea ce ridică o seria de suspiciuni în privința respectivelor operațiuni de CF.

În drept reclamanta invocă art. III din Legea 169/1997 și disp. legii 1/2000.

În probațiune reclamanta a depus la dosar în xerocopii, Titlul de proprietate nr. ….. eliberat pe seama E. R. U. cu R. G. C. O. la data de …….; CF nr. 515 H.; 428 H.; cerere de înscriere nr. …./…..; Titlul de proprietate nr. …. eliberat pe seama pârâtului T. I. la data de ….; Adeverința nr. …./…..; încheierea nr. …../……; cererea de înscriere nr. …./…….; Contract de vânzare-cumpărare autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr. …./….; încheierea nr. …../…..; Cerere de înscriere nr. ……/….; declarația dată de N. D. autentificată de BNP G. . prin încheierea de autentificare nr. …./…; plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate ; Fișa corpului de proprietate …. H.; Memoriu înregistrat sub nr. …./…..; încheierea nr. …./….. eliberată de OCPI Beiuș în dosarul …../…..; CF … H..

Capetele de cerere 2 și 3 au fost legal timbrate cu suma de 71 lei , potrivit chitanței seria … ……. BH din data de …….. (fila 75), în condițiile în care capetele de cerere 1 și patru sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru , potrivit prevederilor 25 din Legea nr. 146/1997 .

1.2 La data de ….., reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta SC F. SRL.

În motivarea răspunsului la întâmpinare, reclamanta invocă nulitatea absolută a actelor atacate, arătând că potrivit practicii și literaturii de specialitate, efectul nulității actelor juridice se exprimă în adagiul guod nullum est, nullum producit efectum concretizat în operarea a trei principii: nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci și pentru trecut, întorcându-se până în momentul încheierii actului; tot ce s-a executat în baza unui act nul trebuie restituit; nulitatea actului inițial, primar, atrage nulitatea actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul.

Invocă :

- Decizia civilă nr. …./……. a Tribunalului Timiș potrivit căreia "

caracterul de ordine publică al nulității absolute ce sancționează actele juridice încheiate cu încălcarea unor prevederi legale imperative trece înaintea principiului potrivit căruia nimeni nu poate să invoce propria sa turpitudine, astfel încât excepția referitoare la o atare nulitate va putea fi ridicată și de partea care, cu intenție și profitând de neștiința celeilalte părți a nesocotit astfel de dispoziții";.

- Decizia civilă nr. …../…… pronunțată de Fostul Tribunal Suprem

potrivit căruia " în cazul nulității absolute , orice persoană interesată, chiar și aceea care a luat parte la încheierea actului are dreptul să ceară constatarea ei, fără a se putea opune prescripția";.

- Decizia civilă nr. …../….. pronunțată de Curtea de Apel Brașov,

potrivit căruia " o acțiune în constatarea nulității absolute a unui act juridic care vizează restabilirea legalității înfrânte prin încălcarea unor norme imperative poate fi introdusă chiar dacă partea respectivă nu are interes de a solicita și predarea în posesie , admisibilitatea ei fiind expres consacrată și prin disp. art. 2 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă-potrivit cărora nulitatea unui act juridic poate fi invocată , fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție";.

La capitolul doi din răspunsul la întâmpinare, depus la dosar de către

reclamantă, se arată că nu se poate reține buna credință a pârâtei l perfectarea actelor atacate de reclamantă, întrucât buna credință reprezintă obligația generală de conduită ce revine părților la încheierea și executarea unei convenții.

Reclamanta arată că în conformitate cu Decizia civilă nr. …../….. pronunțată de Curtea de Apel Ploiești " cauza actului juridic civil reprezintă un criteriu de apreciere al validității acestuia susceptibil să conducă la anularea actului, dacă prin scopul său concret contravine ordinii publice și bunelor moravuri. În literatura de specialitate s-a precizat că în ipoteza în care părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare în cunoștință de cauză, știind că lucrul aparține în proprietatea altei persoane, vânzarea reprezintă o operațiune speculativă și este lovită de nulitate absolută, având o cauză ilicită";.

De asemenea, prin Decizia pronunțată de Curtea de Apel Iași nr. ……/….., s-a reținut că " vânzarea făcută în frauda dreptului proprietarului este un caz de nulitate absolută potrivit cunoscutului adagiu " frauda corupe totul";, iar frauda vânzătorului și respectiv complicitatea la fraudă a cumpărătorului sunt împrejurări de fapt ce pot fi dovedite cu orice mijloc de probă"; .

Arată că sancțiunea pentru frauda de lege este nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârșite. Frauda de lege ar consta în operațiunea prin care părțile unui raport juridic civil, uzând de anumite dispoziții legale, își creează în mod voit condiții pentru a se sustrage unor dispoziții imperative. Frauda desemnează o deturnare, cu intenție, a normelor de drept de la scopul lor firesc, pentru a obține în acest fel un folos legitim, ea se face fără violență, dar prin punerea în lucru a tuturor mijloacelor de drept.

1.3. La data de …….., reclamanta, a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a reiterat cele arătate în motivarea acțiunii , precum și cele arătate în motivarea răspunsului la întâmpinare depus la dosar la data de ……, filele 91-94.

-//-

2. Poziția procesuală a pârâtei SC F. SRL

La data de ….., pârâta a depus la dosar întâmpinare , prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că la data de …… a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Toma Ioan prin încheierea de autentificare nr. …./….. între pârâtul T. I. în calitate de vânzător și societatea SC F. SRL, obiectul contractului reprezentând suprafața de …./…… părți din 5.200/54473 părți teren înscris sub B4 în CF …. H..

În urma încheierii acestui contract, neexistând nici o suspiciune la intabulare , a fost transferat dreptul de proprietate societății SC F. SRL, transferul făcându-se conform prevederilor legale în vigoare.

Pârâta arată că după 8 ani de zile, reclamanta care cunoștea circulația juridică a terenului în litigiu, a investițiilor făcute de societate de ordinul sutelor de mii de euro cu sprijinul fondurilor europene accesate prin SAPARD, urmare cărora au fost create locuri de muncă într-o zonă în care acest lucru nu se întrevedea pentru locuitorii din loc. H., reclamanta a introdus prezenta acțiune prin care solicită anularea încheierii de intabulare, anularea contractului de vânzare-cumpărare prin care societatea SC F. SRL, a dobândit cu titlu oneros , terenul în litigiu.

Arată că atâta timp cât contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP T. I. prin încheierea de autentificare nr. …/…. atacat, nu este prohibit de lege și nici contrar bunelor moravuri sau ordinii de drept, acesta nu este lovit de nulitate. Pârâtul T. I., se afla în proprietatea terenului la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare contestat, deci acest teren nu a fost dobândit în mod nelegal. De asemenea arată că prezenta acțiune este introdusă în afara termenului de 3 ani prevăzut de Legea 7/1996, privitor la contestarea bunei-credințe, aceasta nu numai că se prezumă , dar se bucură de o recunoaștere pe plan juridic, în raport cu terții.

Pârâta arată că atâta vreme cât nu a existat nici un impediment la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, atâta vreme cât Primăria com. H. a eliberat Adeverința nr. …./….. privitor la numărul topografic pentru care s-a emis în ….. Titlul de proprietate ….. pe seama lui T…. I…. cu titlu de reconstituire drept de proprietate, neexistând nici o opoziție la vânzarea terenului în litigiu și de peste 8 ani de zile, nici o persoană nu a reclamant vreun drept asupra acestuia iar societatea se află în posesia terenului de la data achitării prețului, plătesc taxele și impozitele aferente, nu există nici un temei de drept care să conducă la admiterea cererii formulată de reclamantă de a anula contractul de vânzare-cumpărare.

Pârâta arată că prin legea nr. 7/1996 legiuitorul a înțeles să protejeze anumite categorii de dobânditori de drepturi reale, precizându-se că " cuprinsul cărții funciare se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros , un drept real";, art. 33 potrivit căruia " dacă în careta funciară s-a înscris un drept real în condițiile prezentei legi,în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit cu bună-credință, iar reclamanta va trebui să dovedească contrariul.

Arată că cel mai echitabil ar fi, ca în situația în care reclamanta ar face dovada că ar fi fost îndreptățită la terenul în litigiu, pârâtele să rezolve amiabil problema și să ofere pe alt amplasament sau despăgubiri teren acesteia, în echivalent.

2.1. La data de ….., pârâta SC F. SRL, a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a reiterat cele arătate în motivarea întâmpinării depusă la dosar la data de ….., filele 72-74.

-/-

3. Poziția procesuală a pârâtului T. I.

În ședința publică din data de ….., pârâtul T. I. a arătat că se opune admiterii acțiunii, pământul a aparținut tatălui său, apoi a fost cooperativizat, ulterior au fost construite hale pentru creșterea gâștelor, hale ce există și în prezent, iar în urma Legilor Fondului Funciar, i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 50 ari, care se află sub aceste construcții.

I s-a prezentat contractul de vânzare-cumpărare de la fila 18 dosar, autentificat în fața notarului, iar pârâtul a arătat că acesta este contractul încheiat cu SC F. SRL, își recunoaște semnătura de la rubrica vânzător, că s-a prezentat la notarul public cu N. D., a semnat contractul, înstrăinând 11 ari teren contra sumei de 400 lei.

-/-

4. Pârâții C. L. H. - PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, C. J. B. - PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 deși legal citații nu au formulat întâmpinare.

-/-

Urmare a solicitării instanței, C. L. H. a depus la dosar la data de ….., documentele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. …../….. și a titlului de proprietate nr. …/…., respectiv: extras din Hotărârea nr. ../….. prin care au fost validate propunerile de atribuire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza legii fondului funciar primite la C. L. H.; adresa nr. …./…..; adresa nr. …/….; adresa emisă către C. L. pentru aplicare a Legilor fondului funciar-C. H. la data de ….; declarația dată de administratorul împuternicit al E. G. C. O. la data de ……; CF …. V., filele 31-42.

În ședința publică din data de ….-fila 59, reclamanta, prin avocat, a depus la dosar nota de timbraj, precum și fotocopii, extras din Legea nr. 71/2011, CF … H., CF … H. și CF … nedefinitivă H.. De asemenea reclamanta invocă incidența art. 34, art. 35 și 36 din legea nr. 115/1938 și nu dispozițiile legii 7/1996.

Urmare a solicitării instanței, C. J. B. a depus la dosar la data de …., un înscris , în cuprinsul căruia arată că nu dețin acte cu privire la Titlul de Propriettae nr. …/…., acestea regăsindu-se în arhiva Primăriei Comunei H.. Arată că au solicitat Comisiei comunale H. să comunice instanței actele solicitate, motivat de faptul că potrivit prev. art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cererea pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se depun împreună cu acte doveditoare la primăria localității în raza căreia se află terenul pentru care urmează să se stabilească dreptul de proprietate. Comisia Județeană, validează sau invalidează propunerile făcute de Comisia Locală și emit o hotărâre care împreună cu actele doveditoare sunt trimise la comisiile locale pentru păstrare și arhivare. În susținerea celor arătate, C. J. B. a depus la dosar adresa nr. …/….. -filele 64-65.

Urmare a solicitării instanței, C. L. H. a depus la dosar la data de …. un înscris (fila 66-71), prin care a comunicat instanței actele solicitate și prin care au arătat faptul că procesul verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate din litigiu se găsește în arhiva Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară B..

În ședința publică din data de …..-fila 81, reclamanta, prin avocat, a arătat că își întemeiază cererea pe art. 34 pct. 1 din legea nr. 7/1996

Urmare a solicitării instanței, O. de C. și P. I. B., a depus la dosar la data de ….. filele 87-88, respectiv ….. filele 106-108, copia certificată cu originalul a procesului verbal de punere în posesie care a stat la baza scrierii titlului de proprietar nr. …. din …., teritoriu administrativ H., proprietar T. I..

Urmare a solicitării instanței, P. C. H. a depus la dosar la data de …., un înscris, prin care arată că titlul de proprietate întocmit în favoarea pârâtului T. I. a fost întocmit în baza legilor fondului funciar și a înscrisurilor aflate în arhiva Primăriei.

La data de …., BNP I. T., filele 116-118, urmare a solicitărilor instanței, a depus la dosar copiile actelor care au stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. …./…..

La data de …., P. C. H. -fila 187, urmare a adresei emisă de către instanță la data de …., a arătat că cererea nr. …./…. nu a putut fi soluționată pentru E. R. U. cu R. G. C. din V., deoarece nu era constituită la acea vreme , nu a solicitat nici un fel de teren și nu a depus documente pentru teren cu mențiunea că terenul rămâne la dispoziția comisiei până la constituirea unității de cult greco-catolic după caz. S-a arătat de asemenea că la măsurarea terenurilor din locul numit " Altal";, specialistul topograf împreună cu comisia, au constatat că pe terenul numitului T. I. se afla construcții ale fermei de porci , fapt pentru care a primit în compensare un alt teren alătura din aceeași parcelă, numitul T. I. înscriindu-se cu acest teren în CAP ca și cu întreaga suprafață deținută.

La termenul de judecată din …., pârâta SC F. SRL, a depus la dosar Contractul cadru nr. ... procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. ../…., filele 188-194, iar reclamanta a depus la dosar schiță, CF nr. … și nr. … H., Sentința civilă nr…./…. pronunțată de către J. B. în dosarul nr. …/187/…., filele 195-203

-/-

La termenul de judecată din …., în baza art.137 al.2 C.pr.civ., instanța a unit soluționarea excepției prescripției dreptului reclamantei la acțiunea în rectificarea inscripțiilor de carte funciară ce face obiectul capetele 1, 2, 3 de cerere, invocată de pârâta SC F. SRL, cu fondul pricinii

-/-

În probațiune, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și cu interogatoriile pârâților de rd.1, 2 și 4 din acțiune (răspunsurile fiind consemnate și depuse la dosar - filele 76-80; 124-128; 120 ; 179-180); în ședința publică din data de …., filele 110-112, instanța a respins proba testimonială formulată de către reclamantă prin reprezentat și a încuviințat proba cu înscrisuri pentru pârâta SC F. SRL.

-//-

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt:

Din ansamblul înscrisurilor depuse în probațiune, instanța reține următoarea stare de fapt cu privire la imobilul din litigiu, astfel:

- din cercetarea cărții funciare depusă la dosarul cauzei la fila 8 rezultă că:

- nr. top. 291/2 este înscris în sub A I-1 în cartea funciară …. H., ce în natură reprezintă "arător în Curătura";, în suprafață de 50.073 mp, care la data de …. în baza declarației autentificată sub nr. …/…. de notar Public G. C., a planului de amplasament și delimitare avizat de ONCGC cu nr. …./…., a fișei corpului de proprietate și a memoriului tehnic întocmite de inginer C. F., își reduce suprafața cu 4400 mp, formând nr. cadastral 35 ce se va transmite în CF … NDF H., în favoarea SC F. SRL.

Situația proprietății acestui imobil , din prisma obiectului litigiului , se prezintă astfel:

- imobilul a fost adus din cartea funciară …. H. , proprietatea aparținând C.A.P. H. , potrivit înscrierii de sub B 1 .

- la data de ….. , sub nr…., s-a înscris dreptul de proprietate a pârâtului T. I. asupra cotei de 5200 mp , cu titlu de reconstituire

- la data de …. , sub nr. …, s-a înscris dreptul de proprietate al pârâtei S.C. F. S.R.L. asupra cotei de 1100 mp din cota de proprietate a pârâtului T. I., cu titlu de cumpărare potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr. …/….-fila 18, prețul de 400 lei fiind achitat integral la acea dată;

- la data de ….. , sub nr. ….., se notează reducerea suprafeței numărului topografic 291/2, cu 4400 mp formându-se numărul cadastral 35.

- sub B18 , la data de ….. , sub nr. …. s-a notat pronunțarea sentinței civile nr. …/…. , prin care se anulează încheierea de întabulare de sub B1 , cu revenire la situația anterioară de carte funciară în favoarea E. U. cu R.- G.-C. O..

- la data de …. , sub nr. ….. , s-a înscris dreptul de proprietate al reclamantei asupra cotei de 32773 /50073 , cu titlu de reconstituire.

- din cercetarea cărții funciare depusă la dosarul cauzei la fila 11 rezultă că:

- nr. top. 291/2 este înscris sub foaia A la poziția 37 în cartea funciară … H., ce în natură reprezintă "arător în Curătura";, în suprafață de 58873 mp, care la data de …… în baza încheierii nr. ….., de sub B7 a fost transnotat în CF …. H. cu situația tabulară nemodificată.

- în ceea ce privește situația proprietății , instanța reține că sub B1 a fost întabulată P. R. C. O. în anul …. , mai apoi în anul …. , terenul a fost cooperativizat în favoarea C.A.P. H. , potrivit înscrierii de sub B2 , iar în anul …. , în temeiul sentinței civile nr. …/…. , de sub B8 , s- a anulat încheierea de întabulare de sub B2 , cu revenire la situația anterioară de carte funciară, iar mai apoi sub B9 s-a înscris dreptul de proprietate al reclamntei cu titlu de reconstituire.

- din cercetarea cărții funciare depusă la dosarul cauzei la fila 26 rezultă că:

- nr. cadastral 35 este înscris în sub A I-1 în cartea funciară … H., ce în natură reprezintă "teren în intravilan, în postata Curătura";, în suprafață de 4400 mp, dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare în seria rangului încheierii nr. …./…. și …./…. , aparținând SC F. SRL.

- Din titlul de proprietate nr…./…. emis pe seama reclamantei E. R. U. cu R. G.-C. O. -fila 7, se reține că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, asupra suprafeței de 89 ha și 897 mp situată pe teritoriul comunei H., structurată și amplasată conform celor menționate în anexă.

- Din titlul de proprietate nr…../…. emis pe seama pârâtului T. I. de rd. 3 din acțiune-fila 14, se reține că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, asupra suprafeței de 3 ha și 204 mp situată pe teritoriul satului V., structurată și amplasată conform celor menționate în anexă, în cuprinsul titlului regăsindu-se și cota de 5200 mp din numărul topografic 925/1- scara 1:10000 , număr topografic ce potrivit adeverinței nr…../…. - fila 15 dosar, corespunde cu nr. top. 291/2 - scara 1:2880 , în suprafața de 0,5200 .

- din registrul agricol de la fila 69 , din cererea de la fila 71 , din înscrisul de la fila 68 , rezultă că de la numitul T. I. a fost cooperativizată suprafața de 2, 06 hectare , drept pentru care i s-a emis procesul -verbal de punerea în posesie de la fila 87 și titlul de proprietate mai sus identificat.

- din cererea nr. …./…. depusă la fila 105 , rezultă că reclamanta a solicitat autorităților comunei H. , reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , iar din borderoul de la fila 106 , înscris datând din martie ….. , rezultă că E. G.-C. a expediat P. H., documente , aspect recunoscut de altfel prin interogatoriu de către C. L. H..

Din proba cu interogatoriul pârâtului T. I. - fila 76 dosar, instanța reține că :

- a semnat și depus cererile din ….. și ….. la Comisia Locală de fond funciar

- toate cheltuielile privind tranzacționarea de către el cu societatea SC F. SRL, au fost suportate de către pârâtă.

- Societatea SC F. SRL care a cumpărat terenul de la el, s-a ocupat de întabularea titlului de proprietate nr. …./…..

- Recunoaște semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat așa cum s-a arătat și în ședința publică din …… când și-a recunoscut semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare prezentat.

Din proba cu interogatoriul pârâtei C. L. de F. F. H. - fila 124 dosar, instanța reține că :

- la întocmirea titlurilor de proprietate s-a ținut seama de registrul agricol din ….-…., hărți topo și alte acte justificative avute de cetățeni.

- s-a înregistrat cererea cu nr. …./….. depusă de E. R. U. cu R. pentru V..

Din proba cu interogatoriul pârâtei SC F. SRL- fila 179 dosar, instanța reține că :

- Societatea a afișat la intrare un anunț pentru persoane interesate să le vândă terenuri, dar au aflat despre intenția de vânzare și de la angajații societății, locuitori ai comunei H..

Raportat la capătul de cerere privind nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pe seama lui Toma Ioan , instanța reține următoarele texte de lege:

Art. 6 din Legea nr. 1/2000,

(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. 5 din Legea nr.18/191, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11. alin. 1 și 2 din aceeași lege.

(11 ) Titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr.18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

(12 ) Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole , cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente a arhivele statutului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13 ) în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14 ) orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari

poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate.

În ceea ce privește forța probatorie a consemnărilor în registrele agricole efectuate între anii …. și ….., a cererilor de intrare în fostele cooperative agricole de producție, a documentelor existente la arhivele statului, potrivit art. 6 alin. (12) din Legea nr. 1/2000, dacă nu există titluri de proprietate, asemenea înscrisuri au valoare declarativă. Prin sintagma " au valoare declarativă";, considerăm că legea are în vedere faptul că asemenea înscrisuri fac dovada proprietății terenului solicitat până la proba contrară.

În ceea ce privește forța probatorie a consemnărilor efectuate în registrele agricole în perioada ….-…., regimul lor juridic era reglementat prin Decretul nr. 692/1973, devenit Legea nr. 23/1974. Întrucât registrul agricol reprezintă un înscris autentic, iar înscrierea datelor se făcea pe baza declarațiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar să ateste declarațiile persoanelor interesate, considerăm că registrul agricol face dovada, în ce privește persoanele înscrise, doar până la proba contrară.

În ceea ce privește forța probatorie a cererilor de înscriere în cooperativă agricolă de producție, instanța reține că potrivit prevederilor Statutelor fostelor cooperative agricole de producție , dobândirea calității de membru cooperator se realiza pe baza unei cereri care era aprobată de către Adunarea generală a cooperativei agricole de producție. De regulă, dacă cererea era aprobată se făcea mențiune prin rezoluție pe această cerere. În aceste cereri erau înscrise și suprafețele de teren care aparțineau persoanei care solicită să devină membru cooperator și care deveneau ope legis proprietatea fostelor cooperative agricole de producție la data în care persoana solicitantă devenea membru cooperator.

O astfel de cerere, care menționa terenurile aduse în cooperativa agricolă de producție , are caracter declarativ, adică va face dovada până la proba contrară.

În acest context , observând că reclamanta justifică un drept de proprietate înscris în cărțile funciare mai sus reținute , în timp ce pârâtul nu a prezentat nici un titlu asupra terenului înscris în registrul agricol și mai apoi in C.A.P. , în condițiile în care reclamanta a depus cererea de reconstituire la Comisia Locală H. , în anul ….. , instanța va da prioritate dreptului reclamantei , aceasta având calitate de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.

Va reține instanța prevederile articolului 23 din Legea nr.1 /2000, potrivit căruia:

"(1) Structurile reprezentative ale unităților de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafețe de teren agricol pe care le-au avut, astfel:

a ) centre eparhiale, până la 100 ha;

b) protoierii, până la 50 ha;

c) mănăstiri și schituri, până la 50 ha;

d) parohii și filii, până la 10 ha.

(11 ) Structurile reprezentative ale unităților de cult , înființate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot dobândi în proprietate, prin constituire, suprafețe agricole în limitele prevăzute la alin.1, din terenurile disponibile ale consiliului local respectiv, după aplicarea prevederilor prezentei legi.

(12 )Unitățile de cult prevăzute la alin. 1, dacă au avut în proprietate suprafețe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață deținută în 1945.

(2) Pentru persoanele juridice, unități de cult recunoscute de lege, din mediul rural și din mediul urban, prevăzute la alin. 1, sunt și rămân aplicabile, de asemenea, dispozițiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege . " precum și prevederile art. III1) din Legea nr. 169/1997:

"1. Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile,

aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legilor fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 19/1991 și ale Legi nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sunt constituiri,

( 24 ) : în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. "

În ceea ce privește cererea de rectificare a inscripțiilor de carte funciară , precum și excepția prescripției invocate de către pârâta S.C. F. S.R.L. , instanța va face următoarele observații :

- reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare atât pe motivul fraudei la lege și a cauzei ilicit , cât și în temeiul principiului "Guod nullum est , nullum producit efectum " , solicitând astfel rectificarea înscrierilor de carte funciară, pe aceste două temeiuri.

Întrucât cererea de constatare a nulității absolute este imprescriptibilă extinctiv , și acțiunea în rectificare va fi imprescriptibilă sub acest aspect, potrivit articolului 37 din Legea nr. 7/1996.

În schimb, dacă se solicită rectificarea de carte funciară și ca efect al nulității actului anterior , instanța va reține că acțiunea în rectificare este prescriptibilă , potrivit articolului 36 din Legea nr. 7/1996. Având în vedere faptul că înscrierile de carte funciară contestate au fost operate la data de …. -….. , instanța constată că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 7/1996 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 , lege ce a intrat în vigoare la data de 25 iulie 2005.

În sistemul Legii nr. 7/1996, republicată, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale constituite asupra unui imobil, valabil dobândite în temeiul unui act juridic cu titlu oneros sau gratuit, după caz, devin, în principiu, opozabile terților numai prin înscrierea lor în cartea funciară ( art. 20-21, 25-26). Prin urmare , înscrierea nu produce efecte absolute, ci numai relative, în sensul că dreptul tabular este socotit dobândit de achizitor chiar din momentul încheierii actului juridic, însă nu poate produce efecte față de terți decât din momentul înscrierii în cartea funciară.

În acest sens articolul 30 din Legea nr. 7/1996 prevede: "(1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credință, cât timp nu se dovedește contrariul.

(2) dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există";.

Textul instituie două prezumții, una pozitivă, alta negativă, decurgând din simpla efectuare a unor înscrieri în cartea funciară, și anume:

1) dacă un drept real s-a înscris în cartea funciară, trebuie considerat că

există în folosul celui înscris ca titular al lui, chiar dacă în realitate nu a existat ori, după caz, nu mai există.

2) dacă un drept real înscris în cartea funciară în folosul unei persoane a

fost radiat trebuie considerat că nu mai există, chiar dacă în realitate, materialmente ( legalmente), continuă să existe.

Prevederi similare se găsesc și în art. 53 din Regulamentul de organizare a cărților funciare:

" (1)cuprinsul cărților funciare se dovedește cu copia sau extrasul de carte funciară și poate fi invocat de orice persoană interesată, având forța probantă a prezumției legale relative care operează până la proba contrară.

(2) Cel care invocă cuprinsul cărții funciare este pus la adăpost numai până la proba contrară. Pentru opozabilitatea dreptului real tabular nu este nevoie de o altă probă pentru valabilitatea înscrierii formale, ci numai dovada înscrierii";.

Din acest text de lege , rezultă următoarele:

- odată înscris un drept real în cartea funciară în folosul unei persoane se naște convingerea , în conștiința publică, că o astfel de înscriere este exactă și cel înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real trebuie considerat, până la proba contrară, ca adevăratul său titular; în consecință, simplul fapt al înscrierii trebuie să-l dispenseze de îndatorirea de a face dovada, prin mijloace străine de cartea funciară, că dreptul real înscris în cartea funciară în folosul său există cu adevărat;

- invers, împrejurarea că, în cartea funciară, trebuie să fie inserate, toate drepturile reale, privitoare la un anumit imobil (principiul publicității integrale)justifică concluzia că un drept real o dată radiat, într-adevăr nu mai există, în consecință, cel care invocă existența unui drept real împotriva cuprinsului cărții funciare trebuie să facă dovada acestuia, iar nu cel în folosul căruia dreptul fusese radiat";.

Aceste prezumțiile operează atât în favoarea (latura activă), cât și împotriva (latura pasivă) celui înscris sau radiat din cartea funciară, după caz. Ele pot fi invocate de orice persoană interesată ( art. 53 din Regulament), cu toate acestea, dobânditorul unui drept real înscris în cartea funciară nu-l poate opune terților decât dacă l-a dobândit cu bună-credință ( art. 30 alin. 1, CF. art. 37 alin. 5 , art. 28, 31 și 36).

Sub aspectul forței probante , prezumțiile instituite de art. 30 sunt

relative ( iuris tantum), iar nu absolute ( iuris et de iure), putând fi combătute prin proba contrarie, ce poate fi făcută de orice persoană interesată să le răstoarne și să restabilească, pe cale de consecință, situația juridică reală a cuprinsului cărții funciare. Așadar , acela care înțelege să înlăture prezumția și consecințele ce decurg din ea este ținut să dezvăluie complet starea de fapt, adică tot ceea ce este necesar pentru a putea ajunge la concluzia contrară aceleia ce rezultă din prezumție , respectiv la faptul că cel înscris în cartea funciară nu este titularul dreptului litigios.

Respectarea drepturilor reale,dobândite de terții de bună credință este trăsătura cea mai caracteristică a instituției cărților funciare. Această caracteristică se degajă cu multă claritate din întreaga economie a legii nr. 7/1996, însă ea rezultă cu prisosință din art. 31 care consacră principiul publicității materiale a cărții funciare, " (1) Cuprinsul cărții funciare, în afara îngrădirilor și excepțiilor legale, se consideră exact numai în folosul acelei persoane ( terțul subachizitor), care în virtutea unui act juridic cu titlu legal (cu titlu oneros), a dobândit cu bună credință un drept real înscris în cartea funciară.

(2) Dobânditorul este considerat de bună-credință dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său nu a fost notată în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă din titlul transmițătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanță între aceasta și situația juridică reală";.

Pentru înțelegerea completă și exactă a regulii cuprinse în art. 31 din Lege nu trebuie însă omise noile dispoziții ale art. 32 , astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, și, mai ales, prevederile actuale ale art. 37 ( modificat tot prin L. nr. 247/2005), care circumscriu, într-o măsură însemnată , însuși câmpul de acțiune a principiului publicității materiale, întrucât prin acest din urmă articol se statuează că " Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-ai înscris un drept real, dobândit cu bună credință, și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris mai înainte";.

Din textele mai sus citate rezultă că elementele esențiale ale principiului publicității materiale a cărților funciare sunt următoarele:

- principiul publicității materiale este regulă de drept material substanțial, iar nu procedural;

- cât privește condițiile în care această regulă acționează , ea presupune, două premise: 1) una obiectivă-existența unei divergențe între cuprinsul cărții funciare (starea tabulară) și situația juridică reală, în sensul că cel înscris în cartea funciară ca proprietar nu este adevăratul proprietar , deoarece s-a înscris în baza unui titlu nul,; 2)alta subiectivă- existența unui achizitor care a dobândit bunul cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.

- terțul subachizitor de bună credință și cu titlu oneros trebuie să fie el însuși înscris în cartea funciară ;

- cât privește efectele juridice ale regulii prev. la art. 31, terțul subachizitor cu titlu oneros și de bună-credință devine, prin înscriere, proprietar, chiar dacă persoana înscrisă ca proprietar sau titular al dreptului ( autorul său imediat) în realitate nu era; prin simpla înscriere în CF a unui drept real în folosul unei terțe persoane, aceasta devine, în mod definitiv, titular al acelui drept, dacă a fost de bună-credință și l-a dobândit în temeiul unui act juridic cu titlu oneros

Așadar, principiul publicității materiale contituie o veritabilă excepție de la regulile nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet și resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis. Regula consacrată în art. 31din Lege consfințește, un mod originar de dobândire a unui drept real, prin înscrierea lui în cartea funciară, independent de dreptul titularului înscris anterior și, a veritabilului titular, vătămat prin înscrierea anterioară., terțul subachizitor nu mai poate fi radiat din cartea funciară, printr-o acțiune în rectificare, de către fostul titular, vătămat prin înscrierea făcută în folosul dobânditorului anterior .

Din dispozițiile legale precitate rezultă că principiul publicității acționează numai atunci când sunt întrunite, cumulativ, toate cerințele expres, sau, după caz, implicit prevăzute de lege. Aceste cerințe sunt, în esență, următoarele:

- înscrierea lui Secundus (în cazul nostru pârâtul T. I.) în cartea funciară să fie inexactă;

- din cuprinsul cărții funciare să rezulte o aparență de existență a dreptului înscris în folosul lui Secundus;

- cel înscris în cartea funciară să fi transmis sau constituit un drept real în favoarea altuia( Teritus- S.C. F. S.R.L.), printr-un act juridic valabil, cu titlu oneros și particular.

- terțul să fi dobândit dreptul real cu bună-credință, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare;

- dreptul real dobândit să fi fost, la rândul său, înscris în cartea funciară;

- la data înscrierii dreptului în folosul terțului să fi trecut cel puțin 3 ani de la înscrierea dreptului real în folosul dobânditorului nemijlocit ( Secundus).

Din interpretarea per a contrario a prvederilor articolului art. 31 alin.2, reținut în paragrafele anterioare , rezultă că este socotit cu rea-credință terțul subdobânditor care, după caz:

- a cunoscut din cuprinsul cărții funciare, din registrul de intrare sau, după caz, din titlul transmițătorului, neconcordanța dintre starea tabulară și situația juridică reală a imobilului sau

- trebuia să cunoască inexactitatea cuprinsului cărții funciare dacă la momentul înregistrării cererii de înscriere a dreptului său era deja înregistrată vreo acțiune prin care se contestă acest cuprins sau dacă din titlul transmițătorului ori din cuprinsul cărții funciare reiese vreo neconcordanță între aceasta și situația juridică reală chiar dacă, în fapt, a renunțat sau, după caz a omis să verifice această inexactitate;

În aceste cazuri, terțul este prezumat în mod absolut (iuris et de iure) de rea-credință , chiar dacă în fapt nu a cunoscut inexactitatea cărți funciare, neputându-se, așadar, prevala de efectele art. 31.

Reține instanța deopotrivă faptul că buna-credință nu trebuie dovedită, ci ea se prezumă ( art. 1899 C.Civil) Prin urmare, cel care invocă reaua-credință a terțului subachizitor trebuie s-o dovedească, analiza instanței se va limita numai la verificarea cuprinsului cărții funciare , a titlului lui Secundus, nemaifiind admisibilă dovada extrinsecă, prin orice mijloace de probă, inclusiv cu martori ori prezumții, a faptului că terțul cunoștea situația juridică reală a imobilului.

Raportat la prevederile art. 31 aliniatul 2 , buna -credință a terțului subdobânditor se apreciază exclusiv la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului tabular în folosul său.

Prin efectul legii (a art. 31) terțul subachizitor de bună-credință dobândește dreptul real așa cum apare înscris în cartea funciară și liber de orice sarcină care nu ar fi fost înscrisă.

Va reține totodată instanța prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996, în forma aplicabilă prezentei cauze:

(1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia,

(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unie înscrieri în cartea funciară.

(3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate .

(4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declarație autentică, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

(5) Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.

Raportând aceste observații la prezenta cauză , instanța reține că:

- nu există nici o probă la dosarul cauzei din care să rezulte cauza ilicită , frauda la lege cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare dintre pârâții T. I. și S.C. F. S.R.L, motiv pentru care cererea de constatare a nulității absolute va fi respinsă ca nefondată.

- din cercetarea cuprinsului cărții funciare …. H., rezultă că la momentul în care pârâta S.C. F. S.R.L. și-a înscris dreptul de proprietate (…..) nu exista notată nici o acțiune în cartea funciară cu privire la titlul pârâtului T. I , astfel încât cumpărătoarea are calitatea de terț achizitor de bună- credință , cu titlu oneros.

- În acest caz , termenul de prescripție a început să curgă la data de …., împlinindu-se la data de …. , astfel încât acțiunea în rectificare este prescrisă, instanța urmând să admită excepția invocată.

În ceea ce privește cererea de completare a titlului de proprietate emis în favoarea reclamantei , instanța o va admite in parte pentru cota de 4100 mp, întrucât:

- alin. ( 24 ) al articolului III din Legea nr. 169/1997 , prevede : în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. " ,

- văzând principiul disponibilității de care instanța este ținut , observând că reclamanta a solicitat completarea titlului cu întreaga cotă de 5200 mp , instanța va dispune completarea titlului pentru suprafața de 4400 mp , urmând ca pentru diferență, reclamanta să primească prețul reactualizat.

Va observa instanța și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 517/2007 ( M. Of. nr. 423 din 25 iunie 2007) potrivit căruia " în situația în care titlurile de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului inițial , potrivit art. III din legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea legii fondului funciar nr. 18/1990. Însă în aceste cazuri dispozițiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice și să aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul legilor menționate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară. Astfel legiuitorul a instituit o excepție de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementând obligația persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de remite prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. De altfel , opțiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobânditorii înstrăinărilor succesive nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 18/1991 și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situația în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozițiile referitoare la remiterea prețului actualizat. "

Pentru ansamblul acestor argumente , instanța va admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. a chemat în judecată pârâții C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D., potrivit dispozitivului prezentei hotărâri , admițând totodată și excepția prescripției acțiunii în rectificare formulată împotriva pârâtei SC F. SRL, în calitate de terț subachizitor de bună credință.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată , instanța va obliga , în temeiul art. 274 din codul de procedură civilă , pârâții de rândul 1, 2, 3 la plata în solidar, a sumei de 700 de lei , reprezentând cheltuielile de judecată - onorariu avocațial - potrivit chitanței de la fila 224. Întrucât capetele de cerere admise împotriva acestor pârâți sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru , instanța îi va obliga doar la onorariul avocațial.

În ceea ce privește cererea privind constatarea nulității contractului autentic de vânzare-cumpărare, reclamanta fiind în culpă procesuală , va fi obligată la plata către pârâta SC F. SRL, a sumei de 1500 lei reprezentând onorariul avocațial , potrivit chitanței de la fila 213.

PENTRU ACETSE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte, acțiunea civila formulată și precizată de reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O., împotriva pârâților C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., S.C. F. S.R.L. prin administrator N. D, și in consecință:

Anularea parțială a titlului de proprietate nr…./…. eliberat pe seama pârâtului de rd.3 T. I., cu privire la cota de 5200/54.473 părți din parcela nr. top. 291/2 înscrisă în CF …. H..

Anularea încheierii de întabulare nr…./…. și radierea inscripției de CF de sub B 14 din cartea funciară …. H..

Admite excepția prescripției acțiunii în rectificare formulată împotriva pârâtei SC . SRL, în calitate de terț subachizitor de bună credință.

Constată prescris dreptul la acțiune al reclamantei privind rectificarea înscrierilor de carte funciară efectuate pe seama pârâtei SC F. SRL.

Completarea titlului de proprietate nr. …/…. eliberat în favoarea reclamantei cu cota de 4100 din numărul topografic 291/2.

Obligă pârâții C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. prin P., T. I., la plata în solidar, a sumei de 700 de lei , reprezentând cheltuielile de judecată , conform documentelor justificative depuse la dosar.

Obligă reclamanta E. R. U. CU R. G. C. O., să achite pârâtei SC F. SRL, suma de 1500 lei reprezentând cheltuielile de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.

Definitivă.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 4 iunie 2013.

PREȘEDINTE , GREFIER ,

C. M. - judecător S. M.

Red. col. C.Ms

Tehnored. S.M

11.06.2013/7 ex

← plângere   contravenţională. Jurisprudență Transport  contestație la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre fond funciar, rectificare CF, anulare act. Jurisprudență Fondul funciar