evacuare, pretenţii. Jurisprudență Proprietate privată

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 898 din data de 18.06.2013

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanții A. M., A. A., C. A. împotriva pârâților C. A. D., C. S. A., având ca obiect evacuare, pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.05.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării și pentru depunerea concluziilor scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 04.06.2013, la data de 11.06.2013 și la data de 18.06.2013, după care:

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1.1. Poziția procesuală a reclamanților:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de ……, reclamanții A. M., A. A., C. A., au chemat în judecată pe pârâții C. A. D. și C. S. A., solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună:

- evacuarea pârâților din imobilul aparținând reclamantei A. M., situat în loc. C. nr…., județul B., înscris în CF nr…. C.,

- obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului pentru perioada de la …… și până la data evacuării efective a imobilului, reprezentând chiria medie lunară în cuantum de 300 lei/lună, respectiv 28.800 lei până la data introducerii cererii de chemare în judecată,

- obligarea pârâților la plata de daune morale către subsemnatul C. A. în cuantum de 3.000 Euro, pentru refuzul nejustificat al acestora de a-i permite accesul în imobil,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii se arată că între părți au existat mai multe litigii pe rolul instanțelor de judecată cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului situat în loc. C. nr…., județul Bihor, înscris în CF nr…. C..

Prin sentința nr…./…. a Judecătoriei Beiuș pronunțată în dosar nr…../…. și prin Decizia nr…../A/…. a Tribunalului Bihor pronunțată în dosar nr…./…., s-au stabilit diferite modalități de partajare a imobilului din litigiu stabilindu-se un drept de proprietate în favoarea pârâților asupra corpului de clădire situat în partea stângă a porții. Aceste hotărâri judecătorești au fost casate prin Decizia civilă nr…../…. a Curții de Apel Oradea. În considerentele acestei decizii se arată că "... soluția instanțelor de a partaja această gospodărie fie în două fie în trei unități locative distincte apare cu totul nefirească, cu atât mai mult cu cât proprietarul terenului s-a opus tot timpul unei asemenea variante, manifestându-și dorința de a prelua construcțiile efectuate cu plata despăgubirilor corespunzătoare.";

Astfel, se arată că operațiunile de CF prin care se dezmembrează nr. top. 147 și 148 și se întabulează dreptul de proprietate pentru C. A., C. S. și C. A. sunt în contradicție totală cu decizia nr…./R/…. a Curții de Apel Oradea, care a stabilit doar un drept de creanță al pârâților C. A. și C. S. rezultat din edificarea unor construcții pe acest imobil, trimițând cauza la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului acestui drept.

Cu toate acestea, se arată că pârâții au procedat la întabularea dreptului de proprietate asupra părții de imobil în Cartea Funciară, precizând că aceste înscrieri nu sunt valabile, întrucât au avut la bază dispoziții ale unor hotărâri judecătorești modificate de instanța de control judiciar, respectiv de Decizia nr…../R/…. a Curții de Apel Oradea, iar potrivit art. 311 C.pr.civ.: "Hotărârea casată nu are nici o putere".

Având în vedere aceste aspecte, reclamanții arată că au formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a dispus întabularea acestui drept, iar prin sentința civilă nr…./….. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr…./187/…. a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii nr…./…. de întabulare a dreptului de proprietate al pârâților, anulându-se această încheiere și, în consecință, dispunându-se radierea înscrierilor de la pozițiile B 9-17 din CF …. C., efectuate în temeiul acestei încheieri.

Reclamanții menționează că această sentință a fost menținută de instanțele de control judiciar, fiind respinse atât apelul cât și recursul promovate de pârâți, prin decizia nr…../A/…. a Tribunalului Bihor, respectiv Decizia nr…../….-R a Curții de Apel Oradea.

Aceste hotărâri judecătorești au fost puse în executare, BCPI Beiuș dispunând prin încheierea nr…../…. radierea înscrierilor de sub B 9-17 din CF …. C. Astfel, reclamanții arată că în momentul de față pârâții ocupă fără nici un drept imobilul.

Cu privire la obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului, de la data de …., data pronunțării deciziei nr…. a Curții de Apel Oradea, reclamanta A. M. arată că a devenit proprietară de drept a imobilului, însă cu toate acestea și fără a avea nici un drept asupra imobilului, se pârâții au procedat la întabularea în Cartea funciară a dreptului de proprietate asupra acestuia în favoarea lor. În plus, se arată că au continuat să folosească acest imobil, cu toate că știau că este proprietatea reclamantei A. M., dovadă în acest sens fiind faptul că ulterior, prin sentința civilă nr…./… pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr…./187/…. s-a dispus anularea încheierii nr…./…. a BCPI Beiuș și, în consecință, au fost radiate înscrierilor de la pozițiile B 9-1 7 din CF …. C., efectuate în temeiul acestei încheieri.

Se arată că în repetate rânduri li s-a solicitat pârâților să părăsească imobilul deoarece îl folosesc fără nici un drept, însă aceștia au refuzat. Având în vedere că reclamanta A. M. a fost împiedicată să-și exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului și faptul că aceștia au folosit imobilul fără nici un drept, se impune obligarea acestora la plata unor despăgubiri către reclamantă, reprezentând contravaloarea folosinței imobilului începând cu data de …. și până la data evacuării efective a imobilului, despăgubiri egale cu nivelul mediu al chiriilor lunare practicate în zonă, și anume 300 de lei.

Cu privire la obligarea pârâților la plata unor daune morale către reclamantul C. A., acesta arată că le-a solicitat de mai multe ori pârâților să-i permită accesul în imobil, însă aceștia l-au refuzat, cu toate că avea acceptul expres al proprietarului de drept asupra imobilului A. M.. Mai mult, reclamantul C. A. arată că are domiciliul stabilit în acel imobil și cu toate acestea nu a avut deloc acces în el. Astfel, având în vedere refuzul nejustificat al acestora de a-i permite folosirea imobilului, solicită obligarea pârâților la plata de daune morale în cuantum de 3.000 Euro.

În probațiune reclamanții au depus la dosar în fotocopii următoarele înscrisuri: sentința civilă nr…./…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…./187/…., CF …. C., încheierea nr…../…. dată de BCPI Beiuș, decizia civilă nr…./A/…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…./187/…., decizia civilă nr…./A/…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…./…., decizia civilă nr…./….-R pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…../187/…., decizia civilă nr…../R/…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…../…..

Cererea este legal timbrata cu suma de 1623 lei potrivit chitanței nr……. din ….. (fila 6), cu suma de 10 lei potrivit chitanței nr……. din …… (fila 7), cu suma de 140 potrivit chitanței nr……./……. (fila 55) și cu suma de 711 lei potrivit chitanței nr……/…… (fila 95) - reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 5 lei (filele 4-5), 0,30 lei (fila 55) și 5 lei (fila 117).

1.2. Prin notele de ședință depuse la data de ……, reclamanții au indicat temeiul de drept al fiecărui capăt de cerere, astfel: pentru capătul I invocă prevederile art.480, 481 și următoarele Cod civil; pentru capătul II invocă prevederile art.998 Cod civil; pentru capătul III invocă prevederile art.998 și 999 Cod civil.

1.3. Prin notele de ședință depuse la data de ……, reclamanții și-au exprimat punctul de vedere referitor la excepțiile și apărările invocate de pârâți prin întâmpinare.

Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. M. și A. A., solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul că în urma radierii din CF …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, aceștia figurează ca unici proprietari ai imobilului în litigiu.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâți cu privire la solicitarea reclamanților de a li se acorda despăgubiri pentru lipsa folosinței imobilului pentru perioada ….. - ….., solicită de asemenea, respingerea acesteia.

Totodată, reclamanții arată că este adevărat că prezenta cerere de chemare în judecată a fost introdusă la data de ……, însă este adevărat și faptul că în legătură cu același imobil, începând cu anul ….., a mai existat un litigiu care a vizat, printre altele, și constatarea unui drept de superficie asupra acestui imobil, cerere respinsă de Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr…../R/…….

Având în vedere faptul că instituția prescripției extinctive a fost concepută de legiuitor ca o sancțiune împotriva titularilor dreptului subiectiv care nu depun suficientă diligentă pentru apărarea drepturilor lor, reclamanții arată că nu li se poate reproșa faptul că au rămas în pasivitate, considerând că în cauza nu a intervenit prescripția extinctivă.

Faptul că reclamanții au înaintat această cerere de chemare în judecată abia la data de ……, se datorează faptului că încheierea nr…… a Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară Beiuș - prin care s-a dispus radierea înscrierilor de sub B 9-17, ca urmare a litigiului care a avut ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, a fost dată la data de ……. Ori, până la operarea acestei radieri, reclamanții arată că deși aveau calitatea de proprietari tabulari asupra imobilului în litigiu, nu aveau cum să o dovedească în fața instanței și, prin urmare, nu puteau justifica această calitate de a introduce cererea de chemare în judecată. Ca atare, reclamanții consideră că termenul de prescripție extinctivă a început să curgă abia la data de …….

Referitor la daunele morale solicitate, se arată faptul că reclamantul C. A. este îndreptățit a le solicita, având în vedere faptul că a fost împiedicat să își exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului, reaua-credință a pârâților rezultând și din faptul că aceștia au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 și 148 din CF …. C. și și-au întabulat dreptul de proprietate în contradicție totală cu Decizia nr…../….. a Curții de Apel Oradea, care printre altele, prevedea următoarele: "soluția instanțelor de a partaja această gospodărie fie în două, fie în trei unități locative distincte apare eu totul nefirească, cu atât mai mult eu cât proprietarul terenului s-a opus tot timpul unei asemenea variante, manifestând-și dorința de a prelua construcțiile efectuate cu plata despăgubirilor corespunzătoare";.

Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâți, reclamanții consideră că aceasta este inadmisibilă, având în vedere faptul că pe rolul Tribunalului Bihor există dosarul nr…../111/….., având ca obiect tocmai stabilirea cuantumului dreptului de creanță decurgând din efectuarea lucrărilor menționate.

Mai mult, reclamanții arată că pârâții au efectuat aceste lucrări cunoscând faptul că nu sunt proprietarii imobilului și fără a avea acordul lor, respectiv al adevăraților proprietari, astfel cum rezultă din CF …. C., deci cu rea-credință.

1.4. Prin notele de ședință depuse la data de ….., reclamanții au arătat că potrivit colii de carte funciară ….. C. ei sunt proprietari asupra întregului imobil și prin urmare pârâții nu au dreptul să ocupe nici o parte a acestuia.

Totodată, în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată, și anume cel referitor la evacuare, reclamanții au arătat că nu este evaluabil în bani.

Alăturat notelor de ședință reclamanții au anexat extrasul CF …. C..

1.5. Prin notele de ședință depuse la data de ……, reclamanții au indicat temeiul de drept al fiecărui capăt de cerere, astfel: pentru capătul I invocă prevederile art.480, 481 și următoarele cod civil (art.555 și următoarele din noul Cod civil); pentru capătul II invocă prevederile art.998 Cod civil (art.1357 din noul Cod civil); pentru capătul III invocă prevederile art.998 și 999 Cod civil (art.1357 și următoarele din noul Cod civil).

1.6. Prin concluziile scrise depuse la data de ….. și la data de ….., în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamanților A. M. și A. A., invocată de către pârâți prin întâmpinare și unită de către instanță cu fondul cauzei prin încheierea din data de ……, reclamanții au solicitat respingerea acesteia, având în vedere faptul că în urma radierii din C.F. …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, ei figurează ca unici proprietari ai imobilului în litigiu.

De asemenea, reclamanții au arătat că își mențin punctul de vedere exprimat prin notele de ședință și cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește creanța constând în lipsa de folosință a imobilului pe perioada …..-….., solicitând respingerea acesteia.

Cu privire la fondul cauzei, reclamanții solicită admiterea cererii de chemare în judecată; să se dispună evacuarea pârâților din imobilul situat în C., jud. Bihor, înscris în CF …. C.; obligarea acestora la plata către reclamanți a contravalorii lipsei de folosință a imobilului în cauză, de la data de ….., până la data plății efective, reprezentând chiria medie lunară, potrivit concluziilor raportului de expertiză din data de ……; admiterea capătului de cerere privind acordarea către reclamantul C. A. a sumei de 3000 Euro cu titlu de daune morale, sumă pe care reclamantul este îndreptățit a o solicita, având în vedere faptul că a fost împiedicat să își exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului, reaua-credință a pârâților rezultând și din faptul că aceștia au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 și 148 din C.F. …. C. și și-au întabulat dreptul de proprietate în contradicție totală cu Decizia nr…./…. a Curții de Apel Oradea.

Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâți, reclamanții solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul că prin Decizia civilă nr…./A/…. pronunțată în dosar nr…../111/….., Tribunalul Bihor a stabilit valoarea investițiilor făcute de către pârâți la imobilul în cauză la suma de 18.530 lei, obligându-i la plata acestei sume către pârâți. Or, având în vedere faptul că această hotărâre are autoritate de lucru judecat raportat la sentința ce urmează a fi pronunțată în prezenta cauză, reclamanții arată că se impune respingerea cererii reconvenționale, în caz contrar ei urmează a fi obligați de două ori la plata aceleiași sume, către aceleași părți, cu același titlu.

Față de cele de mai sus, reclamanții solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâți și admiterea cererii de chemare în judecată formulată; cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu expert și onorariu avocațial, potrivit facturii și chitanței atașate.

Alăturat concluziilor scrise reclamanții au anexat dovezi privind cheltuielile de judecată, respectiv: factura nr…/…., extras de conturi din ….. și decizia civilă nr…../A/….. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/….. și dovezi privind cheltuielile de judecată, respectiv: factura nr.../…. și extras de conturi din …...

1.7. Prin concluziile scrise depuse la data de ….., reclamantul C. A. a solicitat obligarea pârâților la plata bunurilor distruse și evacuarea lor din imobil.

-/-

2.1. Poziția procesuală a pârâților C. A. și C. S. A.:

Legal citați, la data de …… au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă, în ceea ce-i privește pe reclamanții A. A. și A. M., iar în ceea ce-l privește pe reclamantul C. A. pârâții au solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Totodată, pârâții au formulat cerere reconvențională, prin care au solicitat instanței:

1. să constate că au efectuat lucrări de investiție la imobilul din partea stângă a porții, compus din 2 camere, baie, bucătărie, hol sub poartă, lucrări care constau în:

- montare o ușă și 4 geamuri termopan la imobilul din partea stângă a porții,

- montare 3 uși din lemn în interiorul casei din partea stângă a porții,

- executarea unui zid din bolțari între holul de sub poartă și curte în care s-a montat o ușă din lemn și un geam termopan,

- betonat holul de sub poartă,

- montat scări din beton la intrările în cele două imobile,

- betonat și parchetat toate interioarele din imobilul din partea stângă a porții,

- utilat camera de baie cu wc, duș, chiuvetă, gresie, faianță,

- instalație de încălzire în imobilul din partea stângă a porții,

- instalație apă caldă,

- introdus apa rece de la rețeaua locală,

- executat canalizare,

- introdus instalație de curent electric,

- tencuit interiorul imobilului din partea stângă a porții.

2. să oblige reclamanții - pârâți reconvenționali la plata contravalorii investițiilor făcute de pârâții - reclamanți reconvenționali la imobilul din litigiu, în cuantumul care va fi stabilit printr-o expertiză în construcții,

3. să constate că pârâții - reclamanți reconvenționali au un drept de retenție asupra imobilului din litigiu, întrucât reclamanții - pârâți reconvenționali au o datorie în legătură cu imobilul din care solicită evacuarea.

4. cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, în ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. A. și A. M., pârâții arată că aceștia solicită evacuarea lor, susținând că imobilul în care locuiesc, situat în localitatea C., nr. …, jud. B., este proprietatea acestora, susținere apreciază de pârâți ca fiind eronată.

Astfel, se arată că imobilul din litigiu reprezintă în natură teren pe care sunt edificate o casă veche înscrisă în CF … C., pe nr. top. 147 de sub A.2., cu privire la care s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr…../…… de notariatul de Stat Bihor, întabulat în CF sub B 6-7 pe numele lui A. F. I. O. (actualmente decedat) și reclamanta A. M.. De asemenea, pe terenul cu nr. top. 147, 148 din CF … C. mai există edificate două corpuri de construcție noi, una în partea dreaptă, una în partea stângă a porții și care au fost notate în CF sub B 8, în baza adeverinței nr…../….. emisă de Primăria C..

Pârâții - reclamanți reconvenționali arată că locuiesc în corpul nou de clădire din partea stângă a porții, ori la momentul încheierii contractului de întreținere în anul ….., în favoarea reclamantei A. M. s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de întreținere doar cu privire la construcția veche care era notată în acel moment în CF. De altfel, se arată că prin contractul de întreținere indicat mai sus, reclamantei A. M. i s-a transmis nuda proprietate asupra anexelor gospodărești și terenul aferent acestora. Se menționează că notarea celor două corpuri de clădire noi s-a făcut cu mult timp după încheierea contractului de întreținere în baza căruia reclamanta susține că are un drept de proprietate asupra imobilului situat în C. nr. …, jud. Bihor. Se arată însă că reclamanta deține un drept de proprietate asupra construcției vechi, care nu se găsește în folosința pârâților (singurul care deține cheile acestui imobil fiind reclamantul C. A.) și nu asupra construcției în care locuiesc pârâții. Din această perspectivă pârâții consideră că reclamanții A. M. și A. A. nu au calitate procesuală activă, nefiind proprietarii imobilului în care ei locuiesc.

De asemenea, pârâții arată că prin decizia civilă nr…./R/….. pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr……/….., la care fac referire reclamanții în cererea de chemare în judecată, s-a dispus respingerea cererii formulate de ei privind stabilirea unui drept de superficie; menținerea dispozițiilor hotărârii date de Tribunalul Bihor, privind contribuția lor la edificarea construcțiilor din partea dreaptă a porții, stabilind un drept de creanță în favoarea lor, trimițând cauza la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor care urmează să le achite reclamantul C. A. pârâților - reclamanți reconvenționali și menținerea restului dispozițiilor deciziei Tribunalului Bihor. Ca atare, se arată că prin această decizie au fost menținute dispozițiile deciziei civile nr…../A/….. pronunțate de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./…. privind atribuirea construcției din partea stângă a porții, pârâților - reclamanți reconvenționali, pe care aceștia o și folosesc, astfel că, consideră că prin aceste hotărâri li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra construcției pe care o folosesc, iar cererea de evacuare este nefondată, reclamanta A. M. neavând un drept de proprietate asupra acestei părți din construcție.

Totodată, pârâții - reclamanți reconvenționali arată faptul că prin decizia nr…./R/…. pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a stabilit că ei au avut o contribuție la edificarea imobilului din litigiu, stabilindu-se, în favoarea lor un drept de creanță, cauza fiind trimisă la Tribunalul Bihor pentru a stabili cuantumul despăgubirilor care urmează să le fie achitat.

În aceste condiții, pârâții - reclamanți reconvenționali consideră că justifică și un drept de retenție asupra imobilului din litigiu, urmând să păstreze imobilul până la plata sumei care va li stabilită de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. …./111/…..

În ce privește obligarea pârâților - reclamanți reconvenționali la plata lipsei de folosință a imobilului, aceștia solicită în principal respingerea acestui capăt de cerere ca nefondat, raportat la aceleași motive pentru care au solicitat respingerea capătului de cerere privind evacuarea, respectiv pentru faptul că reclamanții nu au drept de proprietate asupra imobilului folosit de către ei. În subsidiar, pârâții - reclamanți reconvenționali invocă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților în ceea ce privește creanța constând în lipsirea folosinței imobilului pe perioada ….. - …... În acest sens, se arată că potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripție este de 3 ani, astfel că la data introducerii prezentei cereri - ….. - eventuala creanță constând în lipsa folosinței imobilului pentru perioada ….. - ….. (anterioară termenului de prescripție de 3 ani de la data introducerii cererii de chemare în judecată), este prescrisă.

În ce privește solicitarea privind obligarea pârâților - reclamanți reconvenționali la plata daunelor morale către reclamantul C. A., pârâții - reclamanți reconvenționali consideră că prin hotărârile judecătorești arătate lor li s-a recunoscut un drept de proprietate asupra imobilului pe care-1 folosesc, astfel că cererea reclamantului C. A. este nefondată.

Pe de altă parte, aceștia învederează faptul că susținerea reclamantului C. A. că ei ar fi refuzat să-i permită acestuia accesul în imobil este eronată. Astfel, arată că ei nu i-au interzis niciodată reclamantului intrarea în imobil și, de altfel, acesta a și intrat în construcția veche, de la care este singurul care are cheile. Totodată, arată că niciodată însă, acesta nu le-a solicitat să intre în construcția nouă și, de altfel, nici chiar atunci când i-a solicitat expertul în construcții desemnat să efectueze expertiza să intre în imobil, nu a intrat, fără ca ei să se opună, aspect care rezultă din considerentele raportului de expertiză în construcții efectuat de expert M. E.

Totodată, pârâții - reclamanți reconvenționali învederează faptul că daunele morale reprezintă acea formă a răspunderii civile delictuale care intervine atunci când, prin intermediul unei fapte ilicite săvârșite cu vinovăție, nu este diminuat patrimoniul, ci sunt lezate valorile morale ale unei persoane. Aceste valori a căror lezare duce la acordarea de către instanță a unor compensații bănești, sunt evaluate în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, neexistând o codificare a faptelor prin care se încalcă aceste valori. Compensația materială acordată se raportează la importanța efectivă a valorilor lezate, respectiv la consecințele negative asupra integrității fizice ori psihice a persoanei vătămate. Astfel, se precizează că repararea prejudiciului de natură morală este condiționată de constatarea de către instanță, a relei credințe a lor, respectiv ei să fi fost conștienți că prin atitudinea lor încălcă un drept sau interes legitim al reclamantului. Ori, așa cum s-a arătat mai sus, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că au considerat și consideră că prin hotărârile judecătorești la care au făcut referire li s-a stabilit un drept de proprietate asupra construcției pe care o folosesc, iar, pe de altă parte, niciodată nu i-a interzis reclamantului C. A. să intre în imobil, astfel că nu consideră că se poate susține că ei ar fi avut o atitudine care să-i fi adus atingere vreunui drept sau interes legitim reclamantului pentru a putea fi obligați la plata unor daune morale în favoarea acestuia.

În ce privește cererea reconvențională formulată în cauză, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că întrucât la data plecării reclamantului pârât reconvențional C. A. din imobil, respectiv din casa veche, partea nouă a imobilului era în ,,roșu"; și nu putea fi locuită, ei au efectuat la imobilul din partea stângă a porții, investițiile pe care le-au indicat în petitul cererii reconvenționale, pentru a putea locui în acest imobil. Astfel, se arată că este evident faptul că, în situația în care se va considera că cererea privind evacuarea lor din imobil este fondată și se va dispune evacuarea, aceste investiții nu le pot profita reclamanților, deoarece ar însemna ca aceștia să se îmbogățească fără justă cauză, astfel că se impune obligarea reclamanților - pârâți reconvenționali la plata cuantumului investițiilor făcute de pârâții - reclamanți reconvenționali la imobilul din litigiu.

Constatând că reclamanții au o datorie în legătură cu imobilul din care solicită să fie evacuați, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că urmează să se constatate că ei au un drept de retenție asupra imobilului până la achitarea integrală a datoriei. De altfel, se menționează că dreptul de retenție îl pot invoca și raportat la datoria care urmează să fie stabilită de Tribunalul Bihor în dosarul nr. …/111/….

În drept pârâții - reclamanți reconvenționali invocă prevederile art.115- 119 C.pr.civ.

În probațiune s-a anexat în fotocopie contractul de întreținere autentificat sub nr…./…. de Notariatul de Stat Beiuș.

Cererea reconvențională este legal timbrata cu suma de 1811 lei potrivit chitanței seria ….. nr….. din …… (fila 24) - reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 5 lei (fila 24).

2.2. Prin precizarea cererii reconvenționale depuse la data de ….., pârâții - reclamanții reconvenționali au arătat că valoarea investițiilor efectuate de către ei la imobilul din litigiu este de aproximativ 30.000 lei.

La aceeași dată pârâții - reclamanți reconvenționali au depus la dosar în fotocopie contractul de întreținere autentificat sub nr…../….. de Notariatul de Stat Beiuș.

2.3. Prin notele de ședință depuse la data de ……, raportat la punctul de vedere formulat de reclamanții principali prin notele de ședință depuse, în susținerea excepțiilor invocate pârâții - reclamanții reconvenționali arată următoarele:

În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. A. și A. M., pârâții reiterează motivele expuse în cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale, arătând că susținerea reclamanților A. M. și A. A. că în urma radierii din CF …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, aceștia figurează ca unici proprietari ai imobilului din litigiu, este eronată, pârâții considerând că reclamanții nu fac dovada calității de proprietari ai imobilului din litigiu, astfel că nu calitate procesuală pasivă de a solicita evacuarea lor și obligarea la plata lipsei de folosință a imobilului.

În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților de a solicita obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului, pârâții arată că susținerea reclamanților că termenul de prescripție extinctivă a început să curgă abia la data de ……, este eronată.

Se arată că fondul dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu s-a stabilit prin decizia civilă nr…./R/…. pronunțată de Curtea de Apel în dosarul nr…../…., dată de la care curge termenul de prescripție extinctivă. În ce privește plângerea împotriva încheierii de carte funciară la care fac referire reclamanții, pârâții arată că nu este de natură să suspende sau să întrerupă termenul de prescripție extinctivă, termenul curgând de la data la care s-a stabilit dreptul proprietate asupra imobilului. Și faptul că din anul 2003, când s-a pronunțat hotărârea prin care s-a judecat fondul dreptului de proprietate și a fost dată încheierea de carte funciară și până în anul 2008, când reclamanții au formulat plângerea împotriva acestei încheieri de carte funciară, este tot o lipsă de diligentă pentru apărarea dreptului lor, apreciind că această lipsă de diligentă nu poate fi invocată în apărarea lor.

De asemenea, pârâții arată că în notele de ședință depuse la termenul din data de …… reclamantul C. A. solicită obligarea lor la plata daunelor morale, susținând că ar fi fost împiedicat să își exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului. În petitul cererii de chemare în judecată, se arată însă faptul că proprietar al imobilului din litigiu este reclamanta A. M., iar în notele de ședință depuse se arată că A. M. și A. A. sunt unicii proprietari ai imobilului din litigiu.

În ce privește susținerilor reclamanților că pârâții cu rea-credință au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 și 148 înscrise în CF …. C. și au întabulat dreptul de proprietate în contradicție totală cu decizia civilă nr…../….. a Curții de apel Oradea, pârâții învederează faptul că au solicitat întabularea hotărârilor civile pe care le-au depus la OCPI B. investite cu formulată executorie.

Referitor la susținerea reclamanților că dosarul nr…../111/…. aflat pe rolul Tribunalului Bihor are ca obiect stabilirea cuantumului dreptului de creanță, pârâții arată că este adevărată, însă în respectivul dosar se stabilește cuantumul de creanță cu privire la lucrările efectuate de ei la construcția din partea dreaptă a porții. Prin cererea reconvențională formulată în prezentul dosar pârâții arată că au solicitat să se stabilească cuantumul dreptului lor de creanță asupra construcției din partea stângă a porții, care nu fac obiectul dosarului nr…../111/…., evident în situația în care se va respinge apărarea lor potrivit căreia această parte de construcție le-a fost atribuită prin hotărârile civile indicate mai sus.

Se arată de asemenea și faptul că, nici susținerea reclamanților că pârâții ar fi cunoscut că nu sunt proprietari ai imobilului și ar fi construit fără acordul adevăraților proprietari, nu este fondată. Pârâții susțin în continuare că prin decizia civilă nr…./…. s-a statuat că, construcția din partea stângă a porții, în care locuiesc și au făcut investițiile arătate în cererea reconvențională, le-a fost atribuită, cu caracter irevocabil, iar construcția din partea dreaptă a porții i-a fost atribuit reclamantului C. A. cu obligarea acestuia la plata unei sulte către pârâți în cuantumul în care se va stabili de către Tribunalul Bihor în dosarul nr…./111/….. De asemenea, în baza acestei hotărâri pârâții arată că au fost întabulați în cartea funciară până la data de ….., astfel că susținerea reclamanților că au efectuat lucrările cu rea-credință întrucât din CF …. C. rezultă că nu sunt proprietari ai imobilului, nu este fondată.

2.4. Prin întâmpinarea și cererea reconvențională depusă la data de ….., pârâții - reclamanți reconvenționali au evaluat în parte fiecare investiție ce face obiectul cererii reconvenționale formulate în cauză.

2.5. În ședința publică din data de ….., în urma solicitării instanței, pârâtul - reclamant reconvențional C. A. a arătat următoarele aspecte în legătură cu cererea reconvențională formulată în cauză, și anume cu privire la investiții:

- investiția constând în "montat scări din beton la intrările în cele două imobile";, privește atât imobilul din partea stângă, cât și cel din partea dreaptă a porții, lucrări ce au fost executate după anul 1997,

- investiția ce constă în "utilat camera de baie";, privește imobilul din partea stângă, la fel cum și lucrările de "instalare apă caldă, apă rece, canalizare și instalație de curent electric";.

2.6. Prin notele de ședință depuse în ședința publică din data de ….., pârâții - reclamanți reconvenționali au arătat că decizia civilă nr…./A/…. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/….., a fost pronunțată ca urmare a faptului că, prin decizia civilă nr…../R/…. pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr…/…. a fost admis recursul declarat de C. A., A. F. și A. M. împotriva deciziei civile nr…../….. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../…., pe care a modificat-o în parte în sensul că a respins cererea pârâților din prezenta cauză privind stabilirea unui drept de superficie și a menținut dispozițiile privind contribuția acestora la edificarea construcțiilor din partea dreaptă a porții, de la stadiul de fereastră până la stadiul actual, în cotă contributivă de 1/2 parte și a stabilit un drept de creanță în favoarea acestora. Pentru a se stabili cuantumul despăgubirilor ce li se cuvin pentru contribuția lor la imobilul din partea dreaptă a porții, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că a fost trimisă cauza la Tribunalul Bihor. După administrarea probei cu expertiza de evaluare în construcții, prin decizia civilă nr…../A/….. (depusă de reclamanți în probațiune), se arată că s-a dispus obligarea reclamanților C. A. și A. la plata sumei de 13.530 lei în favoarea pârâților - reclamanți reconvenționali, cu titlu de sultă, fiind vorba însă de investiții făcute de pârâți la imobilul din partea dreaptă a porții.

În ceea ce privește imobilul din partea stângă a porții, în care locuiesc pârâții - reclamanți reconvenționali, aceștia arată că prin aceeași decizie a Curții de Apei Oradea - …./R/….. - a fost păstrată dispoziția Tribunalului Bihor cu privire la atribuirea acestei părți de clădire pârâților. Astfel, pârâții arată că acesta este și motivul pentru care, în întâmpinarea depusă în prezenta cauză au solicitat să se constate că sunt proprietari ai acestui imobil - din partea stângă - și au invocat excepția linsei calității procesuale active a reclamanților principali, iar prin acțiunea reconvențională au solicitat să se constate că la acest imobil (din partea stângă) au făcut lucrări de investiții, solicitând obligarea reclamanților principali la plata contravalorii acestor investiții.

Față de aceste aspecte, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că se poate observa faptul că sulta la care au fost obligați prin decizia nr…../A/….. a Tribunalului Bihor, C. A. și fam. A. să le-o achite, nu se referă la aceleași lucrări de investiții pe care le solicită prin cererea reconvențională formulată în prezenta cauză.

2.7. Prin concluziile scrise depuse la data de ….. și la data de ….., pârâții - reclamanți reconvenționali reiterează aspectele arătate prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulate în cauză, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru, onorariu expertize și onorariu avocat.

Totodată, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că prin decizia nr…../R/…. pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a stabilit că ei au avut o contribuție la edificarea imobilului din partea dreaptă a porții, stabilindu-se astfel în favoarea lor un drept creanță în cuantum de 18530 lei, sumă neachitată nici până în prezent de reclamanți.

În ce privește obligarea lor la plata lipsei de folosință a imobilului, pârâții arată că din probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că ei nu i-au interzis reclamantului C. A. să locuiască în imobil, precizând și faptul că acesta a și locuit în imobil de la data la care a venit din loc. B.. Se menționează că martorii au arătat că pârâții au încercat să-i creeze condiții mai bune de locuit prin amenajarea casei bătrânești, cu toate că reclamanții A. aveau obligația legală de întreținere a reclamantului C. A., obligație asumată prin contractul de întreținere, însă deși inițial reclamantul a fost de acord, ulterior nu le-a mai permis acest lucru.

De asemenea, pârâții - reclamanți reconvenționali precizează cuantumul investițiilor făcute la imobilul din litigiu ca fiind suma de 45.700 lei, precum și faptul că dreptul de retenție îl pot invoca și raportat la datoria care s-a stabilit de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/…. în cuantum de 18.530 lei.

-/-

La data de …. reclamantul C. A. a depus la dosar înscrisurile filele 130-135.

În ședința publică din data de ….. pârâții au depus la dosar raport de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea topografie întocmit de dl. I. D..

La data de ..… reclamantul C. A. a depus la dosar 12 fotografii - filele 180-183.

În ședința publică din data de .…. reclamanții au depus la dosar în fotocopie decizia civilă nr…./A/… pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./111/…..

La termenul de judecată din ….. pârâtul - reclamant reconvențional a depus la dosar dovada înregistrării unei acțiuni pe rolul Judecătoriei Beiuș prin care solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis în favoarea reclamantului C. A., precum și nulitatea actelor subsecvente și a solicitat instanței suspendarea prezentului proces până la soluționarea cauzei respective. La același termen de judecată instanța a respins cererea de suspendare a cauzei formulată de pârâtul - reclamant reconvențional C. A. D., pentru considerentele reținute în practicaua respectiv încheieri de ședință.

-/-

În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii U. V., M. V., L. A. D. D., O. M. G. - filele 79-80, 122, 143, 173 dosar), proba cu interogatoriul pârâților (răspunsurile pârâților la interogatorii fiind consemnate în procesele verbale filele 83-84, 93-94), proba constând în efectuarea expertizei tehnice în specialitatea construcții și proba constând în cercetarea la fața locului (constatările instanței fiind consemnate în procesul verbal fila 170), iar pentru pârâți instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii O. D. S., T. D. D., P. G. I., B. V. - filele 77-78, 123, 172, 185 dosar), proba cu interogatoriul reclamanților (răspunsurile reclamanților la interogatorii fiind consemnate în procesele verbale filele 81-82, 118-121), proba constând în efectuarea expertizei tehnice în construcții și proba privind efectuarea expertizei contrarii în specialitatea construcții.

-/-

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:

I. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. A. și A.M., invocată de către pârâți și unită cu fondul pricinii, instanța o va respinge potrivit următoarelor considerente:

Din cercetarea cărții funciare depuse la dosarului cauzei la filele 18-22, instanța reține următoarele:

- numărul topografic 148 ce în natură reprezintă "grădină în intravilan"; în suprafață de 8079 mp, este înscris sub A I-1 în cartea funciară …. C.,

- numărul topografic 147 ce în natură reprezintă "casă, curte în intravilan"; în suprafață de 374 mp, este înscris sub A I-2 în cartea funciară …. C., iar situația proprietății se prezintă astfel:

- sub B5 a fost înscris dreptul de proprietate al reclamantului C. A., asupra întregului imobil , cu titlu de reconstituirea în baza Legii nr. 18/1991 , potrivit încheierii nr. …. din …...

- sub B 6, 7 este înscris dreptul de proprietate al reclamanților A. F. I.-O. și soția A. M. , în cotă de 1/1 parte , cu titlu de întreținere - bun comun , potrivit încheierii nr. …. din …...

Cu privire la situația proprietății imobilelor din litigiu , s-au purtat mai multe litigii , dintre care instanța reține următoarele hotărâri judecătorești, în vederea analizării excepției invocate:

- sentința civilă nr…../…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. …./R/….., prin care a fost admisă în parte acțiunea introdusă de reclamanții C. A. și C. S. A. împotriva pârâților C. A., A. F., A. M., cât și cererea de intervenție formulată de intervenienta G. M.. Totodată s-a dispus anularea în parte a contractului de întreținere autentificat de Notariatul de Stat Beiuș sub nr. …../….. cu privire la construcțiile amplasate pe numerele top. 147 și 148 din Cf …. C., a fost anulată în parte încheierea de întabulare nr. …./…. și inscripțiile de la pozițiile B 5,6,7 din coala anterior menționată, s-a stabilit că sub durata căsătoriei pârâtul C. A. și intervenienta G. M. în menaj comun cu reclamanții au dobândit un drept de proprietate asupra construcțiilor de pe imobilele cu nr. top. 147 și 148, fiind atribuite reclamanților supraedificatele existente în partea stângă , intervenientei G. M. construcțiile din partea dreaptă, iar pârâtului C. A. construcțiile vechi. A fost menținută indiviziunea forțată cu privire la zidul din beton și cărămidă, racordul electric până la firidă și intrarea acoperită de la stradă, dispunându-se dezmembrarea imobilelor cu nr. top. 147 și 148 în următoarele parcele : 147/1 în suprafață de 78 mp, 147/2 în suprafață de 179 mp, 147/3 în suprafață de 174 mp, 148/1 în suprafață de 637 mp și 148/2 în suprafață de 1442 mp. Prin aceeași hotărâre s-a stabilit în favoarea reclamanților un drept de superficie asupra imobilului cu nr. top. 147/1, în favoarea intervenientei asupra imobilului cu nr. top. 147/3, iar în favoarea reclamantului și a intervenientei un drept de superficie asupra numerelor top. 147/2 și 148/1 pe durata existenței construcțiilor dispunându-se înscrierea drepturilor de proprietate în CF în favoarea părților, precum și a dreptului de superficie.

- decizia civilă nr…. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./…., prin care s-a modificat sentința Judecătoriei Beiuș mai sus menționată, stabilindu-se că sub durata căsătoriei pârâtul C. A. și intervenienta G. M. au dobândit cu titlu de bun comun imobilul situat la nr…. în localitatea C., constând în construcția extrafunciară compusă din: construcția din partea stângă a porții, intrarea de sub poartă și construcția din partea dreaptă ridicată până la nivelul ferestrei cu contribuția exclusivă a pârâtului C. A.. S-a stabilit că pârâtul C. A. împreună cu fiul său C. A. și după căsătoria acestuia și cu soția C. S. A. au edificat construcțiile din partea dreaptă a porții de la stadiul fereastră, până la stadiul actual, contribuția părților fiind de câte 1/2 parte pârâtul C. A. și 1/2 parte reclamanții, s-a constatat că supraedificatele vechi compuse din două camere, bucătărie, pivniță și grajd au constituit bunul propriu al pârâtului C. A., întabulat în CF …. C. pe nr. top. 147 fiind înstrăinate pârâților A. F. și A. M. cu titlu de întreținere împreună cu întregul teren aparținând nr. top. 147 și 148; a fost respins capătul de cerere privind anularea parțială a contractului de întreținere și a încheierii de întabulare a acestuia, au fost menținute dispozițiile privind atribuirea construcției din stânga porții reclamanților C. A. și C. S. A., precum și dispozițiile privind stabilirea unui drept de superficie în favoarea reclamanților pe numerele top. nou formate 147/1 și 148 aferente construcției atribuite. Totodată, au fost menținute dispozițiile privind dezmembrarea imobilelor cu nr. top. 147 și 148, însă în conformitate cu schița întocmită de către expertul H. I. și vizată de OCOT Bihor sub numărul …./…., după cum urmează: nr. top. 147/1 și 148/1 cu o suprafață de 384 mp (289+95) fiind atribuite reclamanților C. A. și C. S. A., iar nr. top. 147/2, 147/3 și 148/3 în suprafață de 2069 mp (23+62+1984) au fost atribute în proprietatea și folosința pârâților A. F. și M.. S-a menținut obligarea reclamanților să achite pârâților A. F. și M. contravaloarea folosinței terenului aferent construcției lor, au fost înlăturate din sentință dispozițiile privitoare la stabilirea cotei contributive a intervenientei la imobilul în litigiu și la atribuirea în favoarea acesteia a lotului cuprinzând construcțiile din partea dreaptă a porții, a stabilirii unui drept de superficie în favoarea acesteia privind nr. top. 148/1 și 147/3 .

- decizia civilă nr…./….. pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr.../…... împotriva deciziei civile nr…/….. a Tribunalului Bihor, care a fost modificată în parte în sensul că a fost respinsă cererea formulată de intimații C. A. și C. S. A. privind stabilirea unui drept de superficie, fiind menținută contribuția reclamanților C. A. și C. S. A. la edificarea construcțiilor din partea dreaptă a porții de la stadiul de fereastră până la stadiul actual, în cotă contributivă de 1/2 parte și a fost stabilit un drept de creanță în favoarea acestora, cauza fiind trimisă la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor.

- sentința civilă nr. …/…. pronunțată de Judecătoria Beiuș , în dosarul cu numărul …./187/….., menținută în totalitate în căile de atac, prin care s-a dispus anularea parțială a încheierii nr…./…., precum și radierea înscrierilor de sub B 9-16 din cartea funciară …. C.

Din examinarea considerentelor și dispozitivelor acestor hotărâri judecătorești, coroborată cu înscrierile din cartea funciară …. C. (observând efectul constitutiv de drepturi al acestor înscrieri - raportat la legea aplicabilă în anul 1994-Decretul-Lege 115/1938), și anume cele de sub B 6, 7 a foii de proprietate, rezultă că reclamanții A. au calitatea de proprietari, având astfel legitimitate procesuală activă de a solicita evacuarea pârâților din imobilul litigant.

II. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților pentru creanța constând în lipsirea folosinței imobilului pe perioada ….. - ….., invocată de către pârâți, instanța o va admite potrivit următoarelor considerente:

Cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului pe perioada ….. - …..., cu titlu de chirie medie lunară, constă în aceea că din data de ….. aceștia susțin că au fost împiedicați în mod nejustificat în folosința imobilului.

Potrivit art.1 din Decretul 167/1958 "Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legala a prescripției este nulă.";, iar conform prevederilor art.3 "Termenul prescripției este de 3 ani….";

Instanța reține următoarele:

- sub aspectul prescripției extinctive, este aplicabil Decretul nr.167/1958 care conține principiul prescriptibilității drepturilor de creanță. și prevederile Codului civil din 1864.

- Potrivit art.7 al.1: "Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune…";, iar potrivit art.1886 Cod civil: "Nici o prescripției nu poate începe a curge mai înainte de a se naște acțiunea supusă acestui mod de stingere";.Regula își găsește aplicarea practică ori de câte ori nu se aplică o regulă specială, edictată pentru un anumit caz particular.

Prin împlinirea prescripției extinctive, trebuie să se determine momentul în care expiră termenul de prescripție. Această determinare implică un calcul, care presupune cunoașterea următoarelor elemente:

- termenul de prescripție aplicabil în cazul dat,

- începutul acestui termen,

- dacă a intervenit, ori nu, vreo cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripției,

- regulile de calcul ale termenului de prescripție.

Potrivit articolului 100 aliniatul 3 și 4 din Codul de Procedură Civilă, când termenul este stabilit pe ani sau pe luni, el se va împlini în ziua corespunzătoare din ultimul an sau ultima lună.

Din cuprinsul deciziei civile nr…../….. pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr…./…. rezultă indubitabil faptul că dreptul de proprietate aparține reclamanților (din prezenta cauză), C. A. și C. S. au doar dreptul la despăgubiri pentru contravaloarea construcțiilor realizate, fiind înlăturat dreptul de proprietate al acestora asupra construcțiilor și dreptul de superficie în privința terenului aferent acestora.

Așadar, indiferent de înscrierile efectuate în anul …. în cartea funciară …. C. (la cererea pârâților din prezenta cauză), reclamanții aveau născut dreptul la acțiune împotriva pârâților cel mai târziu în februarie …., cu atât mai mult cu cât prin decizia civilă mai sus menționată, s-a clarificat situația juridică a imobilului din litigiu. În perioada … - …, reclamanții nu au efectuat nici un demers juridic, iar în urma promovării de către ei a plângerii împotriva încheierii de carte funciară …./…. - în anul …., s-au radiat mențiunile de sub B9-17. Nimic nu i-a împiedicat astfel pe reclamanți să clarifice situația de carte funciară, având așadar posibilitatea ca din februarie …. să solicite sume de bani reprezentând lipsa folosinței imobilului din litigiu, alături sau separat de cererea privind radierea inscripțiilor de carte funciară nelegale. Mai reține instanța că din ansamblul probațiunii testimoniale administrate rezultă că reclamantul C. A. a revenit la imobilul din litigiu între anii ….-…. , până la acea dată locuind în B..

Raportat la aceste considerente , instanța va reține că în cauză nu s-a făcut dovada vreunei suspendări sau întreruperi a termenului de prescripție extinctivă, astfel încât raportat la data introducerii acțiunii …. (observând că cererea a fost comunicată instanței prin serviciile poștale - fila 49), pretențiile aferente perioadei ….. - ….., sunt prescrise.

III. Referitor la acțiunea formulată de către reclamanți și cererea reconvențională formulată în cauză de către pârâții - reclamanți reconvenționali, raportat la probațiunea administrată în cauză, instanța reține următoarele aspecte:

Așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, - din cartea funciară … C., precum și din hotărârile judecătorești evidențiate -, văzând și principiul preeminenței dreptului, a puterii și autorității lucrului judecat, rezultă că dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu aparține reclamanților , pârâții-reclamanți reconvenționali C. A. și C. S. au doar dreptul la despăgubiri pentru contravaloarea construcțiilor realizate.

Va reține instanța totodată și decizia civilă nr …/A/…. pronunțată de către Tribunalul Bihor în dosarul nr. …./111/…. prin care reclamanții din prezenta cauză au fost obligați la plata sumei de 18530 lei către pârâții C. A. și C. S., reprezentând cota de ½ parte din lucrărilor executate de la fereastră în sus la partea dreaptă a imobilului situat la numărul administrativ … C.. Așadar aceste despăgubiri vizează construcțiile din partea dreaptă a imobilului , în timp ce, cererea reconvențională cu care instanța a fost investită, se referă la lucrările de investiții din partea stângă a porții .

Din proba testimonială administrată în cauză, instanța reține următoarele aspecte:

- martorul U. V. - filele 79-80, a arătat următoarele aspecte:

- imobilul din C., nr…. este compus din două corpuri de clădire, unul fiind în partea dreaptă și unul în partea stângă a porții de intrare, iar în urmă cu doi ani când martorul a fost în incinta acelui imobil, a observat existența unei a treia clădiri mai vechi în curte,

- martorul a arătat că nu cunoaște cine exercită folosința asupra imobilului din litigiu, cunoscând doar că imobilul din partea stângă a porții de intrare este locuit, iar cel din partea dreaptă este construit doar în roșu și acoperit, nefiind tencuit și locuibil,

- acum doi ani, când martorul a fost la imobilul din litigiu, l-a observat pe reclamantul C. A. intrând atât în corpul de clădire nefinalizat, cât și în anexele aferente, fără însă a putea preciza dacă reclamantul locuiește acolo sau nu,

- la imobilul din partea stângă a porții de intrare, martorul a observat că s-au montat geamuri termopan, acesta fiind proaspăt zugrăvit și întreținut,

- acum doi ani la solicitarea lui C. A., martorul s-a deplasat la imobilul de la nr. administrativ …, unde C. A. i-a solicitat să tencuiască, să amenajeze pentru el o cameră în corpul de clădire ridicat în roșu, împrejurare cu care martorul a fost abordat de către C. A. D. care i-a cerut să nu efectueze nici o lucrare, întrucât casa respectivă este în litigiu, motiv pentru care martorul nu a dus la bun sfârșit înțelegerea cu reclamantul C. A.,

- aproximativ în aceeași perioadă, la solicitarea reclamantului C. A. martorul a tencuit o anexă lipită de corpul de clădire din partea stângă a porții de intrare, anexă destinată animalelor, plata fiindu-i efectuată de C. A..

- martorul M. V. - fila 122, a arătat următoarele aspecte:

- pe reclamantul C. A. l-a văzut constant la imobilul din litigiu.

- pârâții C. folosesc imobilul din partea stângă a porții de intrare, fără a cunoaște ce fel de investiții au făcut acolo,

- martorul a arătat că în anul ….. a fost solicitat de către C. A. să facă niște reparații la casa din litigiu, iar el pentru a păstra o relație bună și cu fiul acestuia, l-a întrebat pe pârât dacă poate să efectueze lucrările, pârâtul i-a spus că este în judecată cu imobilul, martorul arătând că nu a vrut să intervină sub nici o formă, motiv pentru care nu a executat lucrarea.

- martorul L. A. D. D. - fila 143, a arătat următoarele aspecte:

- reclamantul C. A., fiul lui și soția acestuia - pârâții C. A. D. și C. S., locuiesc într-un imobil situat în C., imobil ce are o poartă de intrare acoperită, fiind construcții și în partea stângă și în cea dreaptă a acestei porți,

- construcția din partea strângă a porții privită din față, este ocupată de pârâți, acest corp de clădire este finalizat, zugrăvit, are ferestre cu geamuri termopan la stradă,

- construcția din partea dreaptă a porții este ridicată, acoperită, dar nu este tencuită și finalizată,

- în continuarea construcției din partea stângă a porții privită din față, este amenajat un șopru pe toată lățimea acelei construcții, șopru ridicat, acoperit, fără a fi tencuit, unde reclamantul C. A. își adăpostește animalele

- în curtea imobilului este o construcție veche,

- acum 3 ani reclamantul C. A. i-a cerut martorului să termine de ridicat șoprul aflat în continuarea construcției folosite de către pârâți, șopru ce era zidit doar până la jumătate, dar când martorul s-a prezentat la acea locuință, pârâta C. S. i-a cerut să întrerupă lucrul, așa încât martorul nu și-a continuat activitatea asupra căreia s-a înțeles cu reclamantul C. A.,

- în prezent acel șopru este ridicat, acoperit, netencuit,

- martorul a menționat că în fiecare zi îl vede pe C. A. în acel loc ocupându-se de animalele lui, neștiind însă în care din construcții locuiește C. A.,

- construcția din partea dreaptă a porții de intrare privită din față nu este locuibilă,

- martorul O. M. G. - fila 173, a arătat următoarele aspecte:

- pârâții C. A. și S. locuiesc în C. în partea stângă a casei, corp de clădire pe care l-au amenajat,

-l-a văzut pe reclamantul C. A. intrând în imobil, prin poarta de la anexa ce se situează lângă corpul de clădire folosit de către reclamanții reconvenționali,

- acum doi ani de zile reclamantul C. A. l-a rugat pe martor să-i confecționeze scheletul de lemn pe care se așează țiglele, respectiv acoperișul anexei situate lângă corpul de clădire folosit de reclamanții reconvenționali, martorul asamblând astfel acel acoperiș la el acasă, reclamantul C. A. transportându-l în C.,

- în urma unei discuții cu pârâta C. S. care s-a plâns de atitudinea reclamantului, martorul a decis să nu se implice în nici un fel în problemele familiei C., așa încât nu a mai efectuat nici o lucrare, de nici un fel pentru domnul C. A.,

- martorul O. D. S. - filele 77-78, a arătat următoarele aspecte:

- clădirea din partea stângă a imobilului situat la nr. administrativ …, este folosită de către pârâți, iar clădirea din partea dreaptă nu este finalizată,

- în curtea imobilului există un al treilea corp de clădire compus din un coridor, două camere și o pivniță,

- toate amenajările la imobilul din partea stângă a imobilului au fost efectuate de pârâți, amenajări constând în:

- o ușă și 4 gremuri termopan,

- 3 uși interior de lemn,

- betonat holul de sub poartă,

- au montat scările de beton la intrările de la cele două imobile de la stradă,

- au betonat toate interioarele din partea stângă și au parchetat,

- au utilat camera de baie,

- au introdus instalație de încălzire, de apă caldă,

- s-au racordat la rețeaua locală de apă rece și canalizare,

- au introdus instalație de curent electric.

- exteriorul imobilului din partea stângă, exterior ce dă în holul de sub poarta de intrare, este tencuit de pârâți,

- după revoluție reclamantul C. A. a fost plecat și stabilit în loc. B., de unde s-a reîntors acum aproximativ 2 ani de zile,

- după ce a revenit din loc. B., reclamantul C. A. și-a construit o anexă destinată animalelor, anexă ce se află în continuarea corpului de clădire folosit de pârâți,

- în mod constant de când s-a întors din loc. B., martorul l-a observat pe reclamantul C. A. la imobilul de la nr…., acesta folosește curtea, anexa identificată mai sus, pătrunzând și în corpul de clădire nefinalizat,

- în luna noiembrie a anului trecut, martorul a arătat că a fost prezent când reclamantul C. A. împreună cu C. A. au adus doi meșteri pentru a curăța clădirea veche și pentru a monta o sobă,

- la câteva zile după momentul mai sus descris, martorul arată că i-a întâlnit pe cei doi meșteri - T. D. și M. A., care i-au spus că lucrarea nu s-a finalizat, întrucât C. A. nu le-a mai permis continuarea lucrărilor,

- reclamantul a fost văzut zilnic de către martor în imobilul din C., din momentul întoarcerii lui în urmă cu un an și jumătate, doi.

- martorul T. D. D. - fila 123, a arătat următoarele aspecte:

- reclamantul folosește o cameră din clădirea nefinisată aflată în partea dreaptă a porții de intrare, cameră pe care și-a amenajat-o el, iar pârâții C. folosesc imobilul din partea stângă ce este compus din 2 camere, baie și un hol,

- pârâții C. au efectuat descrise în paragraful anterior

- P. G. I. - fila 172, a arătat următoarele aspecte:

- până acum un an reclamantul C. A. a trăit în concubinaj în loc. B., iar după moartea concubinei s-a întors în C. la nr..,

- l-am văzut pe C. A. intrând în imobil deseori, nu știu exact în care cameră locuiește, știu însă că în corpul de clădire din partea dreaptă a porții de intrare este o cameră tencuită, iar celelalte camere din acest corp de clădire sunt fără ferestre, netencuite,

- martorul B. V. - fila 185, a arătat următoarele aspecte:

- atât C. A., cât și C. A. și soția locuiesc la imobilul din C., nr….,

- în legătură cu reclamantul C. A. martorul a arătat că știe faptul că acesta până aproximativ 1 an și câteva luni a locuit în loc. B. împreună cu o femeie, iar după moartea ei reclamantul s-a reîntors în loc. C. la imobilul de la numărul administrativ …,

- reclamantul C. A. folosește o cameră din corpul de clădire din partea dreaptă a imobilului, raportat la ușa de intrare principală, cameră despre care martorul are cunoștință că era tencuită,

- pârâții C. A. și S. folosesc imobilul din partea stângă, imobil ce este utilat cu încălzire centrală și cu toate cele necesare unui trai normal,

- imobilul din partea dreaptă însă nu este tencuit în interior, nu are ferestre, doar camera în care locuiește reclamantul C. A. este tencuită,

Din răspunsurile părților la interogatoriile administrate în cauză - filele 81-84, 93-94, 118-121 dosar, instanța reține că reclamantul are acces la imobilul din litigiu, mai puțin cel locuit de către pârâții - reclamanți reconvenționali, faptul că acestia din urmă folosesc imobilul din partea stângă a porții.

Din proba privind cercetarea la fața locului administrată în cauză - fila 170 dosar, instanța a constatat și reținut următoarele aspecte:

- imobilul din C., nr.1… este prevăzut cu o ușă de intrare din lemn,

- în partea dreaptă a ușii se observă două camere fără a avea ferestre montate,

- în partea stângă se observă două ferestre cu geam PVC, iar în continuarea construcției din partea stângă se observă o anexă dotată cu o ușă mai mică de lemn, anexă ce este folosită în prezent de reclamantul C. A., așa cum au susținut ambele părți,

- toată partea de construcție dinspre drum nu este tencuită,

- intrând în imobil, instanța a constatat că intrarea în cele două corpuri de clădire este betonată, prevăzută cu două scări de beton, pereții interiori fiind de asemenea tencuiți,

- la întrebarea instanței, reclamantul C. A. a indicat locul în care înnoptează, acesta reprezentând o cameră tencuită, prevăzută cu ușă, fereastră și un pat,

- construcția din partea dreaptă a ușii privită din față, respectiv două camere și un hol prin care se accede și la camera folosită de reclamantul C. A., nu sunt tencuite, finalizate, ferestrele nu sunt montate,

- instanța a constatat că cele două camere nefinalizate și holul sunt insalubre, fiind lăsate acolo resturi menajere și casnice,

- de asemenea, la întrebarea instanței, reclamantul C. A. a arătat că pătrunde în curtea și grădina imobilului de la data de ….. printr-o ușă de lemn,

- de asemenea, a constatat instanța existența unei construcții vechi în curte , în stare avansată de degradare , precum și a unor anexe în continuarea clădirii din partea stângă a ușii de intrare, anexă ce este prevăzută doar cu trei ziduri, fiind folosită de reclamantul C. A., aspect necontestat de către pârâții - reclamanți reconvenționali,

- instanța a constatat totodată, că imobilul din partea stângă, imobil folosit de pârâții - reclamanți reconvenționali, cuprinde: două camere, un hol și o baie, ușa de intrare este una cu profil PVC, s-a constatat existența a patru ferestre (două la camere, una la hol și una la baie) din același profil, trei uși interioare din lemn, parchet în cele două camere și gresie pe hol, constatând instanța că baia este utilată cu toate obiectele descrise în cererea reconvențională.

Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcții efectuat de expertul D. A. și din răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâții - reclamanți reconvenționali cu privire la aceasta (filele 190-208, 235-236), expertiză pe care instanța o va reține și o va omologa, se rețin următoarele aspecte:

- în ceea ce privește suma ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosință lunar, expertul a propus două variante:

- varianta I - pentru toate cele 3 imobile se poate considera chiria valabilă pentru spațiul amenajat de pârâți, estimată la 70 lei /lună,

- varianta II - contravaloarea lipsei de folosință fără construcțiile folosite de pârâți, nu este posibilă datorită inutilizării construcțiilor în nici un scop menționat,

- valoarea lucrărilor de investiții executate la imobilul din partea stângă a porții (corp A2) în localitatea C., nr…., jud. Bihor, identificate în cererea reconvențională, este de 18.200 lei,

- valoarea chiriei medii lunare la imobilul folosit de pârâți este estimat la 70 lei /lună,

- valoarea chiriei pentru o perioadă de 3 ani este în sumă de 2.520 lei,

De asemenea, raportat la lucrarea de expertiză efectuată în cauză de către expert D. A., instanța reține că în anexa nr.2 și 3 a lucrării , expertul a explicat în mod clar și concret investițiile efectuate de pârâții - reclamanți reconvenționali la spațiul locuit actual - corp A2, indicând și valoarea acestora.

În cauză a fost efectuată la solicitarea pârâților - reclamanți reconvenționali și o lucrare de expertiză contrarie în specialitatea construcții, însă instanța nu va reține această lucrare, având în vedere faptul că raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de expertul D. A. este mult mai amplu și complex, expertul detailând fiecare investiție identificată în cererea reconvențională, indicând totodată și valoarea acestora în parte.

Din ansamblul probațiunii administrate instanța reține că :

- reclamantul C. A. are acces în imobilul din litigiu , mai puțin la construcția din partea stângă a porții -cea ocupată de către pârâții-reclamanți reconvenționali, însă acesta a fost obstrucționat de către pârâți în liniștita folosință a bunului

- pârâții au efectuat lucrările de investiții identificate în cererea reconvențională.

Raportat la această situație de fapt , instanța reține următoarea stare de drept desprinsă din prevederile art. 480 a Codului Civil de la 1864 : - dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosință, și dispoziție asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie și în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.

Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin, deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia, folosința și dispoziția. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparține în materialitatea sa, comportându-se față de toți ceilalți ca fiind titularul dreptului de proprietate;folosința conferă proprietarului facultatea de a întrebuința bunul său, culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce iar atributul de dispoziția este alcătuit din dreptul de dispoziție materială și dreptul de dispoziție juridică.

- va avea în vedere instanța și următoarele caractere juridice ale dreptului de proprietate:

-Caracterul absolut și inviolabil. Dreptul de proprietate este absolut în sens larg deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu ceilalți, care sunt obligați că nu facă nimic de natură a-l încălca. Inviolabilitatea dreptului de proprietate susține și întărește caracterul său absolut. Art.136 al.5 din Constituție dispune imperativ: "Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice";.

- Caracterul deplin și exclusiv. Dreptul de proprietate conferă titularului său "plena potestas";, adică toate cele trei atribute: posesia, folosința și dispoziția. Dreptul de proprietate este, în același timp, un drept exclusiv, în înțelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline, ci și independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.

-Caracterul perpetuu și transmisibil.Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înțelege că este nelimitat în timp și durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. De asemenea, el nu se pierde prin neuz, adică prin neexercitare.

Va reține totodată instanța prevederile articolului 998 din Codul Civil de la 1864 , potrivit căruia: " Orice faptă a omului ce cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din a cărui greșeală s-a ocazionat , a-l repara."; , ori așa cum rezultă din probațiunea testimonială administrată , pârâții-reclamanți reconvenționali au încălcat atributele dreptului de proprietate al reclamanților, motiv pentru care instanța îi va obliga la plata sumei de 4480 lei , reprezentând lipsa folosinței imobilului din litigiu pe perioada …… - ……. și în continuare 70lei/lună până la eliberarea efectivă a imobilului.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de către reclamantul C. A., pentru refuzul nejustificat al pârâților de a-i permite accesul în imobil , instanța le va respinge ca nefondate întrucât :

- reclamantul are acces in imobilul din litigiu , mai puțin corpul de clădire din partea stângă , prejudiciul moral nefiind dovedit în cauză ,

Cu privire la constatarea dreptului de retenție , instanța reține următoarele:

- chiar dacă prin Codul Civil de la 1864 nu se formulează un principiu privind dreptul de retenție , se enunță însă aplicații ale acestui drept , ori de câte ori există un "debitum cum re iunctum " , adică o conexiune a datoriei cu lucrul.

- datoria pe care reclamanții -reconvenționali - deținători ai imobilului din partea stângă a porții o pretind de la reclamanți-creditori ai restituirii , se află în conexiune cu imobilul , astfel încât dreptul de retenție este justificat

- întrucât dreptul de retenție conferă doar o simplă detenție precară și nu o posesie , detentorii -în cazul nostru pârâții-reclamanți reconvenționali nu au dreptul la fructe , motiv pentru care aceștia vor fi obligați la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului aflat în proprietatea reclamanților.

- dreptul de retenție este indivizibil , extinzându-se asupra întregului bun până la achitarea datoriei.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea principală și va admite în parte cererea reconvențională, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ce privește cheltuielile de judecată ale părților, în baza prevederilor art.276 C.pr.civ., instanța le va compensa până la valoarea celei mai mici, observând că reclamanții au justificat cheltuieli totale în valoare de 4734, 30 lei potrivit documentelor de la filele 4,5,6,7,55,76,95, 171, 360 iar pârâții -reclamanți reconvenționali au justificat cheltuieli în valoare de 2816 lei , potrivit documentelor de la filele 24, 67, 157, cu mențiunea că cheltuielile privind expertiza contrarie nu vor fi acordate (întrucât instanța a înlăturat această probă) . În concluzie instanța va obliga în solidar pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., la plata câtre reclamanții - pârâți reconvenționali A. M., A. A., C. A., a cheltuielilor de judecată în sumă de 1918, 3 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. A. și A. M., invocată de către pârâți.

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților în ceea ce privește creanța constând în lipsirea folosinței imobilului pe perioada ….. - ….., invocată de către pârâți.

Admite în parte acțiunea formulată de către reclamanții A. M., A. A., C. A., în contradictoriu cu pârâții C. A. D. și C. S. A. ambii domiciliați în loc. C., nr…., jud. Bihor.

Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., în contradictoriu cu reclamanții - pârâți reconvenționali A. M., A. A., C. A.

Dispune evacuarea pârâților - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A. din imobilul situat în loc. …, nr…., jud. Bihor, identificat prin nr. top. 147 și 148 înscrise în CF … C.

Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., la plata sumei de 4480 lei , reprezentând lipsa folosinței imobilului din litigiu pe perioada ….. - ….. și în continuare 70lei/lună până la eliberarea efectivă a imobilului.

Constată că pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., au efectuat lucrări de investiție la imobilul din partea stângă a porții, compus din 2 camere, baie, bucătărie, hol sub poartă, lucrări care constau în:

- montare o ușă și 4 geamuri termopan la imobilul din partea stângă a porții,

- montare 3 uși din lemn în interiorul casei din partea stângă a porții,

- executarea unui zid din bolțari între holul de sub poartă și curte în care s-a montat o ușă din lemn și un geam termopan,

- betonat holul de sub poartă,

- montat scări din beton la intrările în cele două imobile, cu precizarea că această investiție privește atât imobilul din partea stângă, cât și cel din partea dreaptă a porții,

- betonat și parchetat toate interioarele din imobilul din partea stângă a porții,

- utilat camera de baie cu wc, duș, chiuvetă, gresie, faianță,

- instalație de încălzire în imobilul din partea stângă a porții,

- instalație apă caldă,

- introdus apăr rece de la rețeaua locală,

- executat canalizare,

- introdus instalație de curent electric,

- tencuit interiorul imobilului din partea stângă a porții.

Obligă reclamanții - pârâți reconvenționali A. M., A. A., C. A., la plata contravalorii investițiilor către pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., la imobilul din litigiu, în cuantum de 18.200 lei, potrivit raportului de expertiză în construcții efectuat în cauză de expert D. A.

Constată că pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., au un drept de retenție asupra imobilului din litigiu.

Compensează cheltuielile de judecată ale părților până la valoarea celei mai mici, obligând în solidar pârâții - reclamanți reconvenționali C. A. D. și C. S. A., la plata câtre reclamanții - pârâți reconvenționali A. M., A. A., C. A., a cheltuielilor de judecată în sumă de 1918, 3. lei.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 iunie 2013.

PREȘEDINTE , GREFIER ,

C. D.M. - judecător D. S.

Red.C.M.

Tehnored.S.D., 7ex.

02 iulie 2013

← pretenţii. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi  grăniţuire , obligaţia  de  a  face. Jurisprudență Grăniţuire →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre evacuare, pretenţii. Jurisprudență Proprietate privată