grăniţuire. Jurisprudență Proprietate privată
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 12176/2013 din data de 26.03.2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA-JUD. BIHOR
Secția civilă
DOSAR NR. 2507/271/2008
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 12176
Ședința publică din 04.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte: ………
Grefier: ………….
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de către reclamantul ……… în contradictoriu cu pârâții ……….. , având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2013, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21.10.2013, 28.10.2013, respectiv 04.11.2013, când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.03.2008, sub nr. 2507/271/2008, reclamantul …….. a solicitat în contradictoriu cu pârâții ………….. ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să stabilească linia de hotar dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top ………….., nr.top ….. și nr.top …înscrise în CF ……… B….., imobile învecinate cu nr.top 3….., nr.top ……1 înscrise în CF ……….Borș și nr.top ……. Borș înscris în CF …….. Borș pe de o parte, respectiv cu nr.top ……. b, nr.top ……. înscrise în CF …… Borș și nr.top ……. înscrise în CF 1…….Borș pe de altă parte.
În fapt, reclamantul a arătat că este proprietarul imobilelor situate în Borș, înscrise în nr. top. ….1, nr. top. …..2 și nr. top. …….. înscrise în CF …….Borș care în natură reprezintă casă de locuit cu teren aferent, drept dobândit cu titlu de moștenire prin certificatul de moștenitor nr. …... S-a menționat că terenul amintit este învecinat cu terenurile proprietatea pârâților, și anume, în partea stângă se învecinează cu terenul înscris sub nr. top. …/1 b, nr. top. ………..6 înscrise în CF …… Borș și nr. top. … și ……../5 înscrise în CF ……Borș, iar în partea dreaptă, se învecinează cu terenul înscris sub nr. top. ……, nr. top. 3…../1 înscrise în CF ……….. Borș și nr. top. ………2 Borș înscris în CF …….. Borș.
În drept au fost invocate prevederile art. 584 Cod civ.
În probațiune s-au depus înscrisuri : CF ………….. Borș, schița de dezmembrare nr. ………., contract de vânzare-cumpărare nr. ……., contract de vânzare-cumpărare pentru terenuri agricole, chitanță, planșe foto (f. 8-11 volumul II).
Pârâții ….. și …….. au depus întâmpinare prin care au arătat că nu se opun admiterii acțiunii formulate de reclamant în sensul de a se pronunța o hotărâre prin care să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea pârâților și reclamantului.
Au solicitat pârâții ca la stabilirea liniei de hotar să se aibă în vedere concluziile expertizei care se va administra, dar și măsurătorile efectuate de inginerii topo asupra celor două terenuri învecinate.
În drept au fost invocate prevederile art. 115 C. proc.civ.
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topografică, raportul de expertiză fiind depus la dosar, filele 266-270, completarea la raportul de expertiză topografică (fila 306), proba cu expertiza imobiliară, raportul de expertiză fiind depus la dosar, filele 71-79 volumul II, proba cu martorii …...
Pârâții ……. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat, în principal, să se constate că aceștia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeței S1 de 65 mp din topograficele …… și .. înscrise în CF ……….. Borș, așa cum este această suprafață notată în expertiza întocmită de ing. ……….., iar, în subsidiar, să se constate că aceștia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupate de casa lor și descrisă a-1-2-b în expertiza întocmită în cauză.
În fapt, reclamanții reconvenționali au arătat că situația suprafeței ocupată de aceștia din terenul reclamantului este aceeași din anul 1958, dată la care s-a edificat casa proprietatea lor, iar în tot acest interval, a folosit public, netulburat, continuu și în nume de proprietar suprafața respectivă.
În drept au fost invocate prevederile art. 28 din Decretul-Lege 115/1938.
În probațiune s-au depus planșe foto (f. 292-298).
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat, în principal, disjungerea acesteia de acțiunea principală, iar în subsidiar, respingerea ei ca nefondată.
În motivare, reclamantul a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile de uzucapiune prevăzute de Decretul nr. 115/1938, nici ale uzucapiunii tabulare, nici ale uzucapiunii extratabulare. De asemenea, dreptul de superficie invocat de reclamanții reconvenționali este inadmisibil ținând cont de evidenta rea-credință a acestora în realizarea construcției.
La termenul din 07.05.2012 reclamantul a formulat precizare și completare de acțiune prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să stabilească linia de hotar dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top …../1, nr.top …../2 și nr.top ……. înscrise în CF …….. Borș, imobile învecinate cu nr.top ….., nr.top …../1 înscrise în CF …… Borș și nr.top ……/2 . înscris în CF ….. B………..pe de o parte, respectiv cu nr.top ……../1 b, nr.top …../6 înscrise în CF ….. Borș și nr.top …../4 și ………./5 înscrise în CF …….. …………. pe de altă parte. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâților ……… să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S2 (4,5,C) = 7 mp din nr.top ……; S4 = 263 mp din nr.top ……, a-i obliga pe pârâții ………… să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S 1 = 65 mp din nr.top ….. și nr.top ……./2, a constata că reclamantul a dobândit cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietate asupra porțiunii indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel:
-S 3 = 27 mp din nr.top …/2 proprietatea pârâților …….
-S 5 = 73 mp din nr.top ……../2 proprietatea pârâților ………
-S 6 - 138 mp din nr.top ……./1 proprietatea pârâților i………., în nume propriu și prin joncțiunea posesiei reclamantului cu cea a tatălui său ….., care la rândul lui a unit-o cu …… tatăl lui.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților ………… la a demola gardul existent între pct.2-e-3-4 identificate pe expertiza topografică, obligarea pârâților ……… a demola porțiunea de construcție (zidul) realizată pe nr.top 303 între punctele "b-2" alipită construcțiilor C1, prin zidirea (unirea) colțului construcției CL de construcția C1, identificată de expert ca porțiune din "CL" și eliberarea terenului ocupat de pârâții Bule prin această zidire, obligarea pârâților la a modifica amplasamentul conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcția CL, astfel încât aceasta să nu se scurgă pe construcția C1 și C2 proprietatea reclamantului, precum și obligarea pârâților Bule la a achita reclamantului contravaloarea terenului ocupat de construcția CL din nr. top. …….
În motivare a susținut că precizarea se justifică prin înscrisurile depuse la dosar de pârâtul …….., precum și prin faptul că a semnat actul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu pârâtul ……… pentru o suprafață de teren de 23 m lățime și 10 m lungime, adică 273 mp, iar în consecință înțeleg să revendice doar suprafața de 263 mp din S4 de la pârâtul …………..
A mai precizat că porțiunea pe care solicită ca pârâții ………. să o demoleze reprezintă un zid prin care construcția CL s-a unit de construcția C1 între punctele b și 2. Or, prin această acțiune de zidire, pârâții au închis căile de aerisire pe care încăperile din C1 le aveau pe porțiunea zidită de pârâții ………. De asemenea, pârâții B……………au amplasat conducte de scurgere a apei de ploaie de construcția CL astfel încât aceasta se scurge pe clădirile proprietatea reclamantului C1 și C2.
La termenul din 08.04.2013, reclamantul a formulat precizare de acțiune prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să stabilească linia de hotar dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top ……../1, nr.top …../2 și nr.top ….înscrise în CF …… Borș, imobile învecinate cu nr.top ……. nr.top 3…./1 înscrise în CF ……..Borș și nr.top ……./2 Borș înscris în CF ……Borș pe de o parte, respectiv cu nr.top ………/1 b, nr.top …./6 înscrise în CF …… Borș și nr.top ……./4 și …../5 înscrise în CF ……Borș pe de altă parte. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâților ……. și …………. să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S2 (4,5,C) = 7 mp din nr.top ……/2; S4 = 263 mp din nr.top …../1, a-i obliga pe pârâții ……… să lase în deplină proprietate și posesie porțiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din ……...2012 astfel: S 1 = 65 mp din nr.top ……3 și nr.top ……/2, a constata că reclamantul a dobândit cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietate asupra porțiunii indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel:
-S 3 = 27 mp din nr.top ……2/2 proprietatea pârâților …..
-S 5 = 73 mp din nr.top ….1/2 proprietatea pârâților ………
-S 6 - 138 mp din nr.top ……..1/1 proprietatea pârâților ……….., în nume propriu și prin joncțiunea posesiei reclamantului cu cea a tatălui său ……., care la rândul lui a unit-o cu ……….. tatăl lui.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților ……… la a demola gardul existent între pct.2-e-3-4 identificate pe expertiza topografică, obligarea pârâților ……….. a demola porțiunea de construcție (zidul) realizată pe nr.top ….. între punctele "b-2" alipită construcțiilor C1, prin zidirea (unirea) colțului construcției CL de construcția C1, identificată de expert ca porțiune din "CL" și eliberarea terenului ocupat de pârâții B……….. prin această zidire,
A menționat reclamantul că își susține doar capetele de cerere expuse în această precizare, fără a mai solicita modificarea amplasamentului canalelor de scurgere a apei de către pârâții ………. raportat la concluziile expertului.
Reclamanții reconvenționali ……… și ……… au formulat precizare a cererii reconvenționale prin care au solicitat instanței să constate joncțiunea dintre posesia pârâților …….. și a numiților …………..u, precum și joncțiunea posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun …….., în principal, să se constate că reclamanții reconvenționali au dobândit ca efect al uzucapiunii un drept de proprietate asupra suprafeței S1 de 65 mp din topograficele ……. și …../2 înscrise în CF ……..Borș, așa cum este această suprafață notată în expertiza întocmită de ing. …. și depusă la dosar la data de 01.03.2012, iar în subsidiar, să se constate că reclamanții reconvenționali au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupată de casa lor și descrisă a-1-2-b în expertiza aceluiași inginer.
În motivare au arătat că posesia inițială a fost exercitată de către defuncta …… căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Titlul de proprietate ……...10.1992, iar ulterior de către moștenitorii acesteia: …, reclamanții continuând posesia acestor moștenitori având în vedere că au cumpărat imobilul în 1995.
În probațiune, reclamanții reconvenționali ……… au solicitat încuviințarea probelor testimoniale cu martorii …… și au depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………...
Pârâții …… au formulat la termenul de judecată din 20.05.2013 cerere reconvențională prin care au solicitat instanței să dispună pârâtului reconvențional ……… să se prezinte la notarul public în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul teren în suprafață de ……….. mp identificat cu nr. ……../1 și 3………./2, astfel cum a fost identificat de expert în raportul de expertiză, iar în caz contrar, hotărârea ce se va pronunța să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, precum și obligarea OCPI Bihor să facă cuvenitele mențiuni potrivit cu hotărârea ce se va pronunța.
În motivare s-a arătat că între ….. senior- tatăl reclamantului și pârâții …… s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care s-a vândut, respectiv s-a cumpărat, o suprafață de teren având ca date de identificare capătul grădinii reclamantului, în lățime de 23 m, pe o adâncime de 10 m în partea dinspre Oradea și 16 m în partea înspre Vama ……. Prin acest contract s-a stabilit și prețul vânzării ca fiind de 2000 DM, care a fost achitat în întregime. De asemenea, prin lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expert …….. s-a identificat suprafața cumpărată, iar prin răspunsul la obiecțiuni, s-a menționat că suprafața de teren identificată de expert este aceeași suprafață cu suprafața folosită de pârâții G……...
În probațiune, instanța a încuviințat pentru pârâții-reclamanți reconvenționali …… proba testimonială cu martorul ..
Reclamantul ……. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâților G….. prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a numitei ……….. și a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii reconvenționale în sensul de a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 273 mp din nr. top. ………../1 Borș cu întablarea în CF a cotei amintite în favoarea reclamantului reconvențional ………...
În motivare arată că din lecturarea înscrisului intitulat "contract de vânzare-cumpărare"; din data de 18.05.1995 și a înscrisului denumit "chitanță"; din data de ……….. rezultă că intenția reală a părților cu privire la înstrăinarea unei anumite suprafețe de teren a fost ca reclamantul să vândă "teren intravilan amplasat la capătul grădinii lângă șoseaua asfaltată …….. măsurat în teren astfel: lățime 23 mp pe 10 m în partea dinspre Oradea și 16 m în partea dinspre Vama …….Suprafața precisă se va stabili de topograf pe dimensiunile de mai sus";. Ulterior, identificarea exactă a acestui imobil s-a realizat de topograf ……. care la data de 20.10.1995 a efectuat măsurători inserate în chitanța din data de 24.08.1997, iar pe schița întocmită se indică suprafața nr. top. ……../1 amintită de 273 mp.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantul a solicitat respingerea excepției de inadmisibilitate invocată de pârâții …….., admiterea acțiunii astfel cum a fost completată și precizată la termenul din 08.04.2013, cu cheltuieli de judecată. Totodată, reclamantul a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a numitei …………, arătând că este de acord cu admiterea cererii reconvenționale în parte, în sensul de a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de …… mp din nr.top ………./1 ………cu întabularea în CF a cotei amintite în favoarea reclamantului-reconvențional ……….
In ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâții ……., reclamantul a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.
S-a arătat că excepția de inadmisibilitate nu este incidentă în prezenta cauză, părțile: reclamantul pe de o parte și pârâții pe de altă parte, sunt proprietari ale unor nr. top distincte și nu sunt coproprietari precum indică pârâții …….. S-a susținut că în ceea ce privește cererea de demolare de către pârâții B……….. a porțiunii de construcție alipită casei reclamantului CI și C2 se justifică prin faptul că, încăperile reclamantului în dreptul cărora s-au ridicat aceste construcții nu mai sunt iluminate natural, nici nu sunt aerisite datorită blocării căilor de iluminare și aerisire de către pârâții …………….. Totodată, se impune ca pârâții B…….. să-și mute conductele de scurgere a apei de ploaie astfel încât acestea să nu afecteze clădirile CI și C2 proprietatea reclamantului, iar pe de altă parte pârâții ……….. trebuie să demoleze gardul construit pe proprietatea sa.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâții-reclamanți reconvenționali ….. au arătat că lasă la aprecierea instanței capetele de petit formulate de reclamantul principal și de reclamanții reconvenționali …………., care nu vizează persoana numiților …….., ori dreptul acestora de proprietate, solicitând respingerea pretențiilor formulate care vizează dreptul de proprietate al numiților ………….., ca fiind neîntemeiate. De asemenea, a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale formulată de reclamanții reconvenționali ……….astfel cum a fost aceasta formulată.
S-a arătat că prin lucrarea de expertiză întocmită în cauză s-a stabilit că terenul folosit de reclamanții reconvenționali reprezintă suprafața de teren cumpărată de la tatăl reclamantului principal și este în suprafață de …….. mp. De asemenea, martorul …… a învederat instanței că, de la data cumpărării acestui teren și până la data promovării acțiunii, reclamanții reconvenționali nu au fost tulburați în folosință, astfel că, reclamantul principal recunoaște vânzarea făcută de tatăl său, la care de altfel a participat. A veni după 18 ani să susții că de fapt s-a vândut doar jumătate din terenul din litigiu, este absurd, cum absurd este să formulezi capete de cerere pentru revendicarea terenului înstrăinat a cărui vânzare nu o contești, ci doar întinderea vânzării. S-a menționat că de către martorii audiați în cauză că pe terenul cumpărat se desfășoară activități comerciale, activități care nu au fost tulburate de către reclamantul principal ori de tatăl acestuia.
De asemenea, în Contractul de vânzare - cumpărare încheiat între părți, există o clauză, în ultimul alineat, unde s-a prevăzut că "partea care se va răzgândi: vânzătorul va pierde dublul avansului, iar cumpărătorul va pierde avansul plătit."" Or, în condițiile în care, până la data decesului său, vânzătorul nu s-a răzgândit consideră că, fiul acestuia nu este în drept să intervină în convenția încheiată de părți, care potrivit cu art. 969 Vechiul cod civil are putere de lege între părțile contractante. S-a apreciat de către reclamanții reconvenționali G………….că sunt inadmisibile atât cererea de grănițuire, cât și acțiunea în revendicare formulată de reclamantul principal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pentru a se putea pronunța pe fondul acțiunii civile formulate și precizate de către reclamant, privitoare la grănițuirea și revendicarea suprafețelor de teren ocupate de ceilalți pârâți, instanța consideră că se impune soluționarea, mai întâi, a cererilor reconvenționale formulate de reclamanții reconvenționali …… respectiv de reclamanții reconvenționali ………, având ca obiect prestație tabulară, respectiv dobândirea, prin uzucapiune, a unui drept de proprietate sau, în subsidiar, a unui drept de superficie.
Astfel, prin contractul de vânzare - cumpărare din data de 18 mai 1995 (filele 121, 122 din volumul II al prezentului dosar), numitul ….. senior și reclamantul din prezenta cauză, ………. junior, și-au manifestat intenția de a vinde pârâtului ……… o suprafață de teren intravilan amplasat la capătul grădinii, lângă șoseaua asfaltată Oradea - Borș, măsurat pe teren astfel: lățime 23 m. pe 10 m. în partea dinspre Oradea și 16 m. în partea dinspre Vama Borș. Prin contractul de vânzare - cumpărare sus arătat părțile au convenit că terenul se întabulează în proprietatea cumpărătorului. Părțile au stabilit prețul de vânzare ca fiind de 2.000 de mărci germane, cu mențiunea că suma de 1.000 de mărci germane s-au achitat la data încheierii actului mai sus arătat, diferența de 1.000 de mărci germane urmând să fie achitată la data întabulării. Prin contractul de vânzare - cumpărare s-a menționat că vânzătorii au făcut dovada dreptului de proprietate cu Titlul de Proprietate nr. ….., pentru parcelele cu nr. topo. …./1 și nr. topo. …../2. S-a menționat totodată că suprafața precisă se va stabili de topograf pe baza mențiunilor de mai sus, vânzătorii permițând cumpărătorului să înceapă lucrări de investiții pe teren din data încheierii actului mai sus arătat, obligându-se totodată să se prezinte la întabulare și să procedeze la dezmembrările topografice. Prin contractul mai sus arătat s-a menționat că acest înscris a fost încheiat în fața numiților …….., respectiv că actul are caracter definitiv și irevocabil, până la perfectarea actului autentic. Totodată, prin înscrisul mai sus arătat s-a stabilit că partea care se va răzgândi, respectiv vânzătorul, va pierde dublul avansului, iar cumpărătorul, va pierde avansul plătit. Contractul a fost semnat de numitul ……… senior și de reclamantul din prezenta cauză, …….. junior, în calitate de vânzători, de reclamantul reconvențional ….., în calitate de cumpărător, și de numiții …….., în calitate de martori.
La data de …...1997, prin Chitanța eliberată de reclamantul …. reprezentantului pârâtului …… (fila 123 din volumul II al prezentului dosar), s-a atestat faptul că reclamantul, în calitate de vânzător, a primit suma de 1.000 de mărci germane reprezentând diferență de preț (ultima rată) pentru terenul vândut la data de 18.05.1995, menționându-se prin Chitanța mai sus arătată că terenul este situat în localitatea Bo……, înscris în CF nr. ….. Borș, cu nr. topo. ……../3, dezmembrat din nr. topo. 3……../1, conform schiței nr. ….. avizată de O.C.O.T. Bihor. Prin Chitanța mai sus arătată, reclamantul a menționat că diferența de 1.000 de mărci germane i s-a predat prin domnii ….., "juristul d-lui G……"; și d-nii ……, lucrători la societatea ….., ambii cu domiciliul în Oradea. Totodată, prin chitanța mai sus arătată, reclamantul …… s-a obligat să întabuleze terenul vândut pe cheltuiala cumpărătorului, la o dată stabilită de cumpărător. La chitanța mai sus arătată a fost atașată și o schiță de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. …./1, înscris în CF nr. ..Borș, schiță întocmită de ing. …. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ………... Contractul mai sus menționat a fost semnat de reclamantul ….., cu mențiunea că a primit suma, și, în calitate de martori, de către numiții …..
În cauză au fost audiați martorii ….., martori semnatari ai contractului de vânzare - cumpărare mai sus arătat.
Martorii au recunoscut semnătura de pe contractul mai sus arătat, precum și realitatea aspectelor de fapt consemnate în contractul mai sus arătat. În aceste condiții, instanța își însușește ca fiind reale cele consemnate în contractul mai sus arătat, atât în ce privește imobilul care face obiectul vânzării, cât și în ce privește prețul stabilit prin acest contract, coroborat cu chitanța și schița mai sus arătate. Instanța apreciază că, pentru stabilirea voinței reale a părților se impune coroborarea contractului, a chitanței și a schiței mai sus arătate, întocmite de ing. ……. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……. Chiar dacă Chitanța mai sus arătată nu a fost semnată de către pârâtul …., instanța consideră că această Chitanță reflectă voința ambelor părți cu privire la delimitarea suprafeței de teren vândute, așa cum această delimitare a fost prezentată prin Schița mai sus arătată. Instanța apreciază că, acordul părților, inclusiv a pârâtului ….., cu privire la această schiță rezultă din aceea că martorul ……, care a înmânat reclamantului diferența de preț de 1.000 mărci germane, dar și ceilalți martori semnatari ai Chitanței, au acționat ca reprezentanți ai pârâtului, având, fără îndoială, o împuternicire expresă a pârâtului atât cu privire la efectuarea plății diferenței de 1.000 de mărci germane, cât și cu privire la asumarea suprafeței indicate în schița întocmită de ing. ….. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …………
De aceea, instanța apreciază că suprafața care a făcut obiectul tranzacției încheiate între părți este de 273 mp., prezentată ca fiind nr. topo. nou …. rezultat din dezmembrarea nr. topo. 3…../1, prin schița de dezmembrare întocmită de ing. ……. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……...
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ---, invocată de reclamantul ……, instanța apreciază că această excepție este neîntemeiată, în condițiile în care, la data încheierii contractului mai sus arătat, respectiv la data emiterii de către reclamant a Chitanței din ……., erau în vigoare prevederile Codului Familiei, fiind astfel în vigoare și prezumția instituită prin art. 30 alin. 1 din Codul Familiei. Potrivit acestui text legal, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Potrivit prevederilor art. 30 alin. 2 din Codul Familiei, orice convenție contrară este nulă, iar potrivit art. 30 alin. 3 din Codul Familiei, calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. În consecință, calitatea de bun comun a imobilului dobândit în timpul căsătoriei se prezumă, reclamantul, ca parte care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei ………., fiind dator, potrivit prevederilor art. 1169 din Vechiul Cod Civil, să facă dovada că pârâta ……. nu a participat deloc la plata prețului pentru imobilul mai sus arătat. În condițiile în care reclamantul nu a făcut o astfel de probă, instanța consideră că prezumția de bun comun, a imobilului mai sus arătat, operează și în valoarea pârâtei ……., motiv pentru care instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a acestei reclamante reconvenționale, excepție invocată de către reclamant.
În ce privește fondul cererii reconvenționale, instanța consideră că, în ce privește suprafața de 273 mp. identificată ca având nr. topo. …. în expertiza topo. efectuată de exp. ……., mai sus menționată, acțiunea formulată de reclamanții ……. este una întemeiată. Astfel, contractul de vânzare - cumpărare din ……...1995, mai sus arătat, nefiind încheiat în formă autentică, are valoarea juridică a unui antecontract de vânzare cumpărare, părțile asumându-și, prin acest antecontract, obligația de a autentifica această convenție. În condițiile în care între părțile din prezenta cauză au apărut neînțelegeri, atât cu privire la întinderea suprafeței de teren care a făcut obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare cât și cu privire la linia de hotar dintre cele două proprietăți, nu s-a mai procedat la autentificarea contractului mai sus arătat. În aceste condiții, raportat la starea de fapt mai sus arătată și în baza prevederilor art. 969 alin. 1 rap. la art. 1073 din Vechiul Cod Civil, instanța consideră că se impune admiterea, în parte, a acțiunii reconvenționale, în sensul că îl va obliga pe reclamantul - pârâtul reconvențional ……….. să se prezinte la Notarul Public în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare - cumpărare privind imobilul teren în suprafață de 273 mp., identificat ca având nr. topo. ……/3 în Schița de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. ……./1, înscris în CF nr. ..Borș, schiță întocmită de ing. ….. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……, în caz contrar prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare - cumpărare, Schița întocmită de ing. …… și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., mai sus arătată, urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.
În baza prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată, în vigoare la data formulării acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, instanța va dispune întrabularea în CF a dreptului de proprietate al pârâților ……., cu titlu de cumpărare, asupra suprafeței de teren de 273 mp., identificată ca având nr. topo. …………/3 prin Schița întocmită de ing. ………. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …….
În ce privește susținerea expertului ….., prin adresa de la fila 39 din Volumul II al prezentului dosar, în sensul că suprafața folosită de pârâții ……… este suprafața cumpărată de la reclamantul ….., instanța înlătură această susținere ca neîntemeiată, în condițiile în care, din probele mai sus expuse, rezultă că pârâții …….. au cumpărat de la …… suprafața de 273 mp. mai sus arătată, iar susținerea expertului din adresa mai sus menționată nu este însoțită de nicio explicație a expertului și de niciun mijloc de probă de la dosarul cauzei.
În ce privește acțiunea reconvențională formulată de pârâții - reclamanții reconvenționali B……….., instanța apreciază că aceasta este întemeiată doar în parte.
Astfel, reclamanții reconvenționali au solicitat instanței să constate joncțiunea dintre posesia acestora și posesia numiților ……., precum și joncțiunea posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun, …….., precum și, în principal, să constate că reclamanții reconvenționali au dobândit, ca efect alo uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeței S1 de 65 mp. din nr. topografice ….. înscrise în CF …..Borș, așa cum este această suprafață notată în expertiza ing. ……, depusă la dosarul cauzei la data de ………..2012, iar în subsidiar, să constate că reclamanții au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupate de casa reclamanților reconvenționali …. și delimitată prin punctele a-1-2-b în expertiza aceluiași inginer.
În susținerea cererii lor, reclamanții reconvenționali --- au arătat că situația suprafeței ocupate de ei din terenul reclamantului este aceeași din anul 1958, dată la care s-a edificat casa proprietatea pârâților - reclamanți reconvenționali …….. Reclamanții reconvenționali …… au arătat că, în tot acest interval, toți proprietarii posesori au folosit public, netulburat, continuu și în nume de proprietar suprafața respectivă, apreciind că sunt îndeplinite în speță condițiile Decretului - Lege nr. 115/1938, art. 28. Reclamanții reconvenționali …… au mai arătat că posesia inițială a fost exercitată de către defuncta ….., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. ….., iar ulterior de către moștenitorii …., reclamanții reconvenționali continuând posesia acestor moștenitori, cumpărând imobilul în 1995.
Instanța apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 din Decretul - Lege nr. 115/1938, pentru a se putea constata dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, ca efect al uzucapiunii. Astfel, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1 din Decretul - Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. În cauza de față, condițiile legale mai sus prevăzute, nu sunt întrunite, în condițiile în care proprietarul de CF, respectiv reclamantul ……….., este în viață. În cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 28 alin. 2 din Decretul - Lege nr. 115/1938, prevederi potrivit cărora, de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate. Or, în cauza de față, nici un proprietar tabular nu a înscris în cartea funciară vreo declarație de renunțare la proprietate. În cauza de față nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 27 din Decretul - Lege nr. 115/1938, prevederi legale potrivit cărora, în cazul când s-au înscris fără cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna-credința, potrivit legii, timp de 10 ani. Or, în prezenta cauză, nu au fost înscrise în CF drepturi reale în favoarea reclamanților reconvenționali Bule, asupra imobilelor cu nr. topo. 303 și 302/2 proprietatea reclamantului ……. Prin urmare, nici dispozițiile art. 27 din Decretul - Lege nr. 115/1938 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.
În ce privește o eventuală incidență a uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, reglementată în art. 1895 - 1899 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acțiunii ce face obiectul prezentei cauze, instanța apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textele legale mai sus arătate pentru constatarea unei astfel de uzucapiuni. Pentru incidența unei astfel de uzucapiuni trebuie ca posesia să întrunească cumulativ două condiții speciale, și anume: posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză; posesia să fie de bună-credință. Or, cel puțin în ce privește prima condiție, mai sus arătată, lucrurile sunt clare, în sensul că reclamanții reconvenționali ……… nu au putut prezenta niciun just titlu sau o justă cauză, în baza cărora au exercitat posesia asupra unei părți din terenul reclamantului …….. De aceea, în cauză, nu a intervenit în favoarea reclamanților reconvenționali ……. nici uzucapiunea de 10 până la 20 de ani reglementată în art. 1895 - 1899 din Vechiul Cod Civil.
În ce privește o eventuală incidență a uzucapiunii de 30 de ani, reglementată prin art. 1890 din Vechiul Cod Civil, instanța reține că, pentru ca dreptul de proprietate sau un alt drept real principal să poată fi dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiții: a) posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă și neviciată; b) posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință. Potrivit art. 1847 din Vechiul Cod Civil, ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. În cauza de față, reclamanții reconvenționali ……… au exercitat o posesie publică și sub nume de proprietar doar asupra imobilelor proprietatea lor, cu nr. topo. ………4 și nr. topo. ……/5, nu și asupra imobilelor cu nr. topo. ………./2 aparținând reclamantului ……….. Ocuparea unei părți din terenul reclamantului … este, în mod evident, rezultatul unei erori din partea reclamanților reconvenționali …., și nu rezultatul unei intenții a acestora de a exercita posesia și asupra unor suprafețe din alte numere topo, care nu le aparțin. În consecință, cu privire la aceste suprafețe aparținând reclamantului …….., ocupate din eroare de către reclamanții reconvenționali ……. instanța consideră că reclamanților reconvenționali le lipsește unul din elementele constitutive ale posesiei, respectiv elementul psihologic, intențional sau animus, constând în intenția sau voința celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. În cauza de față, în mod clar reclamanților reconvenționali …….. le lipsește elementul animus pentru exercitarea posesiei, aceștia exercitând din eroare, și nu în mod intenționat, dreptul lor de proprietate peste limitele teritoriale ale numerelor topografice aflate în proprietatea acestora. Această eroare a reclamanților reconvenționali a devenit cunoscută părților după efectuarea expertizei topografice în prezenta cauză.
De aceea, instanța va respinge, ca neîntemeiate, cererile reclamanților reconvenționali … privind constatarea joncțiunii dintre posesia acestora și posesia numiților ………precum și a joncțiunii posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun, ………, respectiv privind constatarea că reclamanții reconvenționali au dobândit, ca efect alo uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeței S1 de 65 mp. din nr. topografice ………..2 înscrise în CF ……. Borș, așa cum este această suprafață notată în expertiza ing. ……, depusă la dosarul cauzei la data de 01.03.2012.
În ce privește cererea subsidiară formulată de reclamanții reconvenționali ……privind constatarea că aceștia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupate de casa reclamanților reconvenționali …….. și delimitată prin punctele a-1-2-b în expertiza aceluiași inginer, instanța consideră că această cerere este întemeiată. Astfel, dreptul de superficie este acel drept real principal, dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren, care constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință. Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu, uzucapiune sau direct prin lege.
În cauză, dreptul de superficie invocat de reclamanții reconvenționali …….., vizează strict terenul de sub casa de locuit - CL - a reclamanților reconvenționali, delimitat prin expertiza întocmită de exp. ………. prin punctele a-1-b-2. sub acest aspect, instanța constată că atât reclamanții reconvenționali ….., cât și antecesorii acestora, respectiv …… și autorul lor comun, ……, au exercitat folosința asupra terenului pe care era situată efectiv casa de locuit mai sus arătată. În consecință, folosința exercitată de proprietarii succesivi ai casei mai sus arătate, asupra terenului de sub această casă, reprezintă o veritabilă superficie, care, în mai mult de 30 de ani de la edificarea locuinței, a dus la uzucaparea acestui drept de superficie. În condițiile în care Decretul - Lege nr. 115/1938 nu face vorbire despre modalitățile de uzucapare a dreptului de superficie, instanța apreciază că uzucaparea asupra acestui drept de superficie se supune dreptului comun în materie. Exercitarea unei folosințe continue asupra terenului de sub casa de locuit pe o perioadă mai mare de 30 de ani, de către reclamanții reconvenționali ….. și de antecesorii acestora, este dovedită la dosarul cauzei prin declarațiile martorelor ….. (filele 96, 97 din volumul II al prezentului dosar), …… (filele 98, 99 din volumul II al prezentului dosar) și …….. (fila 100 din volumul II al prezentului dosar). Fiind vorba despre uzucaparea unui drept de superficie, ca urmare a exercitării unei folosințe de lungă durată a terenului de sub casa de locuit, și nu de uzucaparea unui drept de proprietate asupra acestui teren, instanța consideră că folosința asupra terenului de sub casă nu trebuie să întrunească cele două elemente ale posesiei (corpus și animus) și nici calitățile unei posesii utile, prevăzute de art. 1847 din Vechiul Cod Civil, deci nu trebuie să fie o posesie exercitată sub nume de proprietar al acestui teren. Astfel, pentru uzucaparea dreptului de superficie asupra terenului de sub casa de locuit, folosința terenului de sub casă exercitată de către reclamanții reconvenționali …………. și de către antecesorii acestora, nu trebuia exercitată de către aceștia sub nume de proprietari ai terenului, ci sub nume de proprietari ai casei de locuit. Or, așa cum s-a arătat mai sus, folosința asupra terenului de sub casă a fost exercitată în mod succesiv și neîntrerupt de către proprietarii casei de locuit, pe o perioadă mai mare de 30 de ani, începând cu anul 1958 și până în prezent.
Pentru motivele mai sus expuse, instanța va admite cererea subsidiară formulată de reclamanții reconvenționali …….. și va constata că reclamanții reconvenționali au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupate de casa de locuit a acestora și delimitată prin punctele a-1-b-2, din imobilul cu nr. topo……. înscris în CF nr. …….Borș, proprietatea reclamantului, conform expertizei efectuate în prezenta cauză de către ing. ……., expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În baza prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată, în vigoare la data introducerii acțiunii ce va face obiectul prezentei cauze, instanța va dispune înscrierea în CF a dreptului de superficie mai sus arătat.
În ce privește cererea formulată de reclamantul ………. privind constatarea de către instanță a dobândirii de către acest reclamant, cu titlu de uzucapiune, a dreptului de proprietate asupra porțiunii indicate de expertul topo. în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012, respectiv a suprafeței S3 = 27 mp. din nr. topo. …………/2 proprietatea pârâților ……, S5 = 73 mp. din nr. topo. …../2 proprietatea pârâților ……… și S6 = 138 mp. din nr. topo. ………./1 proprietatea pârâților ……………, instanța consideră că cererea formulată de reclamant, sub acest aspect, este una neîntemeiată.
Pentru a aprecia în acest fel, instanța consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 din Decretul - Lege nr. 115/1938, pentru a se putea constata dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, ca efect al uzucapiunii. Astfel, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1 din Decretul - Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. În cauza de față, condițiile legale mai sus prevăzute, nu sunt întrunite, în condițiile în care proprietarii de CF, respectiv pârâții …….., respectiv pârâții ……..sunt înscriși în Cartea Funciară și sunt în viață. În cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 28 alin. 2 din Decretul - Lege nr. 115/1938, prevederi potrivit cărora, de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate. Or, în cauza de față, nici un proprietar tabular nu a înscris în cartea funciară vreo declarație de renunțare la proprietate. În cauza de față nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 27 din Decretul - Lege nr. 115/1938, prevederi legale potrivit cărora, în cazul când s-au înscris fără cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna-credința, potrivit legii, timp de 10 ani. Or, în prezenta cauză, nu au fost înscrise în CF drepturi reale în favoarea reclamantului ….. asupra imobilelor cu nr. topo. ………..1b și nr. topo. 3……./6 aflate în proprietatea pârâților …., și nici asupra imobilelor cu nr. topo. …../1 și nr. topo. ……/2 aflate în proprietatea pârâților …….. Prin urmare, nici dispozițiile art. 27 din Decretul - Lege nr. 115/1938 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.
În ce privește o eventuală incidență a uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, reglementată în art. 1895 - 1899 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acțiunii ce face obiectul prezentei cauze, instanța apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textele legale mai sus arătate pentru constatarea unei astfel de uzucapiuni. Pentru incidența unei astfel de uzucapiuni trebuie ca posesia să întrunească cumulativ două condiții speciale, și anume: posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză; posesia să fie de bună-credință. Or, cel puțin în ce privește prima condiție, mai sus arătată, lucrurile sunt clare, în sensul că reclamantul ………. nu a putut prezenta niciun just titlu sau o justă cauză, în baza cărora a exercitat posesia asupra unei părți din terenul reclamantului …... De aceea, în cauză, nu a intervenit în favoarea reclamantului …… nici uzucapiunea de 10 până la 20 de ani reglementată în art. 1895 - 1899 din Vechiul Cod Civil.
În ce privește o eventuală incidență a uzucapiunii de 30 de ani, reglementată prin art. 1890 din Vechiul Cod Civil, instanța reține că, pentru ca dreptul de proprietate sau un alt drept real principal să poată fi dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiții: a) posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă și neviciată; b) posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință. Potrivit art. 1847 din Vechiul Cod Civil, ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. În cauza de față, reclamantul …….. a exercitat o posesie publică și sub nume de proprietar doar asupra imobilelor proprietatea acestuia, cu nr. topo. …/1, nr. topo. 3……/2 și nr. topo. 303, nu și asupra imobilelor cu nr. topo. ……… și nr. topo. 3…../6 aflate în proprietatea pârâților …… și nici asupra imobilelor cu nr. topo. 3……./1 și nr. topo. ……./2 aflate în proprietatea pârâților ….. Ocuparea unei părți din terenul pârâților …… și a Pârâților .. este, în mod evident, rezultatul unei erori din partea reclamantului …….., și nu rezultatul unei intenții a acestuia de a exercita posesia și asupra unor suprafețe din alte numere topo, care nu îi aparțin. În consecință, cu privire la aceste suprafețe aparținând pârâților ……, ocupate din eroare de către reclamantul ……, instanța consideră că reclamantului îi lipsește unul din elementele constitutive ale posesiei, respectiv elementul psihologic, intențional sau animus, constând în intenția sau voința celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. În cauza de față, în mod clar reclamantului …… îi lipsește elementul animus pentru exercitarea posesiei, acesta exercitând din eroare, și nu în mod intenționat, dreptul lui de proprietate peste limitele teritoriale ale numerelor topografice aflate în proprietatea acestuia. Această eroare a reclamantului a devenit cunoscută părților după efectuarea expertizei topografice în prezenta cauză.
De aceea, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului …....de a se constata că acesta a dobândit, cu titlu de uzucapiune, dreptul de proprietate asupra porțiunii indicate de expertul topo. în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012, respectiv a suprafeței S3 = 27 mp. din nr. topo. …………./2 proprietatea pârâților ….. S5 = 73 mp. din nr. topo. ………../2 proprietatea pârâților ……și S6 = 138 mp. din nr. topo. …….1 proprietatea pârâților ……. În plus, în petitul cererii mai sus arătate, s-a strecurat și o eroare materială, în sensul că s-a indicat nr. topo. …../2 ca aparținând pârâților .. or, așa cum s-a reținut mai sus, acest nr. topo. se află în proprietatea reclamantului ……..
În ce privește acțiunea formulată și completată de reclamantul ….., privind stabilirea liniei de hotar dintre imobilele învecinate, instanța constată că, potrivit expertizei efectuate în cauză, pârâții ….. nu ocupă nicio suprafață de teren din suprafețele de teren din imobilele cu nr. topo. …./1 și ………./2 aflate în proprietatea pârâților ……. În consecință, acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestor pârâți urmează să fie respinsă. De altfel, în ultima precizare de acțiune, depusă de reclamant la termenul de judecată din 08.04.2013, reclamantul …….. nu a mai susținut că pârâții …….. vreo porțiune de teren din imobilele reclamantului.
În ce privește capătul de cerere privitor la stabilirea liniei de hotar dintre imobilele reclamantului ….. învecinate cu imobilele pârâților …….. și revendicarea suprafețelor de teren ocupate de pârâții ….., instanța reține faptul că, pârâții - reclamanții reconvenționali Bule ocupă din imobilele cu nr. topo. 303 și nr. topo. ………/2 aparținând reclamantului ……… suprafața de 65 mp., evidențiată prin expertiza topo. efectuată la dosar de către exp. …… ca fiind S1, cuprinsă între punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a. Limita numerelor topografice dintre imobilele cu nr. topo. ….. și nr. topo. ……./2 înscrise în CF …Borș, aflate în proprietatea reclamantului ….., și imobilele cu nr. topo. …./4 și nr. topo. ……../5, înscrise în CF nr. 1…….Borș, aflate în proprietatea pârâților - reclamanți reconvenționali ….., este evidențiată grafic, prin expertiza efectuată în cauză, pe aliniamentul a-A-b-B-C. În consecință, prin dispozitivul prezentei hotărâri, instanța va stabili linia de hotar dintre imobilele cu nr. topo. ……. și nr. topo. …./2 înscrise în CF 4….. Borș, aflate în proprietatea reclamantului ……, și imobilele cu nr. topo. …./4 și nr. topo. ……./5, înscrise în CF nr. …….. Borș, aflate în proprietatea pârâților - reclamanți reconvenționali Bule, pe aliniamentul a-A-b-B-C din expertiza efectuată în cauză de exp. ………., expertiză ce va face parte din prezenta hotărâre.
De asemenea, în baza prevederilor art. 480 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acțiunii reclamantului în prezentul dosar, instanța îi va obliga pe pârâții …….. să îi lase reclamantului ……, în deplină proprietate și posesie porțiunea de teren de 65 mp., indicată ca fiind S1, delimitată de punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a, prin raportul de expertiză topo efectuat în cauză, mai sus arătat, exceptând porțiunea de teren delimitată prin punctele 1-2-b-A-a, pentru care, așa cum s-a arătat mai sus, instanța va constata dobândirea, ca efect al uzucapiunii, a unui drept de superficie de către reclamanții reconvenționali ……..
Ca urmare a celor de mai sus, instanța îi va obliga pe pârâții ……. la a demola gardul existent între punctele 2-e-3-4, identificate prin expertiza topografică efectuată în cauză.
În ce privește cererea formulată de reclamantul …………., privind obligarea pârâților ……..de a demola porțiunea de construcție (zidul) realizată pe nr. topo. ……..între punctele b-2, alipită construcțiilor C1, prin zidirea (unirea) colțului construcției CL de construcția C1, identificată de expert ca porțiune din CL, și ocuparea terenului ocupat de pârâții ……. prin această zidire, instanța consideră că, relevantă pentru soluționarea acestui capăt de cerere este expertiza efectuată în cauză de expertul în construcții ……., dar și schița efectuată în cauză de expertul topo. ……..
Astfel, pe schița efectuată de exp. ……. (fila 270 din volumul I al prezentului dosar), sunt evidențiate clădirile C1 și C2 aparținând reclamantului ……., respectiv construcțiile CL și CA aparținând reclamanților reconvenționali ………, construcții edificate la limita de hotar dintre cele două proprietăți învecinate, precum și alte construcții care însă sunt situate la o oarecare distanță de această linie de hotar. Între casa de locuit (CL) aparținând reclamanților reconvenționali …… și construcția C1 aflată în proprietatea reclamantului ………, pe linia evidențiată de punctele b-2 prin expertiza topografică, reclamanții reconvenționali …… au edificat un gard. Acest gard este descris prin expertiza în construcții efectuată în cauză de exp. …….. Astfel, prin concluziile expertizei în construcții mai sus arătate (fila 78 din volumul II al prezentului dosar), se menționează faptul că porțiunea de construcție ridicată pe nr. topo. 3………., între punctele b-2, indicată ca porțiune din CL de către expertul topo., prin raportul depus la termenul din 05.03.2012, constă dintr-un perete alipit construcției C1, proprietatea reclamantului ….., și a fost realizată prin unirea colțului construcției CL proprietatea pârâților ……., de construcția C1 aparținând reclamantului …….…. Prin concluziile Raportului de expertiză în construcții, expertul a reținut că o porțiune din acest perete a fost executată în anul 1996, iar finalizarea s-a făcut în anul 2011. prin concluziile Raportului de expertiză în construcții s-a mai arătat că ridicarea zidului care a unit construcțiile CL de construcția C1 are ca efect împiedicarea în totalitate a aerisirii primei cămări de alimente și a pivniței din construcția C1 și împiedicarea parțială a aerisirii celei de a doua cămări de alimente din construcția C1. S-a arătat că, primul efect se datorează faptului că acum atât prima cămară cât și pivnița au deschidere către încăperea nou creată de pârâți, iar cel de-al doilea efect se datorează faptului că doar unul dintre cele trei goluri de la cea de-a doua cămară mai are legătură directă cu exteriorul, celelalte două goluri deschizându-se unul către noua încăpere și unul într-o scobitură făcută în peretele dinspre curte al noii încăperi. Prin concluziile aceleiași Raport de expertiză în construcții întocmit de exp. …… s-a mai arătat că, prin activitatea de zidire amintită anterior se împiedică în totalitate iluminarea naturală a primei cămări de alimente și a pivniței din construcția C1 și se reduce la jumătate iluminarea naturală a celei de-a doua cămări de alimente din construcția C1. Raportat la configurația inițială a construcției CL proprietatea pârâților ……..(casa de locuit din partea dreaptă), s-a apreciat că zidul de unire a CL de C1 poate fi demolat fără a afecta structura de rezistență a clădirii în cauză, concluzia fiind valabilă doar în situația în care pârâții nu au îndepărtat grinda de susținere existentă inițial, pe care se descărcau grinzile de planșeu și care rezema la un capăt pe peretele casei pârâților iar la celălalt capăt pe peretele casei reclamantului. Prin Raportul de expertiză în construcții s-a mai arătat că apa de ploaie care se evacuează de pe acoperișul construcției CL a pârâților …… și …….. (casa de locuit din partea dreaptă) prin jgheaburile aferente acoperișului nu se scurge pe pereții construcțiilor C1 și C2, proprietatea reclamantului. Prin concluziile la exp. în construcții, valoarea de circulație totală a imobilelor teren înscrise în CF nr. ……Borș, cu nr. topo. …….1 se estimează la circa 204.300 lei. Prin Capitolul II, pct. 2 - Evaluarea Terenului - din expertiza tehnică în construcții, s-a arătat modul de calcul al valorii mai sus arătate. Astfel, valoarea mai sus arătată a fost stabilită în condițiile în care, pe baza informațiilor disponibile, expertul a apreciat că valoarea unitară a terenului este de 65 lei/mp., adică echivalentul a 15 euro/mp.
Raportat la concluziile tehnice ale expertizei în construcții mai sus arătate, având în vedere că peretele ridicat de către pârâții - reclamanții reconvenționali Bule pe nr. topo. ………, proprietatea reclamantului ….., între punctele b-2, pe de o parte, ocupă proprietatea reclamantului, pe de altă parte prejudiciază pivnița și cămara reclamantului, atât sub aspectul aerisirii cât și sub aspectul iluminării naturale a acestora în modalitățile mai sus arătate, având în vedere că, potrivit celor arătate în expertiza tehnică în construcții întocmită în cauză, acest perete poate fi demolat, instanța, în baza prevederilor art. 480 din Vechiul Cod Civil, incidente în prezenta cauză, va admite cererea formulată de reclamantul …… sub acest aspect și îi va obliga pe pârâții …… să demoleze porțiunea de construcție (zidul) mai sus arătat, realizată pe nr. topo. ……., între punctele "b-2";, alipită construcțiilor C1, prin zidirea (unirea) colțului construcției CL de construcția C1, identificată de expertiza topo. ca porțiune din CL aparținând pârâților ………., obligându-i totodată pe acești pârâți să elibereze terenul ocupat prin această zidire.
În condițiile în care, așa cum s-a reținut mai sus, prin expertiza în construcții, s-a reținut că apa de ploaie care se evacuează de pe acoperișul construcției CL a pârâților …………. (casa de locuit din partea dreaptă) prin jgheaburile aferente acoperișului nu se scurge pe pereții construcțiilor C1 și C2, proprietatea reclamantului, instanța va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere din precizarea și completarea de acțiune depusă de reclamantul ………. la termenul din 7 mai 2012 (filele 18 și 19 din volumul II al prezentului dosar), prin care reclamantul a solicitat instanței să dispună obligarea pârâților la a modifica amplasamentul conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcția CL, astfel încât aceasta să nu se scurgă pe construcția C1 și C2 proprietatea reclamantului …….. De altfel, prin ultima precizare de acțiune depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din 8 aprilie 2013 (filele 82 și 83 din volumul II al prezentului dosar), reclamantul nici nu a mai susținut acest capăt de cerere.
În ce privește cheltuielile de judecată avansate de părțile cauzei, în raport de această expertiză în construcții, instanța reține că această probă a fost solicitată de către reclamantul din prezenta cauză, ………, reclamant care de altfel a și achitat avansul pentru efectuarea acestei expertize, în cuantum de 700 lei, prin chitanța de la filele 31 și 32 din volumul II al prezentului dosar.
În condițiile în care expertiza în construcții a fost relevantă pentru soluționarea a două dintre capetele de cerere din precizarea și completarea de acțiune depusă de reclamantul ……….. la termenul din 7 mai 2012 (filele 18 și 19 din volumul II al prezentului dosar), respectiv a capătului de cerere prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâților ……. să demoleze porțiunea de construcție (zidul) mai sus arătat și a capătului de cerere privind modificarea amplasamentului conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcția CL, și în condițiile în care doar unul din capetele de cerere mai sus arătate s-a dovedit a fi întemeiat, respectiv capătul de cerere privind demolarea zidului, instanța apreciază că părțile trebuie să suporte cheltuielile de judecată privind efectuarea expertizei în construcții, în mod proporțional cu munca depusă de expert pentru a pune concluzii pe cele două capete de cerere. Astfel, în concluziile expertizei în construcții, pasajul privitor la deversarea apei de ploaie este unul de mică întindere, având doar 4 rânduri (fila 79 din volumul II al prezentului dosar), iar în capitolul privind desfășurarea expertizei tehnice, pasajul privind streașina adiacentă peretelui dinspre curte al casei pârâților Bule, este de asemenea de mică întindere, având doar 4 rânduri (ultima frază din penultimul paragraf de la fila 77 din volumul II al prezentului dosar). În aceste condiții, instanța apreciază că activitatea expertului …., pentru a răspunde la capătul de cerere neîntemeiat, formulat de reclamantul …………, privind modificarea amplasamentului conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcția CL, a fost o activitate mai redusă în complexitate decât activitatea desfășurată de expert pentru a răspunde cererii întemeiate a reclamantului ……….., prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâților Bule să demoleze porțiunea de construcție (zidul) mai sus arătat, răspunsurile oferite de expert cu privire la acest zid, prin raportul de expertiză, ocupând o întindere mult mai mare decât răspunsurile privitoare la scurgerea apei de ploaie sau la streașina casei pârâților ………... De aceea, în condițiile în care capătul de cerere formulat de reclamant, privind demolarea zidului, este întemeiat, iar munca prestată de expert, pentru a răspunde acestui capăt de cerere, a fost mai complexă în raport de munca prestată de expert pentru a răspunde la celălalt capăt de cerere, instanța consideră că se impune ca pârâții …….. să suporte integral diferența de onorariu în valoare de 900 lei, rămasă de achitat pentru expertiza în construcții, urmând ca avansul de onorariu de 700 lei achitat de reclamant să rămână în sarcina reclamantului ………. În condițiile în care, așa cum se arată prin Nota de Evaluare depusă la dosar de către exp. M………, a mai rămas o diferență de onorariu de achitat de 900 lei (fila 59 din volumul II al prezentului dosar), și în condițiile în care reclamantul ……… a achitat întregul avans de onorariu de 700 lei pentru această expertiză, prin chitanțele de la filele 31 și 32 din volumul II al prezentului dosar, instanța, în baza prevederilor art. 23 alin. 1 și alin. 2 din O.G. nr. 2/2000, instanța, pentru motivele mai sus arătate, îi va obliga în solidar pe pârâții - reclamanții reconvenționali …. să achite să achite în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru exp. …, suma de 900 lei reprezentând diferență de onorariu de expertiză.
În ce privește capătul de cerere din acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul …… împotriva pârâților …………. ., privitoare la stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile acestora și revendicarea suprafețelor de teren ocupate de pârâții …, instanța reține că, potrivit expertizei topografice efectuate în cauză, pârâții …… ocupă din imobilul cu nr. topo. …/2 proprietatea reclamantului …, suprafața de 7 mp. evidențiată prin expertiză cu S2, precum și suprafața de 5…….mp. din imobilul cu nr. topo. …./1 proprietatea reclamantului ……...
Din această suprafață de 536 mp. așa cum s-a reținut mai sus, instanța va constata că reclamantul le-a vândut pârâților ……… suprafața de 273 mp. evidențiată prin Schița întocmită de ing. … și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …….., mai sus arătată, această schiță urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.
Așa cum s-a reținut mai sus, și reclamantul ocupă din imobilele terenuri cu nr. topo. …./6 și nr. topo. …../1b, suprafața totală de 27 mp. Pârâții G…….nu au formulat însă nicio cerere reconvențională cu privire la această suprafață.
În ce privește apărarea formulată de către pârâții ……….., privitoare la inadmisibilitatea capătului de cerere formulat de reclamant, care vizează grănițuirea și revendicarea terenului, pe motivul că, pe de o parte, din parcela cu nr. topo. ……/2 înscrisă în CF nr. …………Borș, pârâții …….. dețin doar o parte din suprafața totală de 1.478 mp., și aceasta în indiviziune, iar din parcela cu nr. topo. …, care are suprafața totală de 1.388 mp., reclamanții reconvenționali …….dețin în proprietate doar o parte din această suprafață de teren, instanța înlătură, ca neîntemeiată, această susținere a pârâților …., în condițiile în care, din toate probele de la dosarul cauzei, rezultă în mod clar că pârâții G…….. sunt cei care exercită posesia de fapt asupra terenului învecinat cu proprietatea tabulară a reclamantului ….. Astfel, este de necontestat faptul că pârâții ……., și nu alte persoane, ocupă suprafețele indicate prin expertiza topo. efectuată de exp. ………, ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafață de 7 mp. din nr. topo. ………/2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafață de 536 mp. din nr. topo. ……./1, exceptând din această ultimă porțiune suprafața de 273 mp., evidențiată prin Schița întocmită de ing. …. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., suprafață care le va rămâne în deplină proprietate și posesie pârâților …
Raportat la aspectele mai sus arătate, instanța va stabili linia de hotar dintre imobilele aflate în proprietatea reclamantului …, cu nr. topo. ….…., înscrise în CF nr. ……Borș, și imobilele aflate în proprietatea pârâților ………., cu nr. topo. ….. și nr. topo. ………6, înscrise în CF nr. …….. Borș, pe aliniamentul dat de punctele 4-5-D-E-d-F, și îi va obliga pe pârâții …….. să îi lase reclamantului ….., în deplină proprietate și posesie, porțiunile de teren indicate în expertiza topografică efectuată în cauză de exp. ……., ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafață de 7 mp. din nr. topo. ……./2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafață de 536 mp. din nr. topo. ………/1, exceptând din această ultimă porțiune suprafața de 273 mp., evidențiată prin Schița întocmită de ing. ……… și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., suprafață care le va rămâne în deplină proprietate și posesie pârâților ………….
În condițiile în care, pe această suprafață de 273 mp., cumpărată de pârâții ….. de la reclamantul ……, se află și construcția F proprietatea pârâților …………, evidențiată prin expertiza topo. întocmită în cauză de exp. …………, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul ………., de a se dispune obligarea pârâților …… și ………. de a achita reclamantului contravaloarea terenului ocupat de construcția F din nr. topo. ………/1. De altfel, prin cererea depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din 7 mai 2012 (fila 6 din volumul II al prezentului dosar), reclamantul a renunțat la judecarea acestui capăt de cerere. Reclamantul nu s-a prezentat însă personal în instanță pentru a susține renunțarea la judecarea acestui capăt de cerere.
În ce privește cheltuielile de judecată avansate cu expertiza topografică efectuată în cauză de către ing. ………, instanța reține faptul că atât avansul cât și diferența de onorariu pentru această expertiză au fost achitate în cauză de către reclamantul ……... Astfel, reclamantul a achitat pentru această expertiză topografică valoarea totală de 2.530 lei, sumă compusă din onorariul provizoriu achitat, în valoare de 1.600 lei (aspect menționat de către expert prin nota de evaluare de la fila 255 din volumul I al dosarului cauzei), din suma de 590 lei cu titlu de diferență de onorariu (conform chitanțelor de la filele 281 și 282 din volumul I al prezentului dosar), respectiv din suma de 340 lei, reprezentând diferența de onorariu percepută de expert pentru completarea raportului de expertiză (conform chitanțelor de la filele 29 și 30 din volumul II al prezentului dosar).
În condițiile în care pârâții …….. nu ocupă nicio suprafață de teren din imobilele celorlalte părți din prezenta cauză, instanța consideră că acești pârâți nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în favoarea celorlalte părți din prezenta cauză.
În condițiile în care fiecare dintre părțile din prezenta cauză, ocupă terenuri din proprietățile învecinate, instanța va obliga părțile din prezenta cauză să suporte onorariul pentru expertiza topografică efectuată în cauză, în funcție de suprafața efectiv ocupată. Astfel, pârâții …….. ocupă din terenul reclamantului ……. ……o suprafață totală de 270 mp. [7 mp. + 263 mp. (536 mp. - 273 mp. = 263 mp.)], reclamantul ocupă din terenul pârâților …… suprafața de 27 mp., iar pârâții …….ocupă din suprafața reclamantului …………. suprafața de 65 mp. În total, părțile ocupă unele de la altele suprafața totală de 362 mp. În condițiile în care reclamanții i-au achitat expertului topograf un onorariu în valoare totală de 2.530 lei, iar suprafața totală ocupată reciproc de părțile din prezenta cauză este de 362 mp., rezultă că, pentru fiecare mp. ocupat, părților le revine suma de 7 lei din costul acestei expertize. În consecință, văzând că reclamantul a suportat singur întregul cost al expertizei topografice efectuat în cauză de exp. ……., instanța, în baza prevederilor art. 274 alin. 1 rap. la art. 276 și art. 277 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, incidente în prezenta cauză, îi va obliga pe pârâții ………..să îi achite reclamantului suma de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul de expertiză topografică datorat de acești pârâți (65 mp. x 7 lei = 455 lei). De asemenea, instanța, în baza acelorași temeiuri de fapt și de drept mai sus arătate, îi va obliga, în solidar, pe pârâții G……….să îi achite reclamantului suma de 1.890 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul de expertiză topografică datorat de acești pârâți (270 mp. x 7 lei = 1.890 lei). În condițiile în care, așa cum s-a reținut mai sus, reclamantul ocupă o suprafață de 27 mp. din terenul proprietatea pârâților ……, diferența de onorariu până la valoarea totală de 2.530 lei urmează să rămână în sarcina reclamantului.
În baza prevederilor art. 276 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, incidente în prezenta cauză, instanța va dispune compensarea celorlalte cheltuieli de judecată avansate de părți în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite, în parte, acțiunea reconvențională precizată formulată de pârâții - reclamanții reconvenționali ……., ambii domiciliați în Oradea, ………. bl. …., ap. 54, jud. Bihor, cu reședința în Borș, nr. ………….., jud. Bihor, în contradictoriu cu reclamantul …………, domiciliat în Borș, str. …….., jud. Bihor și, în consecință:
Constată că reclamanții reconvenționali ……au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeței ocupate de casa de locuit a acestora și delimitată prin punctele a-1-b-2, din imobilul cu nr. topo. ………. înscris în CF nr. ………. Borș, proprietatea reclamantului, conform expertizei efectuate în prezenta cauză de către ing. ………. expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre și dispune înscrierea în CF a dreptului de superficie mai sus arătat.
Respinge celelalte capete de cerere ale acțiunii reconvenționale formulate de pârâții - reclamanții reconvenționali ………., în contradictoriu cu reclamantul ……
Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active, invocate de reclamantul ……….. în contradictoriu cu pârâta ………...
Admite, în parte, acțiunea reconvențională formulată de pârâții - reclamanții reconvenționali ……., ambii domiciliați în Oradea, B………, în contradictoriu cu reclamantul …… și, în consecință:
Obligă pe reclamantul - pârâtul reconvențional ………. să se prezinte la Notarul Public în vederea încheierii cu pârâții - reclamanții reconvenționali ……., în formă autentică, a contractului de vânzare - cumpărare privind imobilul teren în suprafață de 273 mp., identificat ca având nr. topo. ……..3 în Schița de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. ……./1, înscris în CF nr. …….. Borș, schiță întocmită de ing. ………. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ………, în caz contrar prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare - cumpărare, Schița întocmită de ing. …….. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……….. mai sus arătată, urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune întrabularea în CF a dreptului de proprietate al pârâților - reclamanți reconvenționali G…., cu titlu de cumpărare, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri, asupra suprafeței de teren de 273 mp. din nr. topo. 3………./1, identificată ca având nr. topo. ……/3 prin Schița întocmită de ing. ……. și avizată de O.C.O.T. Bihor sub nr. …….
Respinge, în rest, acțiunea reconvențională formulată de pârâții - reclamanții reconvenționali ………. …… în contradictoriu cu reclamantul …………...
Admite, în parte acțiunea principală formulată, precizată și completată de reclamantul …….Bihor, în contradictoriu cu pârâții - reclamanții reconvenționali ……., ambii domiciliați în Oradea, …..jud. Bihor și, în consecință:
Stabilește linia de hotar dintre imobilele cu nr. topo. …. și nr. topo. ….. înscrise în CF .. Borș, aparținând reclamantului ……., și imobilele cu nr. topo. ………4 și nr. topo. …….., înscrise în CF nr. 1………..Borș, aparținând pârâților - reclamanți reconvenționali ……, pe aliniamentul a-A-b-B-C din expertiza efectuată în cauză de exp. ………., expertiză ce va face parte din prezenta hotărâre, și îi obligă pe pârâții ……. să îi lase reclamantului ………, în deplină proprietate și posesie, porțiunea de teren de 65 mp., indicată ca fiind S1, delimitată de punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a, prin raportul de expertiză topo efectuat în cauză de către exp. …., exceptând porțiunea de teren delimitată prin punctele 1-2-b-A-a, porțiune pentru care, prin dispozitivul prezentei hotărâri, instanța a constatat dobândirea, ca efect al uzucapiunii, a unui drept de superficie de către reclamanții reconvenționali …………….
Obligă pe pârâții - reclamanții reconvenționali ……. la demolarea gardului existent între punctele 2-e-3-4, identificate prin expertiza topografică întocmită în cauză de exp. ……….. …….
Obligă pe pârâții - reclamanții reconvenționali …….. la demolarea porțiunii de construcție (zid), realizată pe nr. topo. …….., între punctele "b-2";, alipită construcțiilor C1, prin zidirea (unirea) colțului construcției CL de construcția C1, identificată ca porțiune din "CL";, prin expertiza topo. întocmită în cauză de exp. ……….., și dispune eliberarea terenului ocupat de către pârâții - reclamanții reconvenționali Bule, prin această zidire.
Respinge, ca neîntemeiate, celelalte cereri formulate de reclamantul - pârâtul reconvențional …. în contradictoriu cu pârâții - reclamanții reconvenționali ……….
Admite, în parte acțiunea principală formulată, precizată și completată de reclamantul ……… jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâții - reclamanții reconvenționali ……, ambii domiciliați în Oradea, B-………..ud. Bihor și, în consecință:
Stabilește linia de hotar dintre imobilele aparținând reclamantului …….., cu nr. topo. 3………/2 și nr. topo. ……./1, înscrise în CF nr. …… Borș, și imobilele aparținând pârâților - reclamanți reconvenționali …….. cu nr. topo. ………1b și nr. topo. …..6, înscrise în CF nr. ……Borș, pe aliniamentul dat de punctele 4-5-D-E-d-F, și îi obligă pe pârâții …… să îi lase reclamantului …………, în deplină proprietate și posesie, porțiunile de teren indicate în expertiza topografică efectuată în cauză de exp. ………., ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafață de 7 mp. din nr. topo. …../2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafață de 536 mp. din nr. topo. ………./1, exceptând din această ultimă porțiune suprafața de 273 mp., evidențiată prin Schița întocmită de ing. ……. și avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …………/1995, suprafață care le va rămâne în deplină proprietate și posesie pârâților ……..
Respinge, ca neîntemeiate, celelalte cereri formulate de reclamantul - pârâtul reconvențional …… în contradictoriu cu pârâții - reclamanții reconvenționali …..
Obligă, în solidar, pe pârâții - reclamanții reconvenționali ………. și ….. să îi achite reclamantului - pârâtului reconvențional ………….. suma de 1.890 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă, în solidar, pe pârâții - reclamanții reconvenționali ……….. să îi achite reclamantului - pârâtului reconvențional ……… suma de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă, în solidar, pe pârâții - reclamanții reconvenționali ……… să achite în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru exp. ………, suma de 900 lei reprezentând diferența de onorariu pentru expertiza tehnică efectuată în cauză de către acest expert tehnic.
Compensează celelalte cheltuieli de judecată între părțile din prezenta cauză, mai sus arătate.
Respinge, în întregime, acțiunea civilă precizată, formulată de reclamantul …….. în contradictoriu cu pârâtele ……. toate domiciliate în Borș, nr. ……….. jud. Bihor.
Constată că pârâtele ….. nu au solicitat cheltuieli de judecată în prezenta cauză.
Executorie în ce privește dispoziția de achitare a onorariului de expertiză de 900 lei, ce urmează a fi achitat de reclamanții reconvenționali Bule în favoarea exp. ………., domiciliat în Oradea, B-….., jud. Bihor, prin intermediul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
.
| ← Plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune în... | evacuare. Jurisprudență Chirii → |
|---|
