Grăniţuire. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU Hotărâre nr. 1568 din data de 07.03.2016
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant NM și pe pârât NR, având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile asupra cererii au avut loc în ședința publică din data de 29.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța în temeiul art.392 C.pr.civ. a reținut cauza spre soluționare, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța în temeiul art. 396 C.pr.civ pentru a se depune concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 07.03.2016, când, după ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2014 sub nr. 1 pe rolul acestei instanțe, reclamantul NM a solicitat în contradictoriu cu pârâtul NR să se stabilească linia de hotar între cele două proprietăți, obligarea pârâtului de a-și reface burlanele și acoperișul magaziei iar în caz de neexecutare să autorizeze pe reclamant să o facă pe cheltuiala pârâtului.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că locuiește la această adresă încă din anul 1980 când a achiziționat terenul și casa în suprafață de 500 mp. Proprietatea reclamantului și a pârâtului sunt uns în continuarea celeilalte iar linia de hotar între cele două proprietăți a fost clar determinată de spatele casei și a anexei pârâtului. În urmă cu câțiva ani pârâtul a edificat o construcție fără autorizație care a intrat pe proprietatea reclamantului iar apa și zăpada care se scurg de pe acoperișul magaziei cad direct pe proprietatea sa stricându-i acoperișul unei anexe și cotețul de găini construit anterior. În anul 2010 pârâtul a instalat un gard despărțitor și întrucât în acea perioadă a făcut cadastru, măsurătorile s-au făcut până în acest gard astfel încât suprafața găsită a fost de 486 mp și nu de 500 mp.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe prevederile art. 555-559, 560, 561, 564 și urm., art.1527 și urm. Cod civil.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus înscrisuri, a solicitat proba cu martori, expertiză topo cadastru și cercetare locală.
La data din 12.11.2014 reclamantul a precizat că înțelege să formuleze și o cerere de revendicare pentru suprafața de 15 mp.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru judiciar în cuantum de 171 lei conform chitanțelor aflate la fl.2, 29 și 30.
Instanța față de capetele de cerere formulate și precizate constată că este investită cu o cerere în grănițuire, revendicare și obligarea pârâtului de a-și reface burlanele și acoperișul magaziei.
Pârâtul a depus întâmpinare arătând că este de acord cu grănițuirea, dar nu este de acord cu aliniamentul propus de către reclamant, nu este de acord că apele pluviale se scurg pe terenul acestuia.
Sub aspect reconvențional solicită stabilirea linie de hotar pe vechiul amplasament iar ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâtul să fie obligat la respectarea dreptului de proprietate asupra terenului ocupat ilegal de aproximativ 10 mp. Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru judiciar în cuantum de 154 lei conform chitanțelor aflate la fl.42și 43.
Se arată că este proprietarul terenului și a casei pe care le-a moștenit de la părinții săi care l-au cumpărat în anul 1925. Hotarul dintre proprietăți a fost același din anul 1925, aliniamentul fiind o linie dreaptă. În anul 2001 a refăcut gardul despărțitor, edificându-l pe același aliniament cu care reclamantul a fost de acord.
S-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori expertiză topo cadastru și cercetare locală.
Reclamantul a formulat întâmpinare și răspuns la întâmpinare arătând că linia de hotar a fost dreaptă dar a fost dată de peretele casei și al magaziei pârâtului iar în anul 2010 a ridicat un gard fără acordul acestuia și la deposedat de o suprafață de teren -fila 58-59 dosar.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține :
La data de 21.11.1980 reclamantul NM a dobândit dreptul de proprietate asupra unor imobile situate în L, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 0. potrivit aceluiași contract terenul aferent construcției în suprafață de 500 mp a fost trecut în proprietatea statului, în momentul autentificării contractului, dobânitorul urmând a primi în folosință o suprafață de teren cu plata unei taxe anuale - fila 7 dosar. Prin ordinul prefectului nr. 258/25.10.1996 s-a atribuit în proprietate reclamantului suprafața de 500 mp teren situat în str. L cu vecini N- S v., S- S, E- str. X V- MI - fila 13 dosar.
La rândul său pârâtul a dobândit conform certificatului de moștenitor nr. 4, BNP L, dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 500 mp teren construcții după defuncta NM. Aceasta a dobândit dreptul de proprietate prin moștenire de la părinții acesteia ( certificate de moștenitor nr. 7) care la rândul său l-au dobândit prin cumpărare în timpul căsătoriei cu actul autentic nr. 1 și transcris sub nr. 2 - filele 50-52 dosar.
Instanța arată în demersul său, în prealabil, faptul că, din modul de formulare al acțiunii, cererea reclamantului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile părților constituie capătul principal al acțiunii promovată iar nu un capăt accesoriu al acțiunii. Aceasta rezulta atât din modul de formulare a acțiunii în judecată în care grănițuirea este prima cerere formulată, cât și din corelarea capetelor de cerere privind revendicarea unei suprafețe de teren, apărând în acțiune ca o consecință a soluției dată cererii principale. Preocuparea primordială a reclamantului a fost de a clarifica linia de hotar dintre proprietățile învecinate, preocupare împărtășită și de către pârât care solicită în special stabilirea liniei de hotar , fiecare din părți având propria versiune cu privire la modalitatea de delimitare a celor două proprietăți..
Astfel, în ceea ce privește capetele de cerere formulate de către reclamantul-pârât și de către pârâtul-reclamant privind grănițuirea proprietăților învecinate aflate în proprietate, instanța le va admite în parte și va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantului și cea a pârâtului NM pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat în anexa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert Ghiurcă Mihai pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisa verificarea identității hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care exista) cu cel primordial si nu are ca finalitate decât restabilirea, daca este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate. Prin această acțiune se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți sau, după caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeței deținute fără drept din terenul limitrof al reclamantului.
În același sens, potrivit practicii ICCJ, dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție (sau pe cale amiabilă), restabilirea hotarului care separă fondurilor învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile. Într-o asemenea acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile (a se vedea Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2153 din 18 iunie 2005, publicata pe site-ul oficial al ICCJ).
În speță, părțile susțin fiecare că linia de hotar a fost dată de, fie de către peretele casei pârâtului și a magaziei (care a fost ulterior refăcută pe un alt amplasament potrivit susținerilor reclamantului pârât), fie de aliniamentul pornit în linie dreaptă de-a lungul proprietății numitei SC și NM, la aproximativ un metru de casa și magazia pârâtului ( potrivit susținerilor pârâtului reclamant). Aceste aspecte rezultă atât din cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională și întâmpinările depuse la dosar cât și din răspunsurile formulate la interogatoriu administrat la cererea fiecărei părți -filele 143-145.
În cauză a fost administrată proba cu expertiza topocadastrală, cu următoarele obiective: identificarea proprietății învecinate;, pe baza actelor de proprietate și documentațiilor cadastrale; stabilirea liniei de hotar; identificarea suprafețelor revendicate și evaluarea acestora; în funcție de determinarea liniei de hotar să precizeze dacă burlanele și acoperișul magaziei pârâtului au scurgerea pe terenul reclamantului. Expertiza a fost efectuată de expert Ghiurcă Mihai și a fost atașată la dosar la filele 169- 174. la termenul din 16 noiembrie 2015, instanța a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză care a fost depus la dosar la filele 186 -187.
În stabilirea linie de hotar între cele două proprietăți, instanța urmează a avea în vedere concluziile raportului de expertiză depus la dosar la fila 169-170 dosar prin care linia de hotar a fost stabilită pe aliniamentul 4-5-6-7. Instanța optând pentru această variantă va corobora concluziile raportului de expertiză cu celelalte probe administrate în dosar. Astfel instanța reține că reclamantul pârât deși pretinde nu a fost de acord cu amplasamentul gardului ridicat de către pârâtul reclamant așa cum rezultă din chiar cererea de chemare în judecată, anterior a întocmit documentația cadastrală a proprietății sale, având ca linie de hotar delimitarea făcută de respectivul gard, așa cum rezultă din planul de amplasament și de delimitare a imobilului cu nr. cadastral 69459 - fila 19 dosar. Mai mult este puțin probabil ca reclamantul pârât să considere un gard din țevi metalice prins în beton ca fiind o construcție provizorie, așa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriu - fila 144 dosar. În stabilirea liniei de hotar potrivit amplasamentului sus menționat, instanța va avea în vedere și declarația martorului SMG - fila 149 dosar potrivit căruia hatul inițial a fost în prelungirea casei sale paralel cu casa Negulescu, faptul că pereții casei pârâtului reclamant nu erau construiți pe hat care se afla la o distanță de aproximativ un metru de casa acestuia. Deși martorii audiați la cererea reclamantului pârât au arătat faptul că hatul dintre cele două proprietăți era reprezentat de peretele casei pârâtului reclamant iar magazia a fost refăcută prin cu aproximativ 50 de centimetri înspre reclamantul pârât (și față de vechiul amplasament), instanța le va înlătura față de faptul că nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar.
În ceea ce privește faptul că prin această modalitate de stabilire a liniei de hotar, reclamantului pârât îi lipsește o suprafață de aproximativ 15 mp în timp ce pârâtul reclamant deține în plus 10 mp, instanța va avea în vedere că nu s-a făcut dovada faptului că această lipsă este datorată unei modificări a liniei de hotar între cele două părți în defavoarea reclamantului. Având în vedere că varianta de stabilire a liniei de hotar pe aliniamentul A-B solicitată de către reclamantul pârât conform suplimentului la raportul de expertiză - fila 188 nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar, instanța nu o va putea reține ca reprezentând o reflectare a situației reale din teren. Acesta aliniament nu corespunde cu un semn vechi de hotar, reprezentat de o țeavă metalică și este contrazis și de planșele foto depuse la dosar. Mai mult deși reclamantul pârât pretinde că magazia fost construită pe terenul său iar linia de hotar trece tocmai prin această magazie, instanța reține că acesta nu a justificat în niciun fel de ce nu s-a opus edificării construcției în acest mod, ceea ce constituie o prezumție cu privire la linia de hotar între cele două proprietăți.
Instanța nu va reține nici varianta solicitată de către pârâtul reclamant de stabilire a linie de hotar pe aliniamentul 4-7 din raportul de expertiză fila 170 dosar, având în vedere toate motivele mai sus expuse.
În ceea ce privește capătul de cerere formulat de către reclamantul-pârât privind revendicarea suprafeței de 15 mp ocupați fără drept de pârâtul-reclamant, precum și capătul de cerere formulat de către pârâtul-reclamant privind revendicarea unei suprafețe de 10 mp ocupați fără drept de reclamanții-pârâți, instanța le va respinge ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să-i restituie bunul.
Instanța apreciază că, deși raportul de contraexpertiză concluzionează că în situația stabilirii aliniamentul 4-5-6-7 în litigiu ar fi suprafața de 2 mp delimitați de punctele 4-5-6-7-4, nu rezultă o ocupare efectivă de una din cele două părți ci de o neînțelegere rezultată din stabilirea liniei de hotar. Cu privire la conturul proprietății așa cum rezultă mai sus, reclamantul pârât și-a întocmit documentație cadastrală, fiind figurată linia de hota, astfel cum instanța a stabilit-o iar pârâtul nu deține o schiță a proprietății, astfel că relevantă este posesia părților.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect refacere a burlanului și a acoperișului magaziei sau autorizare să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala sa instanța îl va respinge ca nefundat cu următoarea motivare:
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză fila 170 dosar, burlanul care colectează apa pluvială de pe acoperișul pârâtului se varsă pe terenul acestuia la baza fundației dar de acolo se scurge pe terenul reclamantului fapt care este confirmat și de planșa foto aflată la file 94 dosar. Prin urmare, instanța apreciază că faptul că apa ajunge pe teremul reclamantului nu este ca urmare a modului de colectare sau a acoperișului magaziei ci datorită modului în care sunt dispuse cele două proprietăți învecinate.
Față de cele prevederile art. 453 alin. 2 cpc va compensa cheltuielile de judecată reprezentând onorarii expert, taxă de timbru și onorarii de avocat până la concurența sumei de 1854 lei și va obliga reclamantul pârât NM să plătească pârâtului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată având în vedere faptul că faptul că cererile fiecărei părți au fost admise în parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea având ca obiect grănițuire, revendicare și obligație de a face precizată de reclamantul pârât NM în contradictoriu cu pârâtul reclamant NR.
Admite în parte cererea reconvențională având ca obiect grănițuire și revendicare formulată de pârâtul reclamant NR în contradictoriu cu reclamantul pârât NM.
Stabilește linia de hotar între proprietatea reclamantului pârât Niță Mircea și cea a pârâtului reclamant MR pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat în anexa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert Ghiurcă Mihai.
Respinge cererea reclamantului pârât având ca obiect revendicare ca neîntemeiată.
Respinge cererea pârâtului reclamant având ca obiect revendicare ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului pârât NM având ca obiect refacere a burlanului și a acoperișului magaziei sau autorizare să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala sa, ca neîntemeiată.
Compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 1854 lei și obligă reclamantul pârât NM să plătească pârâtului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la judecătoria B
Pronunțată în ședința publică de la 07 Martie 2016
| ← Plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii.... | Reziliere contract → |
|---|
