grăniţuire, obligatie de a face . Jurisprudență Grăniţuire
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 6722 din data de 03.10.2013
Dosar nr. …./318/2012
R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 6722/2013
Ședința publică de la 03 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE MINODORA PUIANU
Grefier CLAUDIA PASĂRE
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect revendicare, obligație de a face, grănițuire, formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu pârâții …., …. .
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a invederat instanței că reclamantul a depus, prin registratură, la data de 03.10.2013, declarații extrajudiciare ale numiților ………..
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 26.09.2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezența hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Jiu, sub nr de dosar ….., reclamantul ….., in contradictoriu cu pârâții …., au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să lase in deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de circa 87 mp, teren situat in comuna Bălești, sat Voitești Deal, cu o lățime de 0,70 m și o lungime de 124 m, teren ce face parte din suparafața de 744 mp situat in tarlaua 1, parcela 4/3, învecinat la nord cu …., la est cu DC 27, la sud cu ….., la vest cu rest proprietate, din titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002; să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților, respectiv a suprafeței de 744 mp pe latura de sud; să fie obligați pârâții să iși mute gardul pe lungime de aproximativ 40 m din spatele pivniței spre vest proprietate, la limita reală a proprietăților și să reconstruiască acoperișul de la imobilul anexa pivnița în forma inițială, astfel ca apa pluvială să pice pe terenul acestora, în caz contrar urmând a fi abilitat reclamantul să facă aceste modificări pe cheltuiala pârâților; cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că în anul 2002 a fost pus în posesie conform procesului verbal de punere în posesie nr 211/2002 pentru o suprafața de 0,4116 ha teren, cu o lățime de 6 m în acte, situat pe raza comunei Bălești, fiind întocmită schița parcelelor și eliberându-i-se titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002.
Reclamantul a menționat că pârâții sunt vecinii săi de la sud iar terenurile lor au fost delimitate în urmă cu mai multe zeci de ani cu un gard pe o lungime de 59 de metri din drumul comunal iar in urmă cu 6-7 luni, pârâții au mutat gardul ce se întinde din dreptul pivniței spre vestul proprietăților cu 70 cm în adâncimea proprietății reclamantului, modificând astfel limita de hotar existentă anterior și ocupând din suprafața ce nu era îngrădită 0,70 cm pe toată lungimea de 124 m, luându-i inclusiv un rând de vie vechi de zeci de ani.
Reclamantul a susținut că în primăvara anului 2012 pârâții au modificat vechiul acoperiș al anexei pivniței construită din lemn, care anterior avea scurgerea spre est (DC 27) și vest, iar actualmente scurgerea este spre latura de nord a proprietății lor, adică pe partea de sud a terenului reclamantului iar ca urmare a acestor modificări, picătura de la streașina pivniței pică pe fondul proprietății sale.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a menționat că a făcut demersuri pentru soluționarea amiabilă a litigiului, rugând pârâții să refacă acoperișul în forma inițială, să mute gardul la vechea limită de hotar dar aceștia au refuzat. De asemenea, reclamantul a arătat că a apelat și la ajutorul autorităților locale, care, ca urmare a solicitării sale, s-au deplasat la fața locului și au constat că pârâții ocupă terenul, fapt ce reiese din procesul verbal din 07.09.2012.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art 560, 561, 563-566 din noul cod civil și art 998 și urm. din codul civil din anul 1864, raportat la dispozițiile art 6 din nou cod civil.
Cererea a fost legal timbrată, fiind depuse la dosar chitanțele privind achitarea taxei de timbru.
Pârâții au depus întâmpinare la cererea de chemare in judecată prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii. In motivarea întâmpinării, s-a arătat că pârâții stăpânesc terenul pe care pârâta ….. l-a dobândit prin moștenire de la mama sa, ….., pârâta fiind unica moștenitoare a acesteia iar pentru terenul respectiv a fost emis titlul de proprietate nr 13404166/26.11.2002, pentru o suprafață de 3631 mp, cu o lătime de 24 m, așa cum reiese din procesul verbal de punere în posesie din 06.11.2002.
Prin întâmpinare, s-a arătat că pârâții nu au ocupat din terenul reclamantului iar până în prezent nu au existat litigii intre părți, fiecare stăpânind terenurile așa cum sunt delimitate, parțial prin garduri despărțitoare. Pârâții au susținut că reclamantul ocupă din terenul lor fiind de acord cu stabilirea de către instanța a liniei de hotar dintre cele două proprietăți. S-a menționat că gardul de la șosea ce delimitează proprietatea pârâtei are o vechime de peste 50 ani și este construit din tablă și stâlpi de fier ia aliniamentul acestuia nu a fost niciodată modificat. Totodată, s-a susținut că între proprietățile părților se află un gard vechi de peste 50 ani, începând de la șosea până in colțul acoperișului casei, apoi terenul nu mai este îngrădit iar restul gardului, ce se află între cele două proprietăți începe din zidul pivniței ce a fost folosit ca stâlp de susținere. S-a menționat că pe terenul proprietatea pârâților se află construite în aceeași linie casa și pivnița, ce au o vechime de peste 50-60 ani fiind construite de bunicii materni, iar picătura de la streașina a acestor construcții curge pe terenul proprietatea pârâților.
In privința gardului despărțitor, pârâții au susținut că nu au mutat gardul iar rândul de vie este în afara gardului, înspre proprietatea reclamantului. Pârâții au arătat că au schimbat acoperișul pivniței întrucât era vechi și degradat dar picătura streșinii cade pe terenul lor, fiind în același aliniament cu picătura strașinei casei de locuit.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art 115 cpc.
In cursul cercetării judecătorești, instanța a încuviințat probele solicitate de părți, respectiv proba cu înscrisuri, cu martori, interogatoriul reclamantului, cu expertiza de specialitate. Reclamantul a renunțat la proba cu o nouă expertiza, care să fie efectuată din trei experți, aspect consemnat in încheierea de ședintă din data de 11.04.2013.
In administrarea probei cu înscrisuri, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr 13404162/2002, planșe foto (f 66, 69-73)
Pârâții au depus, in copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr 13404166/26.11.2002, proces verbal de punere în posesie nr 207/2002, schiță parcele proprietar ….., HCJ nr 78/03.02.1992, anexa acesteia, certificat căsătorie nr 5137/02.12.1989, certificat deces nr 38/20.11.2006, certificat naștere nr 5028/20.02.1988, planșe foto, hartă parcelară (f 14-18,23-25, 47-50, 67, 68, 74 )
La solicitarea instanței, Comisia Locală de fond funciar …. a comunicat actele ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr 13404162/2002 și nr 13404166/2002, respectiv cererea de reconstituire nr 1354/1991 depusă de …, cererea de reconstituire nr 1447/1991 depusă de ….., semnată de …., HCJ 78/1992, anexa 3, poziția 357 privind pe …, suprafața validată 2 ha, anexa 2a, poziția 251, privind pe …. suprafața validată 2 ha, proces verbal de punere in posesie nr 211/2002, proces verbal de punere in posesie 207/2002.(f 30-44).
Instanța a administrat proba cu martori și cu interogatoriul reclamantului ……, declarațiile martorilor ……… propuși de pârâți și …………, propuși de reclamant au fost consemnate și atașate la dosarul cauzei.(f 45, 46,64, 75, 76).
Raportul de expertiză și răspunsurile la obiecțiunile formulate de părți și încuviințate de instanță au fost depus la dosarul cauzei. Instanța a solicitat lămuriri expertului, acestea fiind consemnate in declarația sa dată in fața instanței. (f 89-109, 116, 120-126,143-158, 163, 165, 167).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarea situație de fapt:
Reclamantul este proprietarul terenului în suprafață de 744 mp, situat in comuna Bălănești, satul Voitești Deal, situat in tarlaua 1, parcela 4/3, ce se învecinează la nord cu Bolceanu Mircea, la est cu drumul comunal 27, la sud cu ……, la vest cu rest proprietate. Dreptul său de proprietate a fost dovedit cu titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002, emis in baza legii 18/1991. La eliberarea acestui titlul de proprietate au fost avute in vedere: cererea de reconstituire nr 1354/1991 depusă de ……….., HCJ nr 78/1992 de validare a dreptului de proprietate, anexa 3, pozitia 357, procesul verbal de punere in posesie nr 211/2002.
La sud reclamantul se învecinează cu pârâții ………….. Dovada dreptului de proprietate al pârâților a fost făcută cu titlul de proprietate nr. 13404166/26.11.2002, emis in baza legii 18/1991. La eliberarea acestui titlul de proprietate au fost avute in vedere: cererea de reconstituire nr 1447/18.03.1991, depusă de ………, semnată de ……….., HCJ 78/1992, anexa 2a, poziția 251, privind pe …….. suprafața validată 2 ha, proces verbal de punere in posesie 207/2002 privind pe ………, pentru suprafața totală de 0,7371 ha.
Reclamantul a susținut prin acțiunea dedusă judecății că pârâtii au mutat gardul vechi ce separa proprietățile părților încălcându-i dreptul său de proprietate și incluzând in terenul lor un rând de vie ce aparține reclamantului, fapt ce reprezintă actul ocupațiunii și care justifică obligarea pârâților la ridicarea mutarea gardului. De asemenea, reclamantul și-a motivat cererea privind obligația de a face in privința modificării modificarea acoperișului pivniței, prin acea că picătura streașinei noului acoperiș construit pivniței pârâților cade pe proprietatea sa.
In raport de aceste susțineri ale reclamantului, instanța a reținut din materialul probator administrat in cauză că, pe terenul său, pârâtul deține casa de locuit iar in continuarea acesteia și o anexă, pivniță, al cărei acoperiș a fost modificat fiind edificat într-o singură apă. In privința acoperișului pivniței, instanța a constatat că, declarațiile martorilor propuși de reclamant, ce au susținut că picătura din streașina acoperișului pivniței cade pe terenul reclamantului, sunt infirmate de concluziile expertului ce, în urma efectuării măsurătorilor la fața locului, a constatat că picătura acoperișului pivniței cade pe terenul pârâților neafectând proprietatea reclamantului. Referitor la acest aspect, expertul a menționat că linia picăturii acoperișului casei pârâților este aceeași cu cea a acoperișului pivniței, aflându-se la o distanță de 23,20 m față de hotarul stabilit ca reper, fiind cu 0,80 m in interiorul proprietății pârâților față de lătimea de 24 m din actele de proprietate. Expertul a menționat in raportul întocmit că lățimea terenului reclamantului a fost măsurată la locul indicat de acesta, intre reclamant și vecinul de la nord neexistând gard.
In privința buștenilor de vită de vie, invocați de reclamant, instanța reține că la aproximativ 83 metri de la șosea atât reclamantul cât și pârâții dețin bușteni de vită de vie însă gardul dintre părți nu ocupă vita de vie aparținând reclamantului și, in consecință, nici din terenul reclamanților. La reținerea acestui fapt instanța a avut in vedere declarațiile martorilor reclamanților și concluziile expertului. Astfel, din declarațiile martorilor ……….reiese că reclamantul avea cultivat pe terenul său vită de vie. In lămuririle date in instanță, expertul a confirmat că reclamantul are pe terenul său la aproximativ 83 metri de la sosea vită de vie, însă a subliniat expertul că, înspre partea de nord, spre vecinul din acea parte, respectiv numita …... Din aceleași lămuriri ale expertului, instanța reține că buștenii de viță de vie situați tot la 83 m de la sosea (despre care reclamantul susține că i-ar aparține și ar fi fost abuziv preluați de pârât prin montarea gardului) sunt cultivați pe terenul pârâților, aceștia făcând parte dintr-o livadă in care se află atât pomi cât și bușteni de vită de vie, dar care nu sunt cultivați intr-o formă organizată. Expertul a menționat că terenul pârâtilor figurează in titlul de proprietate categoria arabil. Același expert a subliniat cei 16 bușteni de vită de vie, aflați la distanța de 83 metri de șosea aparțin pârâtilor, opinia sa bazându-se pe analiza actelor de proprietate.
Prin raportul de expertiză și completările ulterioare ale acestuia au fost identificate terenurile aparținând părților și propusă o linie de hotar intre părți in situația de la fața locului și de actele de proprietate.
Astfel, din concluziile expertului, ce a identificat terenurile părților in litigiu, instanța reține părțile au fost puse în posesie conform schițelor anexe ale proceselor verbale de punere in posesie cu câte o fâșie de teren având lățimea de 6 metri - reclamantul și 24 metri pârâții. Concluziile raportului de expertiză sunt in sensul că nici una din părți nu deține in fapt lățimea menționată in acte. Expertul a menționat că pârâții nu ocupă din terenul reclamantului, subliniind că aceștia nu ocupă nici lătimea proprietății lor ce reiese din actele de proprietate, respectiv 24 m, iar in zona in care se află gardul contestat de reclamant, lătimea terenului pârâtilor este de 23,8 m. Expertul a arătat că nici reclamanții nu dețin in fapt lătimea terenului de 6 metri așa cum este trecută in schita din acte, chiar dacă aceștia se întind și peste lătimea de 24 metri a pârâtilor. Totodată, expertul a arătat că măsurătorile au fost efectuate in funcție de un reper necontestat de vecini, respectiv de gardul din partea de sud a proprietății pârâților. In lămuririle oferite in instanța expertul a menționat că a efectuat măsurători atât de la limita de sud cât și de la cea de la nord a proprietăților părților având in vedere toți vecinii de la nord. Asadar, susținerile reclamantului și ale martorilor propuși de acesta potrivit cărora pârâtii ar ocupa din terenul reclamantului au fost infirmate de concluziile lucrării de specialitate întocmite in urma efectuării cercetării la fața locului cu aparatură specifică.
In răspunsul la obiecțiuni expertul a subliniat că punctul necontestat de părți, ce delimitează hotarul dintre reclamant și pârâți, este stâlpul de lemn de la Dc 177 (stâlpul de lemn și cel de beton din care pleacă gardul dintre părți) punct de hotar, recunoscut de părți, care fixează exact lățimea de 24 metri din actele de proprietate. Propunerea expertului in privința liniei de hotar dintre părți a fost păstrarea gardului existent la fața locului. In privința aliniamentului gardului identificat in teren, s-a menționat că s-a raportat ca punct de plecare de la stâlpul de hotar de plecare de la DC 177 pe o lungime de 81,45 m, prin măsurarea lătimii de 24 m față de vecinătatea sudică a pârâtilor din actele de proprietate, rezultând că pârâtii nu ocupă nici măcar lătimea proprietății lor din actele de proprietate. (f 145).
Raportând situația de fapt reținută mai sus, la normele de drept aplicabile din prisma cererilor formulate de reclamant, instanța constatată că a fost investită cu o cerere in revendicare a suprafeței de cca 87 mp teren, cu o acțiune de stabilire a liniei de hotar între părți dar și cu obligarea pârâților la mutarea gardului și reconstruirea acoperișului pivnitei.
In privința cererii având ca obiect revendicare, instanța constată că aceasta nu este întemeiată. Astfel, acțiunea în revendicare are caracterul unei acțiuni petitorii, prin care se pune în discuție calitatea de proprietar și prin care proprietarul neposesor, solicită posesorului neproprietar să-i permită exercitarea atributelor dreptului de proprietate în conformitate cu art. 563 din noul cod civil, care consacră dreptul proprietarului de a se bucura de atributele dreptului de folosință și dispoziție asupra bunului .
Instanța constată că, in cauza dedusă judecății, reclamantul nu a făcut dovada existenței cumulative a celor două condiții de admisibilitate ale acțiunii in revendicare, respectiv dovada dreptului de proprietate și ocupațiunea nejustificată a terenului de către un posesor neproprietar. Astfel, in privința terenului revendicat de cca 87 mp, pretins ocupat prin montarea gardului intre proprietățile părților, instanța a constatat că nu există o astfel de ocupațiune, concluziile expertizei fiind în sensul că pârâtii nu ocupă din terenul reclamantului, buștenii de vie din respectiva zonă aparținând proprietății pârâtilor, infirmându-se așadar susținerile reclamantului. In consecință, în raport de dispozițiile art 563-566 nou cod civil reținând că cererea având ca obiect revendicare nu este întemeiată, instanța o va respinge.
În privința cererii reclamantului privind stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, că dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile art. 560 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului sau, prin acțiune în justiție sau pe cale amiabila, restabilirea hotarului care separa fondurile învecinate si marcarea acestora prin semne materiale vizibile, pentru a se ști limitele fondului asupra căruia poarta dreptul de folosință a proprietarilor celor două fonduri.
Condițiile speciale pentru introducerea acțiunii în grănițuire ce trebuie îndeplinite cumulativ sunt: inexistența unei grănițuiri anterioare, fie convențională, fie pe cale judecătorească; existența a două fonduri contigue, proprietate privată, caracterul limitrof al terenurilor fiind de esența grănițuirii; cele două fonduri să fie proprietatea distinctă a două persoane diferite.
Grănițuirea este un atribut al dreptului de proprietate care este imprescriptibil, iar exercitarea acestui drept constituie o facultate ce nu se stinge prin nefolosire.
O astfel de acțiune este admisibilă chiar dacă între proprietăți există hotare anterioare, ori de câte ori aceste hotare nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească. Chiar dacă linia de hotar ar fi aceeași, acțiunea în grănițuire este admisibilă tocmai pentru a curma controversa existentă.
În speța dedusă judecății, instanța a constatat admisibilă cererea de grănițuire, având în vedere că este vorba de două proprietăți învecinate ce aparțin unor persoane diferite, iar linia de hotar existentă în prezent este contestată de reclamant.
Din susținerile părților, martorilor și concluziile expertizei, planșele foto, reiese că între părți se află un gard de plasă, cu stenepi de lemn, construit de către pârâți. Amplasamentul acestuia este contestat de către reclamant care a invocat faptul că acesta nu respectă lătimea terenului său ocupându-i aproximativ o,70 m din lătimea terenului.
Din concluziile raportului de expertiză instanța reține că actuala linie de hotar respectă proprietățile părților. Instanța a respins capătul de cerere privind revendicarea ca neîntemeiat, deoarece reclamantul nu a făcut dovada ocupațiunii terenului de către pârâți, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute lege pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare. Deși, s-a constatat că ambele părți ocupă in fapt suprafețe de teren cu o lătime mai mică decât cea care reiese din acte, instanța a reținut că pârâții respectă limita proprietății cu reclamantul, iar prin modul de amplasare a gardului nu a încălcat dreptul de proprietate al reclamantului. In consecință, instanța va astfel că va omologa raportul de expertiză in această privința și, in temeiul art 560 cod civil, va stabili linia de hotar dintre părți pe amplasamentul actualului gard existent intre părți.
In consecință, constatând că pârâtii nu au ocupat prin amplasarea gardului din proprietatea reclamantului, instanța va respinge și cererea privind obligarea pârâților să mute gardul.
Reținând că picătura streșinii acoperișului pivniței pârâților cade pe terenul acestora, constatând că sunt îndeplinite cerințele art 611 cod civil care prevede că proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenite din ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin, instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea privind obligarea pârâților să modifice acoperișul pivniței.
In privința cheltuielilor de judecată, instanța constată că reclamantului i-au fost respinse cererile privind acțiunea in revendicare, obligația de a face astfel că,potrivit art 274 cod proc civilă, nu este îndreptățit la acordarea cheltuielilor de judecată efectuate in privința acestor capete de cerere. In ceea ce privește cheltuielile privind cererea in grănițuire, admisă de instanță, acestea se vor compensa având in vedere că potrivit art 560 cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire și suportă in mod egal cheltuielile ocazionate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea de chemare in judecată având ca obiect revendicare, obligație de a face, grănițuire, formulată de reclamantul ….., cu domiciliul in …., în contradictoriu cu pârâții ……, ambii cu domiciliul in ………….
Respinge ca neintemeiat capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de cca 87 mp teren situat in comuna Bălănești, sat Voitești Deal, judetul Gorj.
Respinge ca neintemeiat capătul de cerere privind obligația de a face, respectiv obligare a pârâtilor să mute gardul dintre părți și să reconstruiască acoperișul pivniței.
Admite cererea având ca obiect grănițuire si stabilește linia de hotar pe amplasamentul actualului gard dintre părți.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.10.2013, la Judecătoria Tg-Jiu.
Președinte
Grefier
| ← Circulaţie rutieră. Jurisprudență Circulaţie rutieră | Plangere contraventionala. Jurisprudență Amenzi → |
|---|
