anulare titlu proprietate. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 6829 din data de 08.10.2013
Cod operator 2445
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 6829/2013
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: ADINA-DANA JIANU
Grefier: IRINA ȚĂPUȘ
Pe rol judecarea acțiunii civile formulată de petiționarii X și Y, în contradictoriu cu intimații C D, C J și cu intervenienți Ț V, N V și P D, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intervenientul Ț V, personal și asistat de către avocat M C, intervenienta forțată C F - D, personal și asistată de către avocat G F, care a răspuns și pentru intimatul C D, lipsă fiind celelalte părți, petiționarii fiind reprezentați de consilier juridic I G iar, pentru intervenienți N V și P D, a răspuns avocat MS și procurator B M.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 30.09.2013, expertul topograf N P a depus raportul de expertiză topografică încuviințat în cauză (filele 128-137).
Cei prezenți au învederat instanței că nu au obiecțiuni asupra raportului de expertiză efectuat în cauză și nici alte cereri de formulat.
Constatând cercetarea judecătorească încheiată, instanța a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic IG, pentru petiționari, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, apreciind că, în speță sunt incidente dispozițiile art. III, alin. 1, lit. a din Legea nr. 169/1997.
Avocat G F, pentru intimatul C D și pentru intervenienta forțată C F - D, a solicitat respingerea cererii formulate, având în vedere că acel titlu de proprietate a fost eliberat pentru o suprafață de teren aferentă construcției, care a intrat în circuitul civil, fiind înscrisă în cartea funciară iar, în ceea ce privește cealaltă suprafață de teren, a afirmat că aceasta a fost înscrisă în CAP de R F iar, din actele aflate la dosarul cauzei, nu rezultă faptul că autorii intervenienților au deținut acel teren. Cu cheltuieli de judecată și a depus, în ședință publică, chitanța nr. 30/08.10.2013 reprezentând onorariu avocat și concluzii scrise.
Avocat M S, pentru intervenienți N V și P D, a solicitat admiterea acțiunii formulate, solicitând instanței să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate pentru suprafața de 3300 mp, admiterea cererii de intervenție principală, cât și a completării la această cerere. Totodată, a mai arătat că achiesează la acțiunea formulată de Comisia Locală Bălești întru-cât, dintr-o eroare a celor de la Comisia Locală, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru două titluri de proprietate, în privința titlului de proprietate de 1000 mp, precizând că, atunci când există un act translativ de proprietate intervivos, care a fost făcut după apariția Legilor 58 și 59, după intrarea în vigoare a Legii 18/1991, se reconstituia beneficiarilor acestor construcții, până la 1000 mp, ceea ce s-a și întâmplat. Pentru restul terenului și pentru care s-a mai eliberat un titlu de proprietate și care face obiectul acestei acțiuni, a afirmat că intimatul nu era îndreptățit, apreciind că, este lovit de nulitate absolută atât titlul de proprietate cât și actele subsecvente. A apreciat că intervenienții au un interes legitim, au făcut dovada că acest teren a aparținut autorilor lor, astfel că, sunt persoane îndreptățite să li se reconstituie dreptul de proprietate. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat și onorariu expert.
Avocat M C, pentru intervenientul ȚV, a solicitat admiterea cererii de intervenție, apreciind că, există un interes legitim și că a dovedit faptul că o parte din terenurile din titlul de proprietate au aparținut autorilor intervenienților. În privința acțiunii formulate de Comisia Locală Bălești, a arătat că este de acord cu ea, solicitând admiterea acesteia, anularea titlului de proprietate și a actelor premergătoare, în privința titlului de proprietate de 1000 mp, a apreciat că este firesc ca acesta să rămână la intervenienta forțată; Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat și onorariu expert.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu la data de 18.04.2013 sub nr. ………./318/2013, petiționarii X și Y au solicitat instanței de judecată ca în contradictoriu cu intimații C Dși CJ să se dispună constatarea nulității absolute a hotărârii Comisiei Județene nr.50/1991, anexa nr.3, poz.88/154, a adeverinței de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, a titlului de proprietate nr.0010298/01.09.2003 și a procesului verbal de punere în posesie nr.16231/22.08.2003.
În motivarea cererii, petiționarii au arătat că la data de 18.11.1991 s-a emis hotărârea Comisiei Județene Gorj nr.50 prin care s-a validat suprafața totală de 1,00 ha teren agricol pe numele autoarei RF cu moștenitor C D. M și că această hotărâre a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr.18/1991 și a H.G. nr.131/1991, în sensul că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în anul 1991 și a fost înscris ca moștenitor numitul C M, care nu are nici o legătură de rudenie cu autoarea RF.
Petiționarii au mai arătat că numitul CM a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea formulată în anul 1991 și menționa în aceasta că este provenit în comuna Bălești, satul Tălpășești, prin contract de întreținere cu vânzare a lui R F din 1974 însă, la cererea formulată numitul CM nu a anexat documente din care să rezulte calitatea de moștenitor al autoarei R F și cu toate acestea a fost înscris nelegal ca moștenitor al acestei autoare în anexa nr.3 la hotărârea Comisiei Județene nr.50/1991. Ulterior, în baza acestei hotărâri a Comisiei Județene Gorj prin care s-a validat suprafața totală de 1,00 ha în favoarea unei persoane neîndreptățite, s-a eliberat adeverința de proprietate din 18.10.1995 și procesul verbal de punere în posesie pentru suprafața de 0,4434 ha și titlul de proprietate nr.0010298 din 01.09.2003 și procesul verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003 încheiate pentru suprafața de 0,3354 ha.
Au mai arătat petiționarii că la emiterea hotărârii Comisiei Județene nr.50/1991 și a actelor de proprietate eliberate ulterior nu s-au avut în vedere prevederile legale, în speță art. 14 din H.G. nr. 131/1991 conform căruia, stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor, precizând în continuare că numitul C M nu are calitatea de moștenitor al autoarei R F și cu toate acestea a fost înscris în hotărârea Comisiei Județene Gorj nr.50/1991 și actele de proprietate eliberate ulterior.
Că, la încheierea acestor acte au fost ignorate prevederile legale, în speță art.8, par.2 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia "de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite";
Petiționarii au mai arătat că, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenitorii ori, numitul CM (în prezent decedat) nu a făcut dovada calității de moștenitor al autoarei R F și nici nu putea face această dovadă atâta vreme cât nu este moștenitorul acesteia și că, mai mult, în urma întocmirii planului parcelar al zonei s-a constatat că adeverința de proprietate și procesul verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, titlul de proprietate nr.0010298/01.09.2003 și procesul verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003 afectează vechile amplasamente ale terenurilor autorilor B G, ȚM, B I. Vși B Al. I care au fost identificate de către specialistul în cadastru.
În drept au fost invocate prevederile art. III, alin. 1, lit. a din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 18/1991.
Prin serviciul de registratură al instanței, la data de 19.04.2013, numiții Ț V, NV și P D au formulat cerere de intervenție principală, în raport de dispozițiile art. 61 ind. 1 și 2 și art. 62 pct. 1 și 2 C.pr.civ., apreciind că, în cauză au un drept legal, strâns legat de obiectul cererii ce formează acțiunea principală, precizând că, numitul C M a fost beneficiarul unui contract de întreținere încheiat înainte de apariția Legii nr. 18/1991 iar, în raport de dispozițiile legale, putea să i se constituie și nu reconstituie drept de proprietate până la 1000 mp, pentru diferența de teren până la 1 ha, titlul de proprietate și actele premergătoare sunt lovite de nulitate absolută întru-cât C M a fost persoană neîndreptățită să i se reconstituie drept de proprietate, neavând vocație succesorală la autoarea R F
Numiții Ț V, N V și P D au mai arătat că în suprafața de teren reconstituită se regăsesc și terenuri care provin de la autorii lor comuni, astfel, Ț V, este persoană îndreptățită să i se reconstituie suprafața de 433 mp, teren situat în comuna Bălești, sat Tălpășești, județul Gorj, punct "Sub dîlmă";, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafața de 918 mp, ce se regăsește în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, N V, este persoană îndreptățită să i se reconstituie suprafața de 170 mp, teren situat în comuna Bălești, sat Tălpășești, județul Gorj, punct "Sub dîlmă";, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafața de 918 mp, ce se regăsește în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, terenul provenind de la autorul BI. V, tatăl său, care a formulat cerere de reconstituire, P D, este persoană îndreptățită să i se reconstituie suprafața de 174 mp, teren situat în comuna Bălești, sat Tălpășești, județul Gorj, punct "Sub dîlmă";, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafața de 918 mp, ce se regăsește în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, terenul provenind de la părinții săi, B Al I, pentru care mama sa în anul 1991 a formulat în termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru suprafața totală de 1140 mp, pe amplasamentul vechi, cu aceeași vecini.
Au mai arătat numiții Ț V, N V și P D că în titlul de proprietate contestat în tarlaua 7, parcela 259/2, nu corespund vecinii, care sunt trecuți în mod eronat, apreciind că, au un interes legitim în promovarea cererii de intervenție, în condițiile în care au fost chemați în judecată de soția intimatului, respectiv, C F D care i-a acționat în revendicare, solicitând să fie obligați să îi lase terenul liber întru-cât dețin titlu de proprietate, precizând că, au stăpânit acest teren încă de la apariția Legii nr. 18/1991 iar autorii lor l-au deținut înainte de colectivizare pe acest amplasament.
Prin serviciul de registratură al instanței, la data de 25.04.2013, numiții ȚV, N Va și PD au formulat o completare la cererea de intervenție principală prin care au solicitat obligarea Comisiei Locale Bălești să înainteze documentația în vederea reconstituirii titlului de proprietate și a eliberării titlului de proprietate pentru următoarele suprafețe: pentru Ț V - suprafața de șapte metri lățime cu 65 m lungime ce se regăsește în tarlaua 101, parcela A1041/12, de la autorul Ț M, în pct. "Sub Dîlmă";, ce se regăsește în planul parcela întocmit de Comisa Locală Bălești, pentru N V - suprafața de 4 m lățime, cu 65 m lungime, ce se regăsește în tarlaua 101, parcela A 1041/13 de la autorul B I. V, în pct. "Sub Dîlmă";, ce se regăsește în planul parcela întocmit de Comisa Locală Bălești și pentru P D - suprafața de 16 m lățime pe o lungime de 65 m, ce se regăsește în tarlaua 101, parcela A 1041/14 de la autorul B Al I, cu cerere formulată de către mama sa în baza Legii nr. 18/1991, în pct. . "Sub Dîlmă";, ce se regăsește în planul parcelar întocmit de Comisa Locală Bălești.
Prin întâmpinarea formulată, C J a solicitat respingerea acțiunii formulate, învederând instanței că, își poate îndeplini obligațiile legale ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 6 din HG nr. 890/2005 numai după ce Comisia locală efectuează lucrările premergătoare și, având în vedere prevederile legale în materia fondului funciar (art. 5 și art. 9 din HG. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare) Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Bălești i-a revenit competența exclusivă în efectuarea lucrărilor privind stabilirea dreptului de proprietate, anterior emiterii titlurilor de proprietate. Astfel, stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate este atributul exclusiv al Comisiei locale, titlul de proprietate fiind actul prin care se finalizează activitatea autorităților special înființate în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor legilor fondului funciar, fiind întocmit potrivit dispozițiilor art.36 din H.G. 890/2005, pe baza documentației înaintate de organul local.
C J Gorj a depus întâmpinare și la cererea formulată de intervenienții Ț V, N V și P D, prin care a solicitat respingerea acesteia ca prematur formulată, învederând instanței că, Comisia județeană își poate îndeplini obligațiile legale ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 6 din HG nr. 890/2005 numai după ce Comisia locală efectuează lucrările premergătoare și înaintează documentația, așa cum prevăd dispozițiile art. 9 alin. 1 din H.G. nr. 890/2005.
Că, după cum se poate observa din cererea de completare la cererea intervenție, Comisia locală Bălești nu și-a îndeplinit obligațiile legale stabilite de prevederile art. 5 din H.G. nr. 890/2005, în sensul că nu a înaintat documentația în vederea adoptării unei hotărâri a comisiei județene, astfel că, în sarcina Comisiei județene nu se poate reține vreo culpă.
X și Y au depus răspuns la întâmpinarea formulată de către C J, învederând că au chemat în judecată și C J pentru opozabilitate întrucât, hotărârea CJ nr. 50/1991 și titlul de proprietate nr. 0010298/01.09.2003 au fost emise de către aceasta și chiar dacă propunerea de validare din 1991 a fost înaintată de către Comisia Locală Bălești, Comisia Județeană Gorj a avut ca atribuție principală, conform art.5. lit. c din H.G. nr.131/1991, verificarea legalității propunerii comisiei locale.
Că, Comisia Locală de Fond Funciar Bălești a acționat în conformitate cu prevederile art. 5, din H.G 890/2005 în sensul că a identificat terenurile atribuite ilegal și a sesizat primarul care a înaintat acțiunea în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea 169/1997, precizând totodată că prin actele contestate s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane neîndreptățite, în cauză fiind incidente prevederile art. III din Legea 169/1997.
Petiționarii au apreciat că cererea depusă de către C J G nu îmbracă forma unei întâmpinări, atâta vreme cât nu cuprinde, conform art.205 C. Pr. Civ. "răspunsul la pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii și dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cere.
P D, N V și Ț V, prin răspunsul la întâmpinarea depusă de C J , au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, precizând că, nu sunt de acord cu punctul de vedere al C J , prin care solicită respingerea acțiunii formulate de X, doar motivat de faptul că nu sunt de acord cu nulitatea absolută parțială a unui titlu de proprietate, având în vedere că, în speță, X a recunoscut că în momentul în care a întocmit această documentație și a înaintat-o Comisiei Județene s-a aflat într-o gravă eroare, indusă de către C M, persoană care nu era îndreptățită.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul C D, a solicitat respingerea cererilor introductive de instanță și a cererilor de intervenție ca nefondate, cu cheltuieli de judecată, învederând instanței că, în anul 1976, tatăl său CM, a consimțit la încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în baza căruia a devenit proprietarul unui imobil casă de locuit, situat în Tălpașești, comuna Bălești, terenul aferent casei și anexele gospodărești trecând în proprietatea statului potrivit dispozițiilor art. 30, alin 2 și 3 din L 58/1974, lege aplicabilă la acel moment și potrivit dispozițiilor aceleiași legi, dobânditorul construcției primea în folosință pe durata existentei construcției suprafața de 250 m.p. teren, menționând totodată faptul că la data înstrăinării construcției, terenul aferent acesteia, precum și curtea și gradina din jurul acesteia au fost folosite de C M în mod nestingherit, atât anterior anului 1974, cât și după intrarea în vigoare a Legii 18/1991, ceea ce demonstrează că intenția reală a părților din convenția de înstrăinare, și anume, R F — înstrăinătoarea și a tatălui său, în calitate de dobânditor, a fost aceea de a se înstrăina casa de locuit cu întregul teren, actul de înstrăinare perfectându-se numai cu privire la construcție, deoarece art. 30 din Legea 58/1974 interzicea înstrăinarea terenurilor.
Că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, tatăl său a formulat cererea nr. 2353/24.02.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției, cerere ce a fost soluționată în mod legal, fiind emis TP 0010298/01.09.2003, fiind pus efectiv în posesie la data de 22.08.2003.
Intimatul a mai arătat că titlul de proprietate a cărei nulitate absolută se solicită a fost emis cu respectarea legilor proprietății: terenul în litigiu este teren aferent construcției înstrăinate, noțiunea de "teren aferent construcției";, în practica judiciară fiind aceea "de teren deținut de vânzătorul de la care a fost cumpărată construcția";, în ceea ce privește întinderea dreptului asupra terenului aferent construcției, ICCJ a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 1/1997, că aceasta poate fi determinată prin deducerea intenției părților ori, în speță, intenția părților este certă cu privire la întinderea terenului aferent construcției.
A mai arătat intimatul că terenul reconstituit prin titlul de proprietate a cărui anulare se solicită, după mai mult de 10 ani de la emiterea titlului de proprietate, a intrat în circuitul civil, fiind înscris în CF, în prezent, tatăl său fiind decedat și nici măcar el nu mai deține în proprietate terenurile ce au aparținut acestuia, terenul având un alt proprietar și că după mai mult de 10 ani de la emiterea titlurilor, după ce terenul a intrat în circuitul civil, Comisia Locală s-a adresat instanței pentru a se constata nulitatea absolută a titlurilor de proprietate invocându-și propria culpă și că practica națională și practica CEDO a statuat că în situația în care au existat anumite greșeli în emiterea titlurilor și acestea nu sunt imputabile sub nici o forma pârâților, ci exclusiv autorităților special constituite pentru aplicarea legilor fondului funciar, titlurile de proprietate nu mai pot fi anulate, motivarea că ulterior s-ar fi descoperit că nu erau îndeplinite cerințele legale nu este o motivație pertinentă și suficientă.
În privința cererilor de intervenție formulat de către T V, N V și P D, intimatul a solicitat respingerea ca nefondate a acestora, precizând că intervenienți arată doar că autorii acestora au formulat cerere de reconstituire fără însă să arate dacă aceste terenuri au fost sau nu validate și mai mult decât atât, dacă acestea nu au fost validate, în situația în care s-au considerat neîndreptățiți, dacă la reconstituire au formulat sau nu plângere împotriva HCJ pe calea procedurii speciale reglementate și obligatorie în același timp, din modalitatea de promovare a cererii introductive de instanță, rezultând clar înțelegerea dintre reclamantă și intervenienți, privind anularea titlului de proprietate.
Intimatul a mai arătat că, în prezent, tatăl său, C M, persoana pe numele căreia a fost eliberat titlul de proprietate contestat este decedat însă, în timpul vieții a înstrăinat terenul și mai mult decât atât, nici el, în calitate de fiu al acestuia, nu mai are nici un drept asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate contestat, proprietar al terenurilor fiind o altă persoană, terenurile intrând în circuitul civil și fiind înscrise în CF pe numele unei alte persoane.
A mai arătat intimatul că, atâta timp cât nu există validare asupra terenurilor din cererile de reconstituire, intervenienții nu justifică vreun interes în formularea cererilor de intervenție, fiind pe deplin recunoscut faptul că persoanele care dovedesc un drept recunoscut și se prevalează de un înscris ineficient, nu justifică condiția interesului juridic legitim, cert, născut și actual.
Intervenienții T V, N V și P D prin răspunsul la întâmpinarea depusă de către pârâtul C D au solicitat respingerea excepției lipsei de interes, motivat de faptul că intervenienții nu au formulat în termenul legal cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, având în vedere că ei sunt moștenitori legali, astfel că, nu era necesar să mai formuleze din nou cerere, având vocație succesorală, lucru care rezultă din actele de filiație și din cererile depuse la dosar.
Că, urmare a cererilor formulate de autorii lor, a fost emis și H.C.J nr. 50, anexa 3, pozițiile autor T M, H.C.J 50, anexa 3, poziția 42 autor B I. V și HCJ nr. 50, anexa 3, poziția 36 autor B Al. Eprecizând că acest teren nu este aferent construcției, iar pentru terenul aferent construcției autorul C M a primit prin constituire suprafața de 1000 m.p, conform titlului de proprietate nr. 5143589/2002.
Au mai arătat intervenienții că intimatul nu poate invoca nici uzucapiunea de 10 ani întru-cât, cu rea credință, autorul său, C M și nici pârâtul C D upă obținerea titlului de proprietate nu a avut niciodată posesia acestui teren ci dimpotrivă ei au fost cei care l-au folosit după apariția Legii nr. 18/1991 și îl folosesc și în prezent.
Totodată, au mai precizat că au fost și sunt posesori de bună credință, având în vedere că terenul pe care îl stăpânesc a aparținut autorilor lor, care l-au stăpânit până la intrarea în CAP, iar după apariția Legii nr. 18/1991, autorii au făcut cerere de reconstituire care a fost validată și au stăpânit tot timpul acest teren, fără să fie tulburați iar, pe de altă parte, intimatul și autorul său, cu rea credință, l-au inclus în titlul lor de proprietate.
Intervenienții au apreciat acțiunea formulată de X deplin întemeiată, aceasta recunoscându-și culpa cu privire la întocmirea documentației care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, titlul fiind nelegal emis pentru o persoană neîndreptățită, întru-cât terenul din titlul de proprietate nu a aparținut decât numai în parte autoarei trecută în titlul de proprietate, iar tatăl intimatului nu a avut niciodată vocație succesorală la succesiunea acestuia, astfel că, titlul este lovit de nulitate absolută, având în vedere că s-a reconstituit dreptul de proprietate la o persoană neîndreptățită.
Petiționarii au depus răspuns la întâmpinarea formulată de către intimatul C D prin care au arătat că faptul că tatăl pârâtului a cumpărat în anul 1976 o casă de locuit situată în satul Tălpășești nu îl face pe cumpărător moștenitorul suprafeței de 1,00 ha teren ce a aparținut autoarei R F, precizând că, prin hotărârea Comisiei Județene Gorj nr.50/1991 s-a validat suprafața totală de 1,00 ha pe numele autoarei R F cu moștenitor C M și că în registrul agricol 1959-1963, se observă că terenurile ce totalizează suprafața de 1,00 ha nu sunt situate doar în "siliștea casei"; ci în mai multe puncte și au diverse categorii de folosință.
Că, prin acțiunea formulată a solicitat printre altele și constatarea nulității absolute a hotărârii Comisiei Județene nr.50/1991 prin care s-a reconstituit proprietate în favoarea tatălui pârâtului, în calitate de moștenitor al autoarei R F, pentru întreaga suprafață de 1,00 ha care nu este în totalitate aferentă construcției, precizând că, solicitarea lor vizează doar constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire pe numele autoarei R F cu moștenitor C M.
S-a mai arătat că, Comisia Locală Bălești a făcut aplicabilitatea prevederilor art.23 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în momentul în care a eliberat, pe numele C M și C S, titlul de proprietate nr. 5143587/01.08.2002 pentru suprafața de 1000 m.p. aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, acest titlu de proprietate fiind eliberat pentru o constituire a dreptului de proprietate și atacat în instanță.
Petiționarii au mai arătat că nu are relevanță susținerea pârâtului că au solicitat anularea titlului de proprietate după mai mult de 10 ani, atâta vreme cât prevederile art.5, lit.1 din H.G 890/2005 permit comisiei locale să identifice terenurile atribuite ilegal și să sesizeze primarul care înaintează acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea nr.169 cu modificările și completările ulterioare, în speța de față, în urma înscrisurilor depuse, fiind clar că numitul C M este persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autoarei R F.
Prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din data de 25.06.2013, intimatul C D a arătat că după intrarea în vigoare a Legii18/199, tatăl său a formulat cererea nr. 2353/24.02.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției, cerere ce a fost soluționată în mod legal, fiind emis T.P. 0010298/2003 și fiind pus efectiv în posesie la data de 22.08.2003 și că atâta vreme cât HCJ-ul nu a fost contestat este normal și legal ca titlul de proprietate sa fie conform cu acesta fapt care s-a și întâmplat și că intervenienți, în situația în care ar fi avut nemulțumiri în legătură cu modul de reconstituire al dreptului de proprietate aveau la îndemână procedura specială reglementată de Legea 18/1991.
A mai arătat că apărările reclamantei cât și ale intervenienților sunt contradictorii, susținându-se pe de o parte că terenurile pentru care a fost eliberat titlul de proprietate lui C M au aparținut autoarei R F iar acesta nu are nici o legătură de rudenie cu pârâtul, acesta fiind și principalul motiv al promovării cererii iar pe de altă parte se susține că terenurile ar fi aparținut autorilor intervenienților, mai mult decât atât, la dosarul cauzei nu există cererile de reconstituire ale intervenientilor sau ale autorilor acestora, toate acestea făcându-l să creadă că atât reclamanta cât și intervenienți doresc să inducă instanța în eroare și să arate o altă stare de fapt decât cea reală, precizând totodată că intervenienții arată că autorii acestora au formulate cerere de reconstituire fără însă să arate dacă aceste terenuri au fost sau nu validate și mai mult decât atât, daca acestea nu au fost validate, în situația în care s-au considerat neîndreptățiți dacă la reconstituire au formulat sau nu plângere împotriva HCJ pe calea procedurii speciale reglementate de lege și obligatorie în același timp și atâta vreme cât HCJ-ul nu a fost contestat este normal și legal ca titlurile de proprietate ale intervenienților să fie conforme cu acesta, fapt care s-a și întâmplat și din moment ce nu există validare asupra terenurilor din cererile de reconstituire și faptul că intervenienții nu au atacat HCJ-ul, intervenienții nu justifică vreun interes în formularea cererilor de intervenție.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul intimatului C D și proba cu expertiza tehnică de specialitate.
Din actele aflate la dosarul cauzei, instanța reține că în fapt autorul pârâtului CD, respectiv C D. M a încheiat cu numita R F un contract de întreținere prin care R F înstrăina către C M un imobil casă de locuit cu două camere și bucătărie, cu sală închisă având beci sub o cameră , construită din piatră și lemn acoperită cu carton, situată în vatra satului Tălpășești, comuna Bălești, jud. Gorj, în schimbul întreținerii de către soții C a acesteia cu toate cele necesare traiului pe tot timpul vieții înstrăinătoarei.
Terenul aferent construcției nu face obiectul acestei convenții potrivit clauzei inserate în acest act.
Ulterior apariției Legii nr. 18/1991 autorul C a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate atât asupra terenului care reprezintă curtea casei ce face obiectul contractului amintit, cât și pentru suprafața de 1 ha teren agricol ce se regăsea în registrul agricol la numele R F, în calitate de succesor al acesteia.
Pentru terenul din curtea imobilului înstrăinat s-a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 și s-a emis titlul de proprietate nr. 5143589/2002, în mod corect și reflectând o stare de fapt și de drept reală și legală. Astfel, prin acest titlu de proprietate s-a constituit dreptul de proprietate al autorului C cu privire la suprafața de 3354 mp aferent construcției care a constituit obiectul contractului de întreținere.
În schimb, pentru suprafața de 1 ha , pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 5143589/2002 referitor la suprafața de 1 ha , instanța constată că autorul pârâtului nu avea calitatea de persoană îndreptățită în accepțiunea Legii nr. 18/1991, întrucât el nu este moștenitor al autoarei R F nefiind succesor al acesteia nici legal, și nici testamentar.
Prin urmare, dacă la suprafața ce a constituit terenul aferent construcției înstrăinate acesta a fost îndreptățit legal, ca beneficiar al contractului încheiat între părți, aceasta nu îl îndreptățește pe C să devină moștenitor al autoarei pentru toate terenurile care au aparținut acesteia. Calitatea de moștenitor în accepțiunea legiuitorului presupune fie o relație de rudenie, în gradele prevăzute de lege, fie ca efect al manifestării de voință a autoarei, prin testament sau clauză testamentară. Ori, autorul pârâtului nu îndeplinește niciuna dintre condițiile legale, exprese și imperative, pentru a fi considerat moștenitor al autoarei R F și prin urmare el nu este o persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în accepțiunea Legii nr. 18/1991.
În consecință, cererea principală este întemeiată și dovedită și urmează a fi admisă ca atare. În acest context, nu pot fi primite susținerile intimatei CJ pe care această instituție le face prin întâmpinare. Este lipsit de relevanță juridică împrejurarea că revine culpa în cauza Comisiei Locale de Fond Funciar Bălești, motiv pentru care trebuie respinsă cererea, întrucât titlul s-a emis potrivit actelor întocmite de comisia locală și, mai mult chiar, este surprinzătoare această susținere în condițiile în care legea însăși prevede pentru primar posibilitatea de a formula astfel de cereri, în situații ca cea în speța de față.
Finalitatea actului constitutiv de drepturi de proprietate la care se referă prevederile legale enunțate anterior, respectiv titlul de proprietate, este aceea de a oferi titularilor unui astfel de drept deplinătatea atributelor de care se bucură un proprietar, iar acordarea dreptului de proprietate unei persoane neîndreptățite trebuie remediată, nulitatea absolută lovind, în condițiile legii, orice act încheiat cu nerespectarea normelor imperative legale.
A invoca disp. art. 36 din HG nr. 890/2005 în condițiile unei cereri ca cea de față echivalează cu a accepta existența în perimetrul actelor juridice a unor acte emise în neconcordanță cu normele imperative, de fond , dar care respectă normele de formă, adică nu contează că se constituie un drept de proprietate în favoarea unei persoane neîndreptățite la acest drept, dacă această persoană figurează și pe actele premergătoare, la fel de greșit întocmite.
Instanța învederează în acest context intimatei C J că orice act juridic, inclusiv un act administrativ emis de o autoritate administrativă cu atribuții jurisdicționale , așa cum este titlul de proprietate , trebuie să respecte atât condițiile de fond , cât și pe cele de formă, edictate de lege pentru încheierea sa valabilă; pentru a produce efectele juridice în vederea cărora a fost emis, titlul de proprietate trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de normele generale și de cele speciale în materie și, prin urmare, atât titlul cât și actele premergătoare emiterii acestuia trebuie să se emită pentru titularul dreptului de proprietate, respectiv persoana îndreptățită la reconstituire, sub sancțiunea nulității absolute.
Prin urmare, instanța constată că în mod greșit s-a procedat la întocmirea actelor premergătoare și la eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului C M ca moștenitor al autoarei R F, procedură finalizată prin emiterea titlului de proprietate nr. 0010298/2003, motiv pentru care va constata nulitatea absolută a acestui titlu, dar și a tuturor actelor premergătoare emiterii acestuia, respectiv HCJ Gorj nr. 50/1991, anexa 3, poz. 88/154, a adeverinței de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, a procesului verbal de punere în posesie nr. 116231/2003.
În privința cererilor de intervenție formulate în cauză, instanța le va respinge , având în vedere că simpla anulare a actelor emise în favoarea pârâtului nu le dă intervenienților dreptul asupra terenurilor la care se referă actele anulate. Pentru a fi admisibile cererile intervenienților trebuie dovedită îndeplinirea unor condiții specifice obiectului cererilor și anume dacă au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, dacă au calitatea de persoane îndreptățite în accepțiunea legii, dacă au fost parcurse ori nu etapele procedurii speciale instituite de legislația în materia fondului funciar. Toate aceste dovezi nu se regăsesc la dosarul cauzei în privința cererilor intervenienților și, prin urmare, instanța le va respinge. Nimic nu îi împiedică pe aceștia să formuleze pe cale separată cereri pentru valorificarea pretențiilor lor, cu administrarea unui probatoriu specific prin care să dovedească justețea solicitărilor. În cauza de față nu au reușit să convingă instanța că sunt îndreptățiți la a obține cele solicitate, astfel încât vor fi respinse ca nedovedite aceste cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea principală formulată de petiționarii X și Y în contradictoriu cu intimații C D, domiciliat în…….., C J , cu sediul ……..și cu intervenienți Ț V, domiciliat în……., N V, domiciliată în ……..și P D (la familia B M).
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 0010298/01.09.2003 și a actelor premergătoare emiterii acestuia, respectiv a HCJ nr. 50/1991, anexa 3 poz. 88/154, precum și a adeverinței de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie încheiate la 18.10.1995 și a procesului verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003.
Respinge cererile de intervenție formulate în cauză.
Cu apel ce se va depune la Judecătoria Tg.-Jiu, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 octombrie 2013 la Judecătoria Tg.-Jiu.
Președinte,
ADINA-DANA JIANU
Grefier,
IRINA ȚĂPUȘ
Red. A.D.J/tehn. I.Ț
10 ex/15.10.2013
| ← pretentii. Jurisprudență Plăţi | Anulare act. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
