Hotărâre de restituire în natură a terenurilor preluate în mod abuziv de stat. Contestaţie la executare fondată pe dispoziţiile O.G. nr. 22/2002.
| Comentarii |
|
O.G. nr. 22/2002
împotriva actelor de executare a hotărârilor de obligare la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, nu este admisibilă contestaţia la executare fondată pe O.G. nr. 22/2002 care se referă la executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani, iar nu la obligarea de predare a unui teren.
I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 10467 din 12 decembrie 2005, (http://www.scj.ro)
Prin decizia civilă nr. 1282 din 13 iulie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul formulat de Municipiul Bucureşti prin Primarul General, în contradictoriu cu intimaţii S.J., G.A., B.B.
Instanţa a reţinut că titlu executoriu, sentinţa civilă nr. 176 din 11 februarie 2003, a Tribunalului Bucureşti, dispune atât obligarea contestatorului la plata sumei de 32.825.204 de lei, cât şi la a lăsa în deplină proprietate şi liniştită posesie intimaţilor terenul în litigiu, dispoziţiile O.G. nr. 22/2002 nefiind incidente în cauză.
împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs Municipiul Bucureşti prin Primarul General, deoarece:
- în mod greşit s-a respins apelul formulat pe aceleaşi considerente invocate de instanţa de fond în sensul că nu sunt incidente dispoziţiile O.G. nr. 22/2002;
- nu poate fi reţinută aceeaşi motivare având în vedere şi faptul că prin notificarea nr. 62/2004, Primăria a fost somată să predea către reclamanţi, un teren în suprafaţă de 1135,45 mp care nu este deţinută în exclusivitate de către primărie.
Recursul nu este fondat.
Prin sentinţa civilă nr. 176 din 11 februarie 2003, definitivă şi învestită cu formulă executorie Tribunalul Bucureşti a dispus obligarea pârâţilor, Statul Român prin Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne, Municipiul Bucureşti prin Primarul General şi C.G.M.B. să lase reclamanţilor, deplina proprietate cu privire la terenurile în suprafaţă de 720,74 mp, 1135,45 mp situate în Bucureşti.
împotriva actelor de executare începute de către reclamanţi, Municipiul Bucureşti prin Primarul General a formulat contestaţie la executare, invocând prevederile O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
în mod corect instanţele au respins contestaţia la executare pe considerentul că executarea silită vizează obligarea de predare a unui teren şi nu obligaţia de plată a unei sume de bani.
Dispoziţiile O.G. nr. 22/2002 nu sunt aplicabile în speţă, deoarece somaţia nr. 62/2004 atacată vizează predarea unui teren de către recurentul Municipiul Bucureşti, lucru ce nu se încadrează în noţiunea de „executare a obligaţiilor de plată despre care face vorbire O.G. nr. 22/2002, care acoperă plata unor sume de bani”.
Cu privire la imposibilitatea executării obligaţiei de predare a terenului, instanţa de apel în mod judicios a statuat faptul că recurentul Municipiul Bucureşti nu a declarat apel şi împotriva încheierii prin care s-a respins ca tardiv formulată cererea precizatoare a contestaţiei la executare prin care a solicitat lămurirea titlului executoriu.
Prin urmare, se constată că, în cauză, motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct.8, 9 C. proc. civ. şi, în consecinţă, s-a respins recursul.
| ← Creanţă bugetară. Titlu executoriu. Prescripţia dreptului de... | Proces verbal de situaţie. Reprezentare. Contestaţie la... → |
|---|
