Imprumut de consumatiune(mutuum)Obligarea imprumutatului la restituirea sumei imprumutate in situatia neplatii la scadenta a sumei.
| Comentarii |
|
Judecătoria ORŞOVA Sentinţă civilă nr. 263 din data de 17.04.2013
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei xx la data de xxx sub nr. xxxx reclamanta G A C a chemat în judecată pe pârâtul T P, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța aceasta din urmă să fie obligat la restituirea sumei de 3000 euro pe care i-a împrumutat la 1.03.2009, plata dobânzilor legale aferente împrumutului neachitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 01.03.2009 a împrumutat pârâtului suma de 3000 euro, urmând ca acesta să-i restituie banii împrumutați în termen de un an de la data încheieri chitanței, respectiv 1.03.2009.
Scadența datoriei a intervenit la 01.03.2010 iar pârâtul nu a restituit cei 3000 euro, cu toate că de la data introducerii acțiunii au trecut mai bine de 2 ani și 10 luni de la scadență.
A precizat că actul intitulat "chitanța"; din 01.03.2009 a fost scris în întregime de către pârât și semnat de acesta iar banii au fost înmânați pârâtului în ziua întocmirii chitanței de față cu 2 martori.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1584-1586 din vechiul C.civil.
În dovedirea acțiunii a depus copie "chitanța"; din 01.03.2009.
Cererea a fost legal timbrată cu 903 lei taxă de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că nu a împrumutat nici o sumă de bani și nu a semnat chitanța. Numitul D G l-a rugat să îl ajute și anume să accepte să scrie această chitanță că ar fi împrumutat 3000 euro de la reclamantă, dar în realitate nu cunoaște această femeie. I-a explicat că are probleme cu reclamanta G în sensul că aceasta îi dădea bani care să-i dea la diferite persoane cu dobândă și la un moment dat i-a imputat că și-ar fi însușit dobânda. După scurt timp de la încheierea chitanței numitul D G a fost cercetat disciplinar la Poliția de Frontieră pentru cămătărie și în acest sens i-a cerut să scrie chitanța pe numele G ca să nu se creadă că el dă bani cu dobândă. După o perioadă scurtă de timp numitul D G i-a spus că numitul B M a sesizat unitatea unde lucra despre faptul că face cămătărie și l-a rugat când depune mărturie să declare că i-a împrumutat sume mici de bani dar fără dobândă. Întrucât nu a declarat așa cum i-a spus D G acesta i-a spus că o să se răzbune.
Sub aspectul probatoriului instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba testimonială și interogatoriul pârâtului iar pentru pârât proba testimonială și interogatoriul reclamantei.
Instanța a administrat proba cu interogatoriul părților, proba testimonială cu martorii E G, B M M, D G F, D G, C C
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
La data de 01.03.2009, între reclamanta A A C și pârâtul T P s-a încheiat un contract de împrumut, prin care reclamanta a împrumutat pârâtului suma de 3000 de euro, acesta din urmă obligându-se ca în termen de 1 an să restituie suma împrumutată.
Existența contractului rezultă din înscrisul sub semnătură privată denumit " chitanță";, datat 01.03.2009, act scris în întregime de către pârât și semnat de acesta.
De asemenea, martorii D G și D G F au declarat că la începutul lunii martie 2009, în timp ce se aflau în apartamentul reclamantei pentru lucrări de renovare a acestuia, a venit pârâtul T P care a solicitat reclamantei să-l împrumute cu suma de 3000 de euro. În prezența martorilor, reclamanta a dat pârâtului suma de 3000 de euro, în bancnote de 50 și 100 de euro. Tot atunci, arată martorii, s-a încheiat o chitanță pe care pârâtul a scris-o cu mâna lui și a semnat-o ( declarații f. 32,33).
Apărarea pârâtului în sensul că nu a luat nici o suma de bani împrumut de la reclamantă, și că de fapt ar fi scris într-adevăr chitanța, dar pentru a-l ajuta la serviciu pe martorul D G, nu poate fi reținută. Susținerile petentului nu sunt dovedite în nici un fel, fiind infirmate de martorii D G și D G F prezenți în momentul în care a luat bani împrumut de la reclamantă. De asemenea, instanța observă că pârâtul se contrazice în afirmații, în timp ce în întâmpinare afirmă că a scris chitanța din care rezultă că ar fi împrumutat suma de 3000 de euro de la reclamantă pentru a-l ajuta pe martorul D G la serviciu, în răspunsurile la interogatoriu - întrebarea nr. 5 precizează că a "scris chitanța pentru ca martorul Dsă mai poată lua bani împrumut de la o persoană din D T pe care nu o cunoaște";.
Conform art. 1576 C.civ. împrumutul este un contract prin care una din părți dă celeilalte oarecare câtime de lucru, cu îndatorire pentru dânsa de a restitui tot atâtea lucruri de aceeași specie și calitate.
Conform art. 1578 C.Civ, obligația ce rezultă dintr-un împrumut în bani este totdeauna pentru aceeași sumă numerică arătată în contract.
Împrumutatul este dator să restituie lucrurile împrumutate în aceeași calitate si cantitate și la timpul stipulat, așa cum prevede art. 1584 C.civ.
Astfel , în înscrisul sub semnătură privată intitulată "chitanță"; întocmită de părți , s-a arătat că suma de bani împrumutată pârâtului va trebui restituită în termen de 60 de zile .
Nu în ultimul rând și art. 1586 C Civ. prevede că în situația in care împrumutatul nu restituie la scadență lucrurile împrumutate sau valoarea lor este obligat să plătească dobânzi de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Față de situația de fapt reținută și având în vedere că pârâtul nu și-a respectat obligația asumată, de a restitui suma de 3000 de euro împrumutată în termen de 1 an de data încheierii contractului, respectiv 01.03.2009, se apreciază ca acțiunea este întemeiată , urmând a fi admisă astfel cum a fost formulată și obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 3000 euro, reprezentând contravaloare împrumut acordat și nerestituit, cu dobândă legală până la plata efectivă
Conform dispozițiilor art.274 C.pr.civ. va fi obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1408 lei către reclamantă, reprezentând taxe de timbru și onorariu avocat.
Fata de cele expuse a fost admisa acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamanta A (fostă G) A C, împotriva pârâtului TP, in sensul obligarii acestuia la plata sumei de 3000 de euro către reclamantă reprezentând împrumutul luat și nerestituit, cu dobândă legală până la plata efectivă.
Sentinta a ramas definitiva si irevocabila prin respingerea recursului.
| ← Valabilitatea procesului-verbal de contraventie ce poarta... | Obligarea furnizorului de energie electrica de recalculare a... → |
|---|
