CIVIL. Revizuirea hotărârilor judecătoreşti în temeiul art.322 pct.4 din Codul de procedură civilă. Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege
| Comentarii |
|
Judecătoria PĂTĂRLAGELE Sentinţă civilă nr. 1477 din data de 21.10.2013
J U D E C A T A,
Asupra acțiunii civile de față.
Pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată sub nr.1215/277/2012 cererea de revizuire formulată de C.L.S. ,C.L.G.T. , C.O.N. ,in contradictoriu cu intimata A.R. ,a sentinței civile nr.826/21.06.2007 pronunțata de Judecătoria Patarlagele, in dosarul cu nr. 1534/2006, solicitând desființarea totala a raportului de expertiza, precum si a completării la raportul de expertiza, întocmit de expert *******, ca fiind false, admiterea cererii de revizuire astfel cum este formulata și modificarea sentinței civile nr.826/21.06.2007 pronunțata de Judecătoria Patarlagele, in dosarul cu nr. 1534/2006, in sensul respingerii acțiunii formulata de A.R. ca neîntemeiata.
In fapt, prin încheierea de ședința din 05.04.2007, pronunțata de Judecătoria Patarlagele în dosarul nr. 1534/2006, la cererea A.R., instanța de judecata a încuviințat efectuarea unei expertize topografice de către expertul *********, expertiza având următoarele obiective: să precizeze limitele naturale, suprafața totala, suprafața împădurita, structura pe specii de arbori a suprafețelor împădurite si structura pe vârste a arborilor ce compun suprafețele împădurite din următorii munți: Muntele Cernatu-Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Munții Spidusu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Borănescu si Soldații Bărzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvor Copăceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copăcei, Vadul Cornului si Zănoaga;să delimiteze in munții susmenționați, suprafețele de pădure care au aparținut familiei Maican, pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut in proprietatea statului";.
In data de 10.05.2007, expertul ******* a depus la dosarul cauzei (fila 393 dosar nr.1534/2006 Judecătoria Patarlagele), raportul de expertiza. Prin încheierea de ședința din 24.05.2007, pronunțata de Judecătoria Patarlagele , la cererea A.R. si a C.L.G.T. instanța de judecata a admis obiecțiunile la raportul de expertiza si a dispus:"Se va emite adresa către dl.expert *******in sensul de a însuma suprafețele din tabelul anului 1945 in ce privesc punctele Cernatu-Viforata si Spidisu si sa facă corectări fata de adresa nr.100/14.03.2007 a Direcției Silvice Buzău si de asemenea să stabilească pe fiecare comisie locala suprafețele arondate acestora".
In data de 07.06.2007 expertul ******* a depus la dosarul cauzei completarea la raportul de expertiza solicitata.
Luând in considerare aceste înscrisuri, Judecătoria Patarlagele prin sentința civila nr.826/21.06.2007, pronunțata in dosar cu nr.1534/2006, a admis acțiunea formulata de F.P.A.R., si pe cale de consecință a dispus "In temeiul art.24 alin.l din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si republicata in conformitate cu Legea nr.247/2005, reconstituie dreptul de proprietate petentei FPAR asupra terenurilor cu vegetație forestiera pe vechile amplasamente, pentru suprafața totală de 18.023,3 Ha",, precum și "obligă C.J.B. ca, in conformitate cu dispozițiile art.75 din H.G. nr.890/2005, să elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafața totală de teren cu vegetație forestieră reconstituită, respectiv 18.023,3 Ha, aflată pe raza orașului N. (714,3 Ha), comunei G. T (12.203,9 Ha) și comunei S. (5.105,1 Ha), pe amplasamentele menționate in raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Velicu Tudorel".
S-a mai arătat că luând in considerare același acte procedurale, Tribunalul Argeș prin decizia civila nr.2208/R din 8.12.2008 pronunțata in dosarul cu nr.5126/114/2007 a respins toate recursurile declarate împotriva sentinței Judecătoriei Patarlagele.
La data de 14.01.2009 O.M.B. a formulat plângere penala împotriva expertului Velicu Tudorel, cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasa, prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen., constând in faptul că acesta in calitate de expert tehnic, a întocmit raportul de expertiza si completarea la acesta, menționate mai sus, cu inserarea unor date contrare realității, iar aceste acte procedurale au stat la baza pronunțării hotărârilor judecătorești mai sus menționate.
In urma verificărilor efectuate, in cadrul dosarului cu nr.60/P/2009 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Patarlagele, la data de 27.03.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului ******* pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasa prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen.
Ulterior, la data de 05.11.2009, prin ordonanța Parchetului de pe langa Judecătoria Patarlagele s-a dispus in baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 alin.l lit.a si b/1 C.p.p., scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului *******, soluție împotriva căreia s-a formulat plângere de către O.M.B. întemeiata pe disp.art.278 C.p.p. fiind respinsă prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău.
Plângerea O.M.B. întemeiata pe disp.art.278 C.p.p. a fost admisă prin sentința penala nr.2948/02.12.2010 pronunțata de Judecătoria Craiova, in cadrul dosarului nr. 108/277/2010, dispunându-se desființarea in parte a ordonanței nr.60/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Patarlagele si reținerea cauzei spre judecare cu privire la infracțiunea prev.de art.260 alin.1 și 4 cod penal .In urma judecării cauzei pe fond, Judecătoria Craiova, Secția Penala a dispus prin sentința penala nr.1511/02.06.2011, pronunțata in cadrul dosarului cu nr. 108/277/2010, in baza art.ll pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.p.p achitarea inculpatului ******* si a respins acțiunea civila formulata de O.M.B. Împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Craiova au fost formulate recursuri de către O.M.B., CL.G.T., C.L.S. și C.L.N..
Prin Decizia penala din 28.05.2012, pronunțata in dosarul nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova-secția penală a admis recursul formulat de O.M.B. si a casat integral hotărârea pronunțata de Judecătoria Craiova, dispunând achitarea inculpatului ******* pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasa prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen. constatând incidența prevederilor art.18 indice 1 cod penal fiindu-i aplicată inculpatului ******* o sancțiune administrativa de 800 lei, iar cererea de anulare a raportului de expertiza si a completării la acesta in cadrul procesului penal a fost respinsă.
In ceea ce privește admisibilitatea prezentei cereri de revizuire potrivit art.322 pct.4 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri judecătorești poate fi solicitată în situația in care a fost dată în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau in urma judecății.
Totodată potrivit art.184 C.proc.civ., când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civila. Normele juridice mai sus menționate au fost si sunt interpretate de practica judiciara a instanțelor naționale în sensul ca: in ipoteza in care înscrisul nu mai poate fi desființat de instanța penala, in cadrul procesului penal, acesta poate fi desființat de instanța civila sesizata cu cererea de revizuire, instanța verificând pe cale incidentala daca înscrisul este sau nu fals.
In acest sens sunt invocate mai multe decizii de speță.
S-a mai arătat că raportul de expertiză și completarea la acesta nu mai pot fi desființate de instanța penală întrucât aceasta s-a dezinvestit în mod definitiv și irevocabil.
Raportul de expertiză și completarea la acesta întocmite de expertul ******* sunt false, cuprinzând date contrare realității, aspect care urmează a fi verificat de instanța de revizuire pe cale incidentală.
Expertul ******* a făcut afirmații mincinoase in fata Judecătoriei Patarlagele, si nu o dată, ci de doua ori, atunci când a afirmat că datele au fost obținute prin efectuarea măsurătorilor in teren, intrucât acesta nu s-a deplasat niciodată la fața locului si nu a efectuat nici un fel de măsurători.
Acest aspect rezultă din declarația expertului ******* din 12.03.2009 (fila 21 dosar ) prin care acesta își recunoaște în mod expres fapta, această declarație coroborându-se cu declarația din 13.08.2009 , prin care acesta isi menține declarațiile in sensul recunoașterii faptei.
Mai mult, aceste recunoașteri ale faptei se coroborează cu MUF-urile de care face vorbire, întrucât din conținutul acestora rezulta ca proprietarul pădurilor la nivelul anului 1948 era O.M.B., iar nu familia M. sau A.R.,prezentând si un tabel comparativ cuprinzând date cu privire la suprafețele de pădure reconstituite.
Revizuientele mai menționează faptul că raportul de expertiza si completarea la acesta întocmite de expertul ******* au fost determinante pentru pronunțarea hotărârii a cărei revizuire o solicită.
Din cele expuse mai sus rezulta ca raportul de expertiza a fost un înscris determinant pentru pronunțarea sentinței civile nr.826/2007 de Judecătoria Patarlagele, întrucât această hotărâre cuprinde atât în considerente cat si in dispozitiv referiri directe la raportul de expertiza si completare.
In drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.322 pct.4 C.proc.civ.
Instanța prin rezoluție a dispus atașarea dosarului 1534/2006 al Judecătoriei Pătârlagele , ulterior constatându-se că acesta se află la Judecătoria Craiova a emis adresă în vederea comunicării împreună cu dosarul nr.108/277/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Craiova.
La dosarul cauzei a fost depusă copia Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 a Curții de Apel Craiova.
Intimata Academia Romana, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire .
In cuprinsul întâmpinării a invocat excepția lipsei calității procesuale active a terților a comisiilor locale sus menționate, prevăzuta de art. 32 alin 2 din Legea nr. 18/1991, deoarece acestea nu justifica un interes legitim in constatarea nulității absolute a expertizei efectuate in dosarul 1534/2006 al Judecătoriei Patarlagele.
Intr-adevăr, așa cum s-a statuat in mod constant si in jurisprudență, constatarea nulității poate fi ceruta in justiție de către Primar, Prefectura, Procuror precum si de orice persoana interesata, cu condiția insa ca respectivele persoane să justifice un interes legitim. In acest sens a fost invocată Decizia nr. 1092,a Curții de Apel Oradea - Secția Civila.
Astfel constatarea nulității absolute a unei expertize, cu atât mai mult nu ar justifica un interes legitim din partea celor trei comisii deoarece terenurile nu s-
ar întoarce in proprietatea lor, ci eventual in proprietatea statului roman care le-a deținut prin naționalizare din anul 1948 si le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B.,ori aceste instituții nu figurează ca reclamante in acțiunea de chemare in judecata.
Legat de excepția lipsei calității procesuale active derivând din nejustificarea unui interes legitim in constatarea nulității absolute a expertizei si pe cale de consecința admiterea cererii de revizuire pe temeiul legal invocat, art. 322 pt. 4 Cod procedura civila, se impune a se invoca si inadmisibilitatea căii de atac a revizuirii deoarece hotărârea nu a rămas definitiva in instanța de apel sau în calea de atac a recursului în care s-a invocat fondul.
In acest caz procesul nu a urmat calea de atac a apelului, iar pe de alta parte in calea de atac a recursului soluționata prin decizia 2208/R/18.12.2008 s-a decis: "respinge recursurile declarate de intimatele C.L.N., C.L.S., C.L.G.T., C.J.B. si de intervenientii N.T. si O.M.B." sau cu alte cuvinte nu s-a decis evocarea fondului.
S-a mai arătat că inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgând din împrejurarea ca in procesul penal care a format obiectul dosarului nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova a decis: "respinge ca inadmisibile recursurile formulate de C.L.G.T. ,C.L.S. , C.L.N. și comuna G.T. , ori procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 a avut ca obiect direct soluționarea plângerii penale formulate împotriva expertului *******care, s-a pretins, a întocmi un raport de expertiza necorespunzător adevărului. Respingând ca inadmisibile recursurile celor trei comisii, in procesul penal, Curtea de Apel Craiova a apreciat pe de o parte că acestea nu au calitate procesuală activă, iar pe de altă parte, că recursurile lor care vizau anularea raportului de expertiza si declararea lui ca fiind fals, nu au nici un suport legal.
Totodată intimata invocă inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgând din împrejurarea că deși a existat o acțiune penala pe rolul Curții de Apel Craiova aceasta a decis in mod definitiv: "respinge cererea privind anularea in procesul penal a raportului de expertiza" deși era obligată potrivit art. 348 Cod procedura penala cu indicația marginală rezolvarea separata a acțiunii civile, sa procedeze la "desființarea totală sau parțiala a unui înscris si restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii" .
Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Craiova trebuia să rezolve si latura civila așa cum a rezolvat latura penala prin aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, precizând că trebuie recunoscut ca potrivit dispozițiile art. 348 desființarea totala sau parțiala a unui înscris si restabilirea situației anterioare se face numai in cazul săvârșirii unei infracțiuni, în speța fiind aplicată o sancțiune
administrativă ,nereținându-se săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasa prin întocmirea raportului de expertiza.
Cu privire la fondul cauzei ,intimata arată că este adevărat că în literatura juridica si in practica judiciara s-a statuat in mod constant ca instanța civila poate primi o astfel de acțiune, dar trebuie ca ea însăși să verifice daca înscrisul pe baza căruia se cere revizuirea, este fals si nu in ultimul rând daca respectivul înscris a servit exclusiv la fundamentarea hotărârii, in cazul nostru Sentința Civila nr. 826/21.06.2007 a Judecătoriei Patarlagele pronunțata in dosarul 1534/2006.
Relativ la primul aspect privitor la "falsitatea" raportului de expertiza instanța trebuie sa pornească de la următoarele premize: cu privire la obiective de expertiza fixate de instanța de judecata, nici Ordonanța Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Patarlagele, Județul Buzău, si nici instanțele de judecată nu au preluat obiectivele de expertiză astfel cum au fost formulate de A.R. nota de probe și cum au fost reținute de instanța civila prin încheierea din 05.04.2007, preferând o enunțare trunchiată a acestora, potrivit scopului, dinainte fixat, de a declara expertiza ca fiind necorespunzătoare adevărului, pentru a se putea retine o pretinsa infracțiune de mărturie mincinoasa si a se aplica o amenda cu caracter administrativ.
Obiectivele de expertiza din nota de probe depusa la data de 30.03.2007, reținute de instanța prin încheierea din 05.04.2007, cu care expertul a fost investit sunt următoarele: "să se precizeze limitele naturale, suprafața totala, suprafața împădurită, structura pe specii de arbori a suprafețelor împădurite si structura pe vârste a arborilor ce compun suprafețele împădurite ale următorilor munți: Muntele Cernatu -Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Munții Spidisu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Borănescu si Soldații Bărzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvorul Copăceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copăcei, Valea Cornului si Zănoaga; să se delimiteze, in munții sus menționați, suprafețele de pădure care au aparținut Familiei M., pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut in proprietatea statului";.
Atât prin nota de probe cat si prin încheiere, expertului i s-au pus la dispoziție ca material documentar: Memoriul asupra activității O.S.P. din anul 1946, întocmit de specialiști ai Domeniului Penteleu, donat A.R., Tabelul Pădurilor si al Proprietarilor, întocmit la nivelul anului 1923 (din eroare s-a scris 1945), din care rezulta munții, pădurile si proprietățile deținute de moștenitorii M., hărțile Marelui Stat Major al Armatei Romane, întocmite in perioada 1880-1895, din care de asemenea rezultau munții si proprietățile deținute de Familia M. in acești munți, Documentele de proprietate ale Familiei Gh., de la care s-au cumpărat pădurile de Familia M. si alte documente originale.
In capitolul I - introducere, la punctul 4, expertul a precizat in mod expres materialul studiat si anume: dosarul in cauza, dar in declarația sa va recunoaște ca din eroare, preluând cu copy-paste-ul din alta expertiza, că s-au făcut si măsurători in teren, aspect precizat in declarația de la urmărire penala, dar retractat in declarațiile de la Judecătoria Craiova.
Cu privire la deplasarea in teren si efectuarea măsurătorilor necesare delimitării suprafețelor de pădure care au aparținut familiei M., lectura obiectivelor de expertiza atesta, fără putința de tăgada, ca nu i s-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si sa efectueze măsurătorile necesare delimitării suprafețelor de pădure, care au aparținut Familiei M., de celelalte suprafețe.
Este logic ca daca i s-ar fi cerut sa măsoare suprafețele de pădure care au aparținut Familiei M., i s-ar fi cerut explicit sa întocmească o lucrare cadastrala si nu topo, care ar fi durat peste 2 ani de zile si ar fi necesitat resurse materiale si umane cu costuri infinit mai mari decât onorariul de expertiza care s-a fixat de către instanța la suma de 500 de lei.
In acest sens se menționează că ,concluzia ordonanței Procurorului si a Curții de Apel Craiova este ilogică si nefundamentată, deoarece instanța civila care a soluționat dosarul 1534/2006 nu i-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si nici sa efectueze măsurători, cu atât mai mult cu cat, potrivit datelor Cadastrului Silvic (UP-uri si UA-uri), pe care le-a avut la dispoziție, prin documentele existente la dosar si care i-au fost furnizate de A.R. si de D.S.B., unitățile amenajistice din cadrul fiecărei unități de producție, erau măsurate de specialiștii silvici inca din anul 1948, când s-au intocmit amenajamentele silvice din cadrul Marii Unități Forestiere (MUF) a Văii Superioare a Buzăului, sau, cu alte cuvinte, nu mai era necesar sa se măsoare ceea ce era deja măsurat.
In ceea ce privește întocmirea raportului de expertiză pe baza datelor conținute in MUF-uri se pare ca nici Parchetul si nici Curtea de Apel Craiova nu au analizat dosarul cauzei (1534/2006), deoarece in dosarul nr. 5, depus de A.R., intitulat documentație tehnica pentru proprietățile M., se afla atașate următoarele documente opisate : adrese emise de Lucian ****** - Cabinet de avocat, LPCA/LP/ACD-123/160207, pentru furnizarea de date tehnice in legătura cu proprietățile donate A.R. de moștenitorii M. și pentru completarea informațiilor cu terenurile deținute de moștenitorii M. in munții Giurca, Picioru Caprei, Lunca Mare (cu Vârful Aluniș) si munții Cursele, adresa RNP- D.S.B., răspuns la solicitarea Cabinetului din 16.02.2007 si 15.03.2007, Anexa la răspunsul D.S., cuprinzând munții, trupurile de pădure, ocoalele silvice, unitățile de producție, unitățile amenajistice, limitele naturale si suprafețele in hectare, foste proprietate M., anexa - Harta O.S.N. pentru parte din proprietatea Maican, Pădurea Hartagu, Muntele Poiana din Cale, donat A.R., anexa - Harta O.S.N. pentru proprietățile M. deținute in munții Poiana din Cale, Giurca Balabon, spidisul si arsele, Podu calului, Cernatu-Viforata, Piciorul Caprei, Cursele, Dogari, Sfoara Borănescu, Saldatii Bărzoi, Piscul Lung, Valea Dracului, Vadul Cornului, Tega, Dealul Corbului si Lunca Mare cu Vârful Aluniș, anexa - Harta Ocolul Silvic Gura Teghii, proprietățile Zănoaga si Ivanetul Mic, Academia Romana - Harta Complexului Penteleu, proprietatea A.R., fost proprietatea moșnenilor D. D. M., eliberata de D.J.B. a Arhivelor Naționale, Marea Unitate Forestiera Bazinul Bascele, unitățile de producție Tega, Saldatii Bărzoi, amenajamentul unității de producție XIII Cernatu-Viforata, Jud. Buzău, 1949, amenajamentul MUF B. Bascele, amenajamentul unității de producție X Arsele, amenajamentul unității de producție IX Casoca, amenajamentul unității de producție XIB, Dealul Lung, tabelul proprietăților D. D. M. de la 1946,referatul Direcției Regimului Silvic nr. 012251/18 mai 1946, privind situația generala a bazinului forestier Penteleu, proprietatea Academiei Romane, tabel Arhivele Naționale Buzău, Direcția a IV-a Silvica, Dosar 55/1943-1944, filele 10-11, cuprinzând proprietățile din nordul județului Buzău.
Este evident insa ca în afară de copiile MUF-urilor atașate la dosar, delimitarea proprietăților M. s-a făcut pe baza tabelului pădurilor si proprietarilor, întocmite in anul 1923 (copii extrase din volumul statistica pădurilor din România reîntregita, volum aflat la I.C.A.S. (institut din cadrul RNP - Romsilva) precum si prin folosirea datelor înscrise in anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007 a D.S.B., in care sunt menționate munții, localizările parcelare (Ocoale silvice, up-uri si ua-uri), limite naturale (culmi, vai ,etc), precum si suprafața in hectare.
Intimata mai arată că la punctul B din cuprinsul expertizei inițiale (pagina a II-a jos), expertul a menționat in mod expres următoarele: "suprafețele de pădure care au aparținut Familiei M., le-am luat din Anexa întocmita de Regia Naționala a Pădurilor, Direcția Silvica Buzău. Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii harților amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea Ocoalelor Silvice, cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de Direcția Județeană Buzău a Arhivelor Naționale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a moștenitorilor D. D. M..
In urma acestor suprapuneri au rezultat: limitele naturale si suprafețele de fond forestier (pădure) determinate prin însumarea suprafețelor din actualele
amenajamente silvice, localizarea parcelara si limitele naturale pentru munții din planul Muntelui Penteleu din anul 1945. Aceste suprafețe le-am comparat cu suprafețele totale ale Familiei M., din tabelele cu pădurile si proprietarii acestora".
In concluzie expertul nu a pretins niciodată ca s-a deplasat in teren si ca a efectuat măsurători, după cum nu i s-a cerut de instanța sa se deplaseze in teren si sa efectueze măsurători necesare delimitării suprafețelor de pădure care au aparținut familiei M.
Relativ la cel de-al doilea aspect cu privire la pretinsa fundamentare a hotărârii in mod exclusiv pe concluziile expertizei tehnice, se menționează că sentința civila nr. 826/21.06.2007, pronunțata de Judecătoria Patarlagele in dosarul nr. 1534/2006, nu se fundamentează exclusiv pe concluziile expertizei, pentru a fi îndeplinita cel puțin formal varianta normativă din art. 260 alin. 2 Cod penal, citam: "sa se fi dat o soluție ca urmare a mărturiei mincinoase".
Se mai menționează că in cuprinsul hotărârii nr. 826/2007, începând cu pagina a 9-a, instanța retine toate dosarele depuse in probațiune de A.R. anume:Dosarul nr. 1 cuprinzând acte de proprietate D. D. M., documente originale; Dosarul nr. 2 - acte de donație ale surorilor M. către A.R.; Dosarul nr. 3 - actele de administrare ale O.S.P., pentru pădurile donate academiei de surorile M.;Dosarul nr. 4 - documente privitoare la procesul din anul 1946;Dosarul nr. 5 - documentație tehnica pentru proprietățile M.;Dosarul nr. 6 - cuprinzând hărțile Marelui Stat Major la care s-a atașat un tub conținând hărțile asamblate;Dosarul nr. 7 - privind documente ale proceselor lui de la Siriu si Dosarul nr. 8 - cuprinzând legislație necesara soluționării cauzei.
Față de această documentație vasta, enunțata in mod detaliat si in nota de probe depusa de A.R. la data de 30.03.2007, documentație pe care expertul a studiat-o, reținând ceea ce era important pentru întocmirea expertizei, este greu sa se susțină teza fundamentării hotărârii numai pe baza raportului de expertiza, așa cum se reține, sau cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o hotărâre care să se fi dat pe o pretinsă mărturie mincinoasa.
Având în vedere toate aceste aspecte solicită respingerea cererii, în principal , pe baza excepțiilor formulate și în secundar pe fond.
In ședința publică de la data de 11.10.2012 având în vedere faptul că sentința civilă nr.826/2007 a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată în contradictoriu și cu C.L.B. și C.J.B. s-a dispus introducerea acestora în cauză fiind citate cu copia cererii de revizuire.
C.O.N. a formulat o cerere precizatoare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și modificarea sentinței civile nr.826/2007 în sensul respingerii acțiunii formulate de către A.R,in esență fiind reiterate aceleași aspecte din cererea de revizuire .
La dosarul cauzei a fost depusă de către apărătorul intimatei o decizie de speță pronunțată de Curtea de Apel Oradea - secția civilă.
Instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de către intimată,prin întâmpinare, respectiv excepția inadmisibilității cererii de revizuire,precum și excepțiile lipsei calității procesuale active a revizuientelor și a lipsei de interes a acestora în ceea ce privește promovarea cererii de revizuire.
Analizând excepțiile invocate în raport de actele și lucrările dosarului și cu prioritate conf.art.137 alin.1 c.p.civilă care arată că " instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii"; instanța apreciază că sunt neîntemeiate urmând a fi respinse .
In doctrina s-a apreciat ca indamisibilitatile ar constitui mijloace de apărare specifice caracterizate prin trasaturi ce le apropie si ,in același timp,le deosebesc atât de apararile de fond, cat si de excepțiile de procedura. Prin intermediul lor,paratul ,fara a contesta direct dreptul invocat de adversarul sau ,se opune acțiunii acestuia ,declarând-o inacceptabila,susținând ca instanța nu poate examina cererea cu care a fost investita.
Inadmisibilitățile sunt exemple de excepții procesuale ce au ca punct comun o anumită soluție pe care o va pronunța instanța, în cazul admiterii lor, anume de a respinge cererea ca inadmisibilă. Noțiunea de inadmisibilitate vizează nu excepția ,ci efectul spre care tinde aceasta, o anumită modalitate de respingere a cererii. De altfel, din art.137 alin.1 c.p.civilă rezultă o clasificare a excepțiilor procesuale in excepții de procedură și excepții de fond, iar nu in excepții de procedură și inadmisibilități.
In cauza dedusă judecății cererea de revizuire promovată de revizuiente este admisibilă în principiu,pe de o parte pe considerentul că sentința civilă nr.826/21.06.2007 poate fi supusă căii extraordinare de atac a revizuirii, iar, pe de altă parte elementele de admisibilitate a cererii de revizuire vor fi analizate punctual și în raport cu această analiză hotărârea va fi de admitere sau respingere a acesteia.
Intimata și-a mai motivat excepția inadmisibilității cererii de revizuire decurgând din împrejurarea că în procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 al Curții de Apel Craiova au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate împotriva sentinței penale din acea cauză, apreciindu-se că acestea nu au calitate procesuală ,iar pe de altă parte aceste cereri nu au nici un suport legal.
Instanța apreciază că , deși au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de revizuiente , în condițiile în care, așa cum s-a reținut în
considerentele Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 , acestea nu au formulat denunț penal împotriva inculpatului-expert tehnic judiciar, cererea de revizuire este admisibilă intrucât,în cazul infracțiunii de mărturie mincinoasă, organele de urmărire penală se pot sesiza și din oficiu.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a revizuientelor, instanța apreciază că poate fi revizuient orice parte care a figurat în procesul finalizat cu pronunțarea hotărârii ce se atacă , indiferent de poziția procesuală avută. In dosarul nr. 1534/2006 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.826/21.06.2007 revizuientele au avut calitatea de intimate , în condițiile în care obiectul cauzei l-a constituit plângere împotriva hotărârii C.J.B. In aceste condiții ,acestea își justifică ,calitatea procesuală activă, motiv pentru care va fi respinsă excepția lipsei calității procesuale active a acestora ,ca fiind neîntemeiată.
In ceea ce privește excepția lipsei de interes a revizuientelor , intimata motivează prin faptul că acestea nu ar justifica un interes legitim întrucât dacă s-ar constata nulitatea absolută a expertizei, terenurile nu s-ar întoarce în proprietatea lor,ci în proprietatea statului român care le-a deținut prin naționalizare din anul 1948 și le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B., însă aceste instituții nu figurează ca reclamante în cererea de chemare în judecată. Simpla calitate de parte în procesul respectiv nu este suficientă pentru a introduce o cerere de revizuire, cel nemulțumit de hotărâre trebuind să justifice și un interes în promovarea cererii. Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă,respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Așa cum s-a statuat în jurisprudență și doctrină, interesul vizează mai puțin exercițiul dreptului la acțiune, ci mai degrabă privește temeinicia sau netemeinicia pretenției formulate , deoarece , pentru a afla dacă un interes este sau nu în conflict cu legea, este necesar să se dezbată fondul pretenției. Așadar , vom înțelege prin această cerință faptul că interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, deci cu dreptul subiectiv civil afirmat, ori,cu situația juridică legală pentru a cărei realizare,calea justiției este obligatorie. Totodată calitatea procesuală nu trebuie confundată cu interesul, deși uneori delimitarea dintre aceste două condiții de exercițiu ale dreptului la acțiune nu este ușor de făcut. S-ar putea spune că legea atribuie calitatea procesuală celui care are interes,iar din această perspectivă, interesul ar fi principala condiție de exercițiu a dreptului la acțiune. Există însă numeroase situații în care dreptul la acțiune nu poate fi exercitat de unele persoane , deși acestea ar justifica un interes personal, ori poate fi exercitat de cineva care nu are un interes personal și /sau direct.
Fiind o cale extraordinară de atac ,iar motivele pentru care poate fi introdusă o cerere de revizuire sunt prevăzute limitativ de lege, nepunându-se problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor
elemente ce nu au format obiectul judecății finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, la care se adaugă obiectul dosarului a cărui revizuire se solicită , instanța apreciază că există interes legitim al revizuientelor, prin prisma calității procesuale a acestora , respectiv entități constituite în baza legilor fondului funciar,cu atribuții specifice în realizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.
Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire pentru analiza acesteia trebuie sa avem in vedere faptul ca revizuirea este o cale extraordinara de atac reglementata de dispoziții legale de stricta interpretare, astfel ca nu poate fi exercitata decât în cazurile si în condițiile prevăzute în mod expres de lege.
Pentru a fi incident acest caz de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ doua condiții :expertul tehnic judiciar care a efectuat raportul de expertiza sa fi fost condamnat definitiv pentru o fapta in legătura cu pricina si raportul de expertiza intocmit in cauza sa fi fost determinant pentru pronunțarea hotărârii.
Revizuientele solicită instanței admiterea acesteia , desființarea totală a raportului de expertiză ,precum și a completării raportului de expertiză întocmite de expert Velicu Tudorel,în cadrul dosarului 1536/2006 în sensul respingerii acțiunii formulate de A.R.,ca neîntemeiată.
Motivul de drept invocat de către revizuiente îl constituie dispoz.art.322 pct.4 c.p.civilă , precizat ulterior ca fiind art.322 pct.4 teza I c.p.civilă.In concret revizuientele invocă faptul că în dosarul nr.1534/2006 al Judecătoriei Pătârlagele ,cu ocazia soluționării plângerii formulată de către intimata A.R. împotriva hotărârilor nr.350,351 și 353/2006 ale C.J.B. ,expertul tehnic judiciar ******* a întocmit o expertiză tehnică judiciară completată de un supliment prin care s-au identificat pe unități administrativ teritoriale suprafețele de teren solicitate a fi reconstituite .
Din analiza actelor si lucrărilor dosarului se retine ca in urma plângerii formulată de către numita O.M.B., împotriva expertului tehnic judiciar , prin Ordonanța nr.60/P/2009 din 5.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a expertului judiciar ******* pentru săvârșirea infr.prev. și ped.de art.260 alin. 1 și 4 din codul penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în sumă de 800 lei. Împotriva acestei soluții s-a formulat plângere înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr.108/277/2010 fiind conexate și dosarele nr.26/277/2010 și 57/277/2010.
Cauza a fost strămutată la Judecătoria Craiova , această instanță prin sentința penală nr.2984/02.12.2010 a dispus respingerea excepției tardivității formulată de O.M.B.,cu privire la plângerea formulată de intimatul Velicu Tudorel, în baza art.278 indice 1,alin.8 ,lit.a c.p.penal s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de A.R. împotriva Ordonanței 60/P/2009, în baza art.278 indice 1 alin.8 lit.a c.p.penal s-a respins plângerea formulată de petentul ******* pentru anularea ordonanței nr.60/P/2008, fiind admisă plângerea formulată de patenta O.M.B., desființată în parte ordonanța,cauza fiind reținută spre judecare cu privire la infr.prev. de art.260 alin. 4 c. penal. Urmare a probelor administrate instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infr. de mărturie mincinoasă nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective a acesteia, dispunându-se prin sentința penala nr.1511/2.06.2011 achitarea inculpatului - expert tehnic judiciar Velicu Tudorel.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către O.M.B.,precum și de către revizuiente ,iar prin Decizia penală nr.1232/28.05.2012 Curtea de Apel Craiova a respins ca inadmisibile recursurile formulate de revizuiente împotriva sentinței penale nr.1511/2.06.2011 pronunțată de Judecătoria Craiova, a admis recursul O.M.B., casată sentința ,iar în baza art.11 pct.2 lit.a c.p.penală rap. la art.10 lit.b indice 1 c.p.p. si art.18 indice 1 c.p. a achitat pe expert tehnic judiciar ******* pentru săv.infr.prev. de art.260 al.1 și 4 c.p. S-a aplicat expertului tehnic judiciar sancțiunea administrativă de 800 lei, fiind respinsă cererea privind anularea în procesul penal a raportului de expertiză. Motivarea sentinței penale are in vedere tocmai posibilitatea parților de a ataca hotărâre judecătoreasa pe calea unei revizuiri ,nefiind menținuta soluția Judecătoriei Craiova intrucât s-ar fii creat petentei O.M. o situație mai grava,deoarece judecata in prima instanța a avut loc după ce admisese doar plângerea formulata de aceasta.
Revizuientele invocă admisibilitatea revizuirii în baza Deciziei Curții Constituționale nr.66/31.01.2008, care a constatat că dispozițiile art.322 pct.4 c.p.civilă ,în forma prin care s-a înlăturat posibilitatea stabilirii săvârșiri infracțiunilor de către instanța de revizuire, contravin normelor și principiilor prav. de art.1 alin.3 ,art.21 și respectiv art.24 din Constituția României. In aceste condiții, revizuirea fiind o cale extraordinară de atac pentru înlăturarea erorilor de fapt care ar putea fi cuprinse în hotărâri definitive și irevocabile și în conformitate cu dreptul la un proces echitabil, se impune admisibilitatea unei astfel de cereri în lipsa unei hotărâri judecătorești de condamnare.
Sub acest aspect , prin Decizia Curții Constituționale nr.66/2008 s-a stabilit că art.I pct.55 din Legea nr.219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 pentru modificarea și completarea codului de procedură civilă, prin care s-au eliminat din cuprinsul art.322 pct.4 c.p.civilă dispozițiile "în cazul în care ,în ambele situații constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală , asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii";, sunt neconstituționale. S-a apreciat ca
eliminarea acestui text prin dispozițiile legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate,face imposibilă întoarcerea la soluția anterioară, preconizată în doctrină și validată de instanțele judecătorești,întrucât nu se poate accepta ca o normă de procedură judiciară abolită expres de legiuitor să producă în continuare efecte prin voința judecătorului chemat să aplice legea.
Insa textul care a fost declarat neconstituțional nu a fost reexaminat de puterea legislativa, in acest sens Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile unite, în considerentele Deciziei nr.8/2010 pronunțată într-un recurs in interesul legii precizează că "neexercitarea de către Parlament a prerogativei de a reexamina textul de lege, considerat neconstituțional, nu poate conduce univoc la soluția de suplinire a acestei puteri esențiale în cadrul statului de drept și la emiterea în numele ei, de către o altă autoritate, a unei dispoziții de abrogare , un asemenea procedeu fiind inadmisibil și în raport cu prevederea înscrisă în art.64 alin.3 din Legea nr. 24/2000 - republicată ,prin care s-a stabilit ,cu valoare de neînlăturat pentru tehnica legislativă că "nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial";.
Cu alte cuvinte ,în cauza dedusă judecății, dispozițiile aplicabile sunt cele în vigoare la acest moment , art.322 pct.4 c.p.civilă având următorul cuprins "un judecător ,martor sau expert care a luat parte la judecată să fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză";.Totodată ,față de considerentele arătate , atâta vreme cât puterea legislativă nu a reexaminat textul de lege în sensul dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr.66/2008 , nu reiese că instanța trebuie să se pronunțe pe cale incidentală cu privire la săvârșirea infracțiunii,în codul de procedură civilă neexistând un asemenea text.
Pentru incidența acestui caz de revizuire este necesar ca "un judecător ,martor sau expert care a luat parte la judecată să fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină"; .Așa cum s-a reținut expertul tehnic judiciar nu a fost condamnat de către instanța penală,ci a fost achitat ,fiindu-i aplicată sancțiunea administrativă de 800 lei în baza art.11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art.10 lit.b/1 c.p.p. și art.18/1 c.penal.
Pe cale de consecință instanța apreciază că in cauza nu este îndeplinita condiția existentei unei hotărâri definitive de condamnare a expertului tehnic judiciar ******* pentru infracțiunea de mărturie mincinoasa .Mergând mai departe ,fata de în situația în care nu s-a pronunțat o soluție de condamnare pentru că a intervenit un impediment legal in situația in care a intervenit prescripția, amnistia ,decesul făptuitorului etc., instanța apreciază ca achitarea inculpatului si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ nu
constituie un impediment legal,intrucât instanța penala ,daca ar fi considerat ca fapta exista ,este prevăzuta de legea penala si a fost savarsita cu vinovatia prevăzuta de lege ar fi condamnat pe expertul tehnic judiciar.Instanta penala a considerat ca pericolul social al faptei este mic impunanadu-se aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru neagravarea situatiei petentei din acea cauza O.M.B. ,precizând ca aceasta soluție nu ar fi putut fi data daca s-ar fii admis si plângerea expertului împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penala.
Insa in aceste condiții instanța de revizuire poate să analizeze dacă această cerere este admisibilă sau nu . In concret, trebuie analizata cea de-a doua condiție de admisibilitate a cererii de revizuire si anume dacă raportul de expertiza intocmit de către expertul tehnic judiciar, respectiv daca mărturia acestuia a fost determinantă pentru soluția la care s-a oprit instanța a cărei hotărâre se atacă cu revizuire.
In aceste condiții ,prin sentința civilă nr. 826/21.06.2007 irevocabilă prin decizia civilă nr.2208/18.12.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș au fost respinse excepția de netimbrate și excepția de prematuritate a capătului de cerere privind obligarea C.L.S., N.și G.T. la plata daunelor cominatorii, invocate de C.L.G.T. prin apărător, în ședința publică de la data de 7.06.2007, ca neîntemeiate.
Au fost admise plângerile conexate așa cum au fost completate și precizate de către patenta-intimată A.R.,împotriva hotărârilor nr.350/16.06.2006 (C.L.S.), nr. 351/7.07.2006 (C.L.N.) și nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.) și în contradictoriu cu intimatele C.L.B. și C.J.B., pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și în consecință au fost desființate hotărârile pronunțate de C.L.S., C.L.N. și C.L.G.T. și hotărârile pronunțate de C.J.B. nr. 350/16.06.2006 (Comisia Locală Siriu), 351/7.07.2006 (C.L.N.) și nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.), în ceea ce privește pe patenta-intimată.
În temeiul art. 24 alin.1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată și republicată în conformitate cu Legea nr. 247/2005, s-a reconstitui dreptul de proprietate al patentei-intimate asupra terenurilor cu vegetație forestieră pe vechile amplasamente, pentru suprafața totală de 18.023,3 ha, după cum urmează :
a) suprafața totală de 12.203,9 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza teritorială a C.L.G.T., pe următoarele amplasamente : Muntele Cernatu-viforâta, în suprafață de 3651,9 ha, Muntele Dealu Corbului, în suprafață de 294,3 ha, Muntele Ivănețu, în suprafață de 802,8 ha, Muntele Tega, în suprafață de 639,7 ha, Muntele Podul Calului, în suprafață de 2698,7 ha, Muntele Sfoara Borănescu, Soldații Bărzoi, în suprafață de 1135,4 ha, Muntele Valea Dracului, în suprafață de 230 ha, Muntele Piscul Lung, în suprafață de 124,1 ha, Muntele Vadu Cornului, în suprafață de 47 ha, Muntele Zănoaga, în suprafață de 2076,9 ha și Muntele Piciorul Caprei, în suprafață de 503,1 ha.
b) suprafața totală de 714,3 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza teritorială a C.O.N., pe următoarele amplasamente: Muntele Spidișul, Arsele, în suprafață de 517 ha și Muntele Lunca Mare, în suprafață de 197,3 ha.
c) suprafața totală de 5105,1 ha teren cu vegetație forestieră situată pe raza teritorială a C.L.S., pe următoarele amplasamente: Muntele Spidișul, Arsele, în suprafață de 1076,2 ha, Muntele Poiana din Cale, în suprafață de 1425,4 ha, Muntele Podu Calului, în suprafață de 2103,1 ha și Muntele Giurca, în suprafață de 500,4 ha.
S-a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate, pe munți, trupuri pădure, localizări parcelare (U.P. și U.A.) și limite naturale, în conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
Au fost obligate C.L.S., N. și G. T., ca, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 să preia, prin protocol, terenurile cu vegetație forestieră, de la O.S. deținătoare ale terenului cu vegetație forestieră.
Totodată în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 au fost obligate C.L.S., N. și G.T., sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, la punerea în posesie a patentei-intimate și la întocmirea anexei nr. 39 la H.G. nr. 890/2005, pentru suprafețele de teren cu vegetație forestieră, astfel: C.L.G.T., pentru suprafața de 12.203,9 ha, C.L.N. pentru suprafața de 714,3 ha și C.L.S. pentru suprafața de 5.105,1 ha, pe munți, trupuri pădure, localizări parcelare (U.P. și U.A.) și limite naturale, în conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
De asemenea au fost obligate C.L.S.(5.105,1 ha), N. (714,3 ha) și G.T. (12.203,9 ha) sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, în conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, să înainteze procesele-verbale de punere în posesie și anexele nr. 39, în care sunt menționate suprafețele de teren cu vegetație forestieră reconstituite către C.J.B. și să elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafața totală de teren cu vegetație forestieră reconstituită, respectiv 18.023,3 ha, aflată pe raza orașului N. (714,3 ha), comunei G.T. (12.203,9 ha) și comunei S. (5.105,1 ha), pe amplasamentele menționate în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. ******* și anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
S-a mai dispus obligarea C.J.B. și C.L.S., N. și G.T. sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, în conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, să înainteze petentei - intimate titlul de proprietate pentru suprafața totală de 18.023,3 ha, cu respectarea dispozițiilor art. 75 din H.G. nr. 890/2005.
Totodată s-a constatat că plângerea formulată de patenta-intimată în contradictoriu cu C.L.B., a rămas fără obiect.
Cu ocazia soluționării cauzei au fost administrate ,în principal proba cu înscrisuri,fiind depuse la dosar documente de o natură complexă din punct de vedere juridic și istoric ,prin care s-a făcut dovada proprietății Munților Județului Buzău încă din anul 1699,iar în Hărțile Marelui Stat Major al Armatei Regale a României apar configurate toate proprietățile familiei M. fiind analizate punctual și actele de donație si testamentul nr.24969/3.07.1939 . A fost administrată și proba cu o expertiză judiciară ,care a avut la baza delimitarea suprafețelor de pădure care au aparținut familiei M. pe baza MUF-urilor și amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut în proprietatea statului. Raportul de expertiza întocmit nu a presupus deplasarea expertului în teren ci doar stabilirea amplasamentelor pe baza de documentele de proprietate ,prin suprapunere a harților .
In motivarea sentinței civile nr .826/21.06.2007 s-au reținut următoarele:
Intimata a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, la C.N, S., G.T. și B., cereri întemeiate pe dispozițiile Legii nr.1/2000, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.247/2005. depunând acte de proprietate, prin care proprietățile surorilor M. au fost donate A.R., precum și testamentul pe care Pauliene de Hessenstein l-a autentificat sub nr.24969/03.06.1939. De asemenea, au fost atașate monitoare oficiale, regulamente de exploatare a terenurilor, precum și statistica pădurilor din România din anul 1922, întocmită de Ministerul Agriculturii și Pădurilor, lucrare publicată în anul 1924. Au fost indicate prin cererile de reconstituire amplasamentele terenurilor cu vegetație forestieră pe care surorile M. le-au donat și testat A.R.
C.J.B., a soluționat contestațiile pe care petenta le-a formulat, împotriva soluțiilor propuse de C.L., pronunțând hotărârile nr.350/16.06.2006, 351/07. 07.2006 și 353/25.08.2006. Prin aceste hotărâri au fost respinse contestațiile arătând că înscrisurile doveditoare sunt neconcludente în ceea ce privește dreptul de proprietate pretins;testamentul nr.24969/03.06.1939, nu și-a produs niciodată efectele, întrucât în anul 1945, testatoarele M. trăiau, actul nemaiproducând efecte juridice;în ceea ce privește sentința civilă nr.99/1946 pronunțată de Tribunalul Buzău, se face precizarea că surorile M. au donat A.R., în timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau;nu au fost depuse la dosar acte din care să reiasă suprafața solicitată și amplasamentul.
Instanța de fond analizând primul motiv "înscrisurile doveditoare sunt neconcludente în ceea ce privește dreptul de proprietate pretins";, a apreciat ca sunt neîntemeiate H.C.J.B. intrucât surorile M. au făcut acte de donație A.R., acte de donație între absenți, însă, autentificate de Secțiile notariat ale Tribunalelor. S-a realizat analiza detaliata a tuturor actelor de donație,așa cum rezulta din considerentele sentinței 826/21.06.2007, concluzionându-se ca atât oferta de a dărui, cât și acceptarea au fost făcute în formă autentică, prin urmare, actele de donație au produs efecte juridice, fiind respectate dispozițiile art.813 și 814 din codul civil.
In privința testamentului nr.24969/3.06.1939, s-a arătat ca Pauline de Hessenstein a testat averea sa, act din cauză de moarte, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru validitatea lui, la momentul întocmirii sale, 3 iulie 1939. Fiind un act din cauză de moarte, el își produce efectele după dispariția fizică a testatoarei, astfel ca fata de dispozițiile art 13 din Legea nr.18/1991, la care se adăugă reglementarea succesiunii testamentare, s-a apreciat că testamentul din anul 1939 și-a produs efectele, nefiind revocat.
In ceea ce privește cel de-al treilea motiv de respingere a contestației și anume faptul că surorile M. au donat A.R. în timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau, instanța a apreciat că, susținerea este una neîntemeiată,fiind analizate pe larg aceste aspecte așa cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.826/21.06.2007.
In ceea ce privește ultimul motiv de respingere a contestațiilor, constând în aceea că la dosar nu au fost depuse acte din care să reiasă suprafața solicitată și amplasamentul, instanța a apreciat că nici sub acest aspect hotărârea Comisiei Județene nu este una legală și temeinică, întrucât la dosarul cauzei au fost depuse documente care fac dovada suprafețelor solicitate și amplasamentului. S-a menționat că prin actele de donație sunt menționați care munți au făcut obiectul acestora și acest lucru este confirmat de Regulamentele de exploatare a terenurilor publicate în monitoarele oficiale, precum și din statistica pădurilor din România întocmită pe anul 1992 de Ministerul Agriculturii și Pădurilor. De asemenea, instanța a arătat că prin raportul de expertiză (varianta inițială și completare), întocmit de expert tehnic judiciar Velicu Tudorel, au fost precizate limitele naturale, suprafața totală și suprafața împădurită, precum și delimitarea suprafețelor de pădure care au aparținut familiei M. pe baza MUF-urilor și amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut în proprietatea statului. S-a apreciat de către instanță ca la întocmirea lucrării,
expertul tehnic judiciar a avut în vedere și adresa nr.1100/ 14.03.2007 a D.S.B., însoțită de schițele aferente terenurilor cu vegetație forestieră, deținute de familia M.
Prin urmare expertului tehnic judiciar nu i s-a cerut să se deplaseze la fața locului sau să facă măsurători acesta întocmind raportul de expertiza pe baza Anexei întocmita de R.N.P., D.S.B., expertul precizând ca:"; Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii harților amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea O.S., cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de D.J.B. a Arhivelor Naționale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a moștenitorilor D. D. M.. În urma acestor suprapuneri au rezultat limitele naturale și suprafața de fond forestier (pădure) determinate prin însumarea suprafețelor din actualele amenajamente silvice ,localizarea parcelară și limitele naturale pentru munții din planul muntelui Penteleu,din anul 1945 .Aceste suprafețe le-am comparat cu suprafețele totale ,ale Fmiliei M. ,din tabelele cu pădurile și proprietarii acestora din anul 1945. ";
Lucrarea întocmită de expert a presupus efectuarea unor suprapuneri a harților iar nu efectuarea de măsurători în teren .De altfel ,au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiza ,prin care se solicita efectuarea deplasărilor in teren pentru măsurători,si nu s-a solicitat expertului sa stabilească daca amplasamentele terenurilor erau libere.
In urma acestei analize a considerentelor sentinței civile nr.826/21.06.2007 se concluzionează că aceasta lucrare tehnica nu a avut caracter determinant pentru pronunțarea sentinței civile 826/2007,soluția învederându-se a fi temeinică pe baza celorlalte probe. De altfel, in materia fondului funciar , cu ocazia soluționării cauzelor având ca obiect plângere împotriva hotărârilor Comisiilor Județene prin care au fost respinse cererile de reconstituirea dreptului de proprietate, pentru reconstituirea dreptului de proprietate este necesară dovedirea dreptului de proprietate al persoanei care solicită retrocedarea terenurilor forestiere , dovada faptului că aceste terenuri au fost preluate de stat de la cel care revendica terenul , iar prin răspunsurile la obiectivele raportului de expertiza nu au fost lămurite aceste aspecte determinante la pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, fiind stabilite alte obiective.
Din analiza sentinței civile 826/21.06.2007 se poate constata ,cu prisosință ,faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe baza actelor de proprietate si a celorlalte documente care au fost analizate detaliat iar nu pe baza raportului de expertiza,acesta neavând caracter determinant,nefiind hotărâtor pentru soluționarea cauzei. De altfel, lucrarea întocmita de acesta a avut la baza documente aflate la dosar ,situație arătata de expert in cuprinsul raportului de expertiza, iar raporul de expertiza a fost intocmit intr-un termen scurt ,tocmai pentru ca nu s-a cerut deplasarea acestuia pe teren, în caz contrar ar fi fost necesar un timp mai îndelungat pentru întocmire si costuri mult mai ridicate decât onorariul care s-a achitat in situația in care s-ar fii solicitat efectuarea de măsurători ,expertul trebuia sa întocmească schițe ale amplasamentului,insa acest obiectiv nu a fost încuviințat.
Susținerea revizuientelor că recunoașterea expertului-in sensul ca acesta nu s-a deplasat in teren in vederea efectuării măsurătorilor - se coroborează cu MUF-urile de care face vorbire ,intrucât din conținutul acestora rezultă că proprietarul pădurilor la nivelul anului 1948 era OM.B. iar nu Familia M. sau A.R., si ca astfel exista motive de revizuire a hotărârii constituie o modalitate deghizata de a redeschide un proces soluționat definitiv ,mai ales ca aceste aspecte puteau fi analizate cu ocazia soluționării pe fond a cauzei când ar fi putut formula obiecțiuni la raportul de expertiza sau puteau fi motive de recurs. De altfel,așa cum rezulta încheierea de ședință din data de 24.05.2007,au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de intimatele din dosarul nr.1534/2006 prin care se solicita deplasarea în teren a expertului.
Având în vedere că în cadrul soluționării revizuirii se analizează aspecte de fapt necunoscute și care nu au putut fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se cere ,ținând seama de imperativul respectării principiului securității juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - jurisprudență obligatorie pentru autoritățile române - se apreciază ca cererea de revizuire este neîntemeiata.
Admiterea cererii de revizuire pe motivul ca expertul tehnic nu s-a deplasat la fata locului,fiindu-i aplicata sancțiunea cu caracter administrativ conform sentinței penale nr.1232/28.05.2012, îmbrăcând astfel o haină penală , în condițiile in care aceste aspecte au fost cunoscute de revizuiente pe parcursul soluționării cauzei,s-ar incalca pricipiul securității raporturilor juridice si a dreptului la un proces echitabil. In acest sens s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului in cauza Stanca ****** versus România.In această cauză s-a stabilit că defectul sa fi fost cunoscut după finalizarea procesului,iar in condițiile in care acest aspect ar fi fost cunoscut din timpul soluționării procesului atunci partile au la indemna căile ordinare de atac,conform practicii CEDO in cauzele împotriva României. Pe scurt, se arata ca nevalorificarea in căile de atac a unor aspecte privind obiectivele raportului de expertiza ,nu justifica desființarea unei hotărâri intrate in puterea lucrului judecat ținând seama de imperativul respectării principiului securității juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - jurisprudență obligatorie pentru autoritățile române .
Cum admiterea revizuirii depinde de întrunirea motivelor prevăzute de lege în acest sens,fiind în discuție o cale de atac extraordinară, prin care se aduce atingere efectelor unei hotărâri judecătorești irevocabile si nefiind îndeplinite aceste condiții, urmează să respingă cerea de revizuire ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT Ă R Ă Ș T E
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active a revizuientelor, a lipsei de interes și a inadmisibilității cererii de revizuire , ca neîntemeiate.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientele C.L.S., C.L.G.T. și CL.N., în contradictoriu cu intimatele A.R., C.L.B. și C.J.B..
Ia act că nu se solicită plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.12.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Contestaţie la executare - refuzul executorului judecătoresc... | CIVIL – Fond Funciar. Excepţia lipsei de interes a... → |
|---|
