Indicaţie geografică. Asociaţie de producători. Activitate de producţie
| Comentarii |
|
Legea nr. 84/1998, art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (1), art. 73
Potrivit art. 68 din Legea nr. 84/1998, au calitatea de a solicita
O.S.I.M. înregistrarea unei indicaţii geografice „asociaţiile de producători care desfăşoară o activitate de producţie în zona geografică, pentru produsele indicate în cerere”.
Or, recurenta nu este un producător de ape minerale în zona geografică disputată, ci doar furnizorul materiei prime, iar statutul de societate comercială cu capital integral de stat nu o exceptează de la condiţia instituită prin textul de lege menţionat.
Astfel, o societate comercială poate fi considerată „asociaţie de producători” în sensul textului menţionat, dacă asociaţii acesteia (cel puţin doi) au calitate de producători ai produselor pentru
care se cere înregistrarea indicaţiei geografice (şi îşi desfăşoară activitatea în zona respectivă), ceea ce nu este cazul recurentei.
I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 9409 din 17 noiembrie 2006, nepublicată
La data de 11 martie 2004, pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, a fost înregistrată contestaţia formulată de către SC R.G. SA împotriva deciziei nr. 1036/2003 a Comisiei din cadrul O.S.I.M., de respingere a opoziţiei şi de continuare a procedurii de înregistrare
de către S.N.A.M. a indicaţiei geografice „STÂNCENI" pentru clasa 32. Contestatoarea a solicitat desfiinţarea deciziei şi respingerea cererii de înregistrare.
In motivarea contestaţiei, s-a arătat că oponenta este deţinătoarea legală a indicaţiei geografice „STÂNCENI” şi „STÂNCENI SURSA STÂNCENI”. In privinţa cererii de înregistrate de către S.N.A.M. a indicaţiei geografice menţionate, s-a susţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele legale, întrucât, între altele, nu a fost depus caietul de sarcini, nu au fost indicate denumirea şi sediul asociaţiei de producători care solicită înregistrarea indicaţiei geografice, lipsesc ccrti-ficatcle de conformitate a produselor şi avizele necesare, eliberate de autorităţile competente ctc.
In drept, au fost invocate prevederile art. 68 şi art. 23 din Legea nr. 84/1998.
Prin sentinţa civilă nr. 1026 din 17 noiembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, a respins contestaţia ca neîntemeiată, apreciind că decizia atacată este legală şi temeinică.
Instanţa a motivat, între altele, în sensul că:
- în mod corect, O.S.I.M. a asimilat S.N.A.M. cu o asociaţie de producători, ea exploatând apa minerală de la sursă, ca bun public care îi este dat în administrare, în areale geografice determinate prin acte normative;
- există o diferenţă considerabilă între dreptul de utilizare conferit de indicaţia geografică şi cel dobândit prin înregistrarea mărcii, astfel că nu poate exista un conflict între mărcile reclamantei şi indicaţia geografică, fiind aplicabile prevederile art. 38 lit. b) şi art. 73 din Legea nr. 84/1998.
împotriva acestei sentinţe, contestatoarea a declarat apel, reiterând motivele invocate în susţinerea ccrcrii. S-a mai arătat că instanţa de fond a ignorat lipsa de la dosarul de înregistrare a unei serii de docu
mente prevăzute de lege şi nu a verificat calitatea de asociaţie de producători a intimatei.
Prin decizia nr. 409 din 6 decembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a admis apelul declarat de contestatoarea SC R.G. SA şi a schimbat sentinţa în sensul că:
- a admis contestaţia;
- a anulat decizia nr. 1036 din 7 octombrie 2003 a O.S.I.M.;
- a admis opoziţia formulată de SC R.G. SA;
- a respins cererea formulată de S.N.A.M. vizând înregistrarea indicaţiei geografice „STÂNCENI" nr. I.G. 00010.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că tribunalul a procedat la o greşită aplicare, rezultat al unei interpretări nesistematice, a prevederilor art. 68 alin. (1) raportate la art. 67 alin. (1) şi art. 73 din Legea nr. 84/1998, apreciind fară niciun temei îndeplinirea de către intimată a condiţiei prevăzute de lege pentru calitatea de solicitant al înregistrării unei indicaţii geografice, respcctiv de titular al înregistrării.
S-a mai motivat că în raport de aceste texte legale, nu prezintă relevanţă faptul că intimata este o societate comercială cu capital integral de stat şi nici carc este principalul obiect al activităţii sale, cât timp legea nu a prevăzut vreo excepţie de la condiţia ca solicitantul înregistrării unei indicaţii geografice să fie o asociaţie de producători pentru societăţile cu capital integral de stat, indiferent de obiectul lor de activitate. O astfel de excepţie (respectiv dreptul unei societăţi naţionale cu capital integral de stat de a înregistra singură, iar nu prin asociere, o indicaţie geografică) era necesar să fie prevăzută expres de lege, ceea ce nu s-a întâmplat.
In fine, s-a arătat că prevederile art. 38 lit. b) din Legea nr. 84/1998, invocate de către intimată şi reţinute de instanţa de fond nu îşi găsesc aplicabilitatea în speţă, facându-se o confuzie evidentă între „indicaţiile” menţionate de text şi indicaţiile geografice.
împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata S.N.A.M. SA, criticând-o în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fară a se referi în mod expres la o anume dispoziţie legală care să fi fost încălcată sau aplicată eronat.
S-a susţinut, în esenţă, că:
- instanţa de apel a greşit atunci când a apreciat că recurenta nu ar avea calitatea de producător de ape minerale, aceasta fiindu-i conferită prin H.G. nr. 1020/1999 şi nr. 760/2001; aşa fiind, ca îndeplineşte
condiţiile legii privind asocierea în vederea înregistrării indicaţiilor geografice.
- activitatea recurentei în arealul Borsec este una de producţie, între cele două părţi ale litigiului există un contract comercial de livrare, ele se află pe pieţe concurenţiale diferite, astfel încât nu există riscul producerii vreunei confuzii;
- depunerea unui caiet de sarcini nu apare ca necesară, dat fiind statutul juridic special al recurentei.
Recurenta a solicitat ca, desfiinţându-se decizia, să fie menţinută în totalitate sentinţa pronunţată în fond.
Intimata-contestatoare a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, înalta Curte reţine că recursul este nefondat, în sensul consideraţiilor ce succcd:
Instanţa de apel a făcut o interpretare şi o aplicare corectă a dispoziţiilor legale incidcntc în cauză, concluzionând justificat că nu poate fi primită cererea recurentei vizând înregistrarea indicaţiei geografice „STÂNCENI” nr. IG 00010.
Astfel, se constată, sub un prim aspect, că au fost respectate prevederile art. 68 din Legea nr. 84/1998, potrivit cărora au calitatea de a solicita O.S.I.M. înregistrarea unei indicaţii geografice „asociaţiile de producători care desfăşoară o activitate de producţie în zona geografică, pentru produsele indicate în cerere”. Or, este cert stabilit că recurenta nu este un producător de ape minerale în zona geografică Stânceni, ci doar furnizorul materiei prime, producător fiind intimata SC R.G. SA. Actele normative la care recurenta face referire nu îi conferă calitatea de producător, iar instanţa de apel a reţinut în mod justificat că statutul de societate comercială cu capital integral de stat nu o exceptează de la condiţia instituită prin art. 68 alin. (1) din Legea nr. 84/1998. Astfel, o societate comercială poate fi considerată „asociaţie de producători" în sensul textului menţionat, dacă asociaţii acesteia (cel puţin doi) au calitate de producători ai produselor pentru care se cere înregistrarea indicaţiei geografice (şi îşi desfăşoară activitatea în zona respectivă), ceea ce nu este cazul recurentei.
în acelaşi context, în mod justificat instanţa de apel a constatat că există şi alte nercgularităţi - inclusiv nedepunerea caietului de sarcini
- însă acestea au caracter subsecvent faţă de condiţia-prcmisă, care nu a fost îndeplinită, în sensul ca solicitantul înregistrării să fie o asociaţie de producători.
Pe de altă parte, împrejurarea că recurenta desfăşoară o activitate de producţie în zona Borsec nu prezintă relevanţa pe care ea o afirmă în motivele de recurs. Nicio regulă sau argument de interpretare a prevederilor art. 68 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) şi art. 73 din Legea nr. 84/1998 nu pot conduce la „asimilarea” (includerea) societăţilor naţionale cu capital integral de stat în categoria asociaţiilor de producători, chiar dacă obiectul lor de activitate, stabilit prin actele normative, îl constituie exploatarea şi valorificarea substanţelor minerale utile din zăcămintele încredinţate spre administrare, prin efectuarea de acte de comerţ, lucrări de cercetare geologică şi hidrogco-logică, valorificarea prin îmbuteliere, transport, depozitare, distribuţie şi comercializare a produselor proprii.
Aşa fiind, înalta Curte constată că, admiţând pe fond contestaţia intimatei, în sensul respingerii cererii de înregistrare formulată de recurentă, instanţa de apel a pronunţat o decizie legală, care a fost menţinută, iar recursul a fost respins ca nefondat, conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a Il-a C. proc. civ.
Capitolul al ll-lea Brevete de invenţie
| ← Invenţie. Acţiune în anularea brevetului. Condiţii de... | Marcă. Transmiterea dreptului. Contract de licenţă... → |
|---|
