Infractiunea de de ucidere din culpă, prev. de art. 178
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 373 din data de 30.09.2013
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Constată că prin rechizitoriul nr 3205/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178
alin. 2,5 C.pen. constând în aceea că, la data de 31.10.2008, conducând
autoturismul VW cu nr pe str din orașul Dărmănești, a pătruns pe
contrasens și a intrat în coliziune cu auto , în urma impactului
pierzându-și viața
Se arată în actul de sesizare al instanței că In data de 31.10.2008, în jurul orelor 19:00, organele de poliție au fost sesizate cu
privire la faptul că pe DN , a avut loc un accident de circulație soldat
cu victime omenești.
în urma probatoriului administrat, a rezultat următoarea situație de fapt:
în seara de 31.10.2008, în jurul orelor 19:00, învinuitul
conducea autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare ,
plecând din Comănești, cu intenția de a se deplasa în localitatea Dărmănești.
După ce a trecut de restaurantul , situat la ieșirea din Comănești,
învinuitul a mai parcurs aproximativ 250 m spre Dărmănești, moment în
care a efectuat depășirea autoturismului cu nr. de înmatriculare ,
condus de numita , timp în care a intrat pe un segment de drum cu
viraj la dreapta, viraj care precede intrarea pe un pod și care are un unghi de aproximativ 90%.
în acel moment, din sens opus circula autoturismul marca Dacia 1310
CL cu nr. de înmatriculare , de care era atașată o remorcă utilitară, cu
1
nr. de înmatriculare , ansamblu care era condus de partea vătămată ...,
iar în dreapta acestuia, pasager dreapta față, se afla soția sa,
între cele doua autoturisme s-a produs un impact frontal, în urma acestuia autovehiculul condus de învinuit a rămas cu cea mai mare parte a autoturismului pe contrasens, înclinat cu fața spre stânga sensului său de
mers, iar autoturismul condus de partea vătămată a ieșit în afara părții
carosabile pe partea dreaptă a sensului de deplasare, iar remorca a rămas pe sensul de mers Dărmănești Comănești, în poziție aproape perpendiculară pe axul drumului.
Conform adresei nr. 2048/13.04.2009 al CNADNR - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași - Secția Drumuri Naționale Bacău, rezultă că poziția km 84 + 660 m a DN 12 A (locul impactului) se află în intravilanul localității Dărmănești.
în urma impactului deosebit de violent, părțile vătămate au
suferit traumatisme severe, deoarece au fost prinse între bordul autoturismului și scaune, rămânând încarcerate, iar învinuitul a suferit traumatism abdominal, precum și la cotul și la genunchiul stâng.
La fața locului au sosit mai multe ambulanțe și o echipă de descarcerare, care au scos din autoturism părțile vătămate. Cu această ocazie
s-a constatat decesul numitei , iar a fost transportat la Spitalul
Comănești, deși decedase până la momentul descarcerării.
învinuitul a fost și el transportat la spital, unde a fost examinat de medicul de gardă, ocazie cu care i-au fost recoltate și probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Deși în urma examinării, medicul a stabilit că învinuitul "pare sub
influența băuturilor alcoolice", conform buletinelor de analiză toxicologică-
alcoolemie ale SML Bacău, învinuitului i-a ieșit alcoolemia absentă, iar
părților vătămate - alcoolemie 0,40 g %0, iar - alcoolemie 0,35 g%.
După aproximativ 5 ore de la internare la Spitalul Comănești, învinuitul a solicitat externarea și transportarea sa la Spitalul Județean Ploiești, lucru care s-a și întâmplat.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 107/C/13.11.2008,
moartea părții vătămate a fost violentă și s-a datorat stopului
cardiorespirator survenit consecutiv unui politraumatism soldat cu fractura coloanei vertebrale, fracturi costale și rupturi ale organelor interne toracoabdominale cu hemotorax și hemoperitoneu și fractură de bazin, leziunile fiind grave, sigur și direct mortale, incompatibile cu viața.
Conform raportului de constatare medico-legală nr /l3.11.2008,
moartea părții vătămate a fost violentă și s-a datorat insuficienței
cardiorespiratorii acute survenite consecutiv unui politraumatism soldat cu
2
fracturi costale, contuzie cardiacă, ruptură de aortă, rupturi ale organelor interne abdominabile cu hemotorax și hemoperitoneu și fracturi de membre și bazin, între leziunile traumatice și deces existând o legătură directă de cauzalitate.
în cauză s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice auto.
Prima dintre ele, efectuată la Bacău, a concluzionat că singurul
responsabil de producerea accidentului, este învinuitul , care a pătruns
pe contrasens, intrând în impact frontal cu autoturismul condus regulamentar
de către partea vătămată , învinuitul circulând în momentul premergător
impactului cu o viteză de aproximativ 120 km/h, iar partea vătămată cu o viteză de aproximativ 50 km/h.
învinuitul, prin apărător ales, nu a fost de acord cu concluziile respectivei expertize, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unei alte expertize în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, care a concluzionat că responsabil de producerea accidentului este
partea vătămată , care fiind în curbă la stânga a pătruns pe contrasens,
iar în momentul în care a observat că din sens opus se apropie autoturismul condus de învinuit, a frânat și a încercat să revină pe banda sa de mers, însă datorită încărcăturii prea mari pe care o transporta în autoturism și a remorcii atașate, nu a mai putut controla traiectoria ansamblului, ceea ce a determinat rămânerea pe sensul opus de mers și impactul cu autoturismul condus de învinuit.
întrucât în cele două expertize existau opinii diametral opuse, s-a dispus efectuarea unei a treia expertize la ÎNEC București.
Prin ordonanța din 02.11.2010 s-a dispus efectuarea expertizei de către Institutul Național de Expertize Criminalistice București, având ca principale obiective, următoarele:
- dinamica producerii accidentului;
- vitezele de deplasare ale autoturismelor în momentul premergător impactului;
- locul impactului:
- momentul apariției stării de pericol;
- distanța parcursă de cele două autovehicule din momentul declanșării stării de pericol, până în momentul impactului;
- relațiile de timp și spațiu în care s-au derulat cele două secvențe: apariția stării de pericol - impact;
- posibilitățile de evitare a producerii evenimentului rutier.
Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 68/27.04.2012 al ÎNEC București, s-au stabilit valorile vitezelor de impact ca fiind de cea 82 km/h pentru auto VW și de cea 53 km/h pentru auto Dacia. Punctul de impact s-a
3
situat pe sensul de mers Comănești -Dărmănești, la o distanță de cea 3,3 m de marginea părții carosabile, respectiv la cea 0,4 m de axul drumului, ambele autoturisme fiind pătrunse pe contrasens în momentul impactului. Starea de pericol potențial s-a declanșat în momentul pătrunderii auto Dacia pe sensul opus, iar starea de pericol iminent s-a produs la trecerea peste axul drumului a auto VW.
Din momentul declanșării stării de pericol potențial până la impact, auto Dacia a parcurs cea 44m , iar auto VW cea 70 m.
In momentul declanșării stării de pericol iminent, auto Dacia se afla la cea 4,7 m de locul impactului, iar auto VW la cea 7,8 m de același loc.
Timpul parcurs între momentul declanșării stării de pericol potențial și cel al impactului a fost de cea 3 s, când auto Dacia a parcurs cea 44 m, iar auto VW a rulat cea 70 m. între momentul declanșării stării de pericol iminent și cel al impactului s-au scurs cea 0,3 s, auto Dacia parcurgând cea 4,7 m, iar auto VW cea 7,8 m.
Totodată, raportul de expertiză concluzionează că ambii conducători auto puteau preveni producerea evenimentului rutier, dacă s-ar fi deplasat pe banda proprie de mers, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, în sensul său de mers.
întrucât cea de-a treia expertiză din cauză a fost efectuată de o instituție de cel mai înalt grad în domeniu, respectiv Institutul Național de Expertize Criminalistice București, deoarece s-au lămurit toate aspectele și cu privire la dinamica și mecanismul de producere ale accidentului și cu privire la crearea stării de pericol, va fi menținut acest raport de expertiză criminalistică, înlăturându-se primele două expertize efectuate.
La momentul accidentului, învinuitul nu avea asigurare de răspundere civilă obligatorie valabilă pentru autoturismul pe care-1 conducea, avea permisul de conducere din data de 10.06.2008, deci mai puțin de un an vechime, iar conform prevederilor legale avea obligația să circule cu o viteză mai mică cu 20 km/h decât ceilalți șoferi.
Starea de fapt prezentată este confirmată de întreg materialul probator administrat în cauză.
în cauză au fost audiați inculpatul, părțile civile, martorii din lucrări și cei propuși de părți, probe coroborate cu materialul de urmărire penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
în fapt, în seara de 31.10.2008, în jurul orelor 19:00, inculpatul
conducea autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare ...., pe direcția Comănești - Dărmănești. La aproximativ 250 m de la ieșirea din
4
Comănești, inculpatul a efectuat depășirea autoturismului cu nr. de
înmatriculare , condus de numita , după care a intrat pe un
segment de drum cu viraj la dreapta, viraj care precede intrarea pe un pod și care are un unghi de aproximativ 90%. Din sens opus circula autoturismul
marca Dacia 1310 CL cu nr. de înmatriculare , de care era atașată o
remorcă utilitară, cu nr. de înmatriculare ...., ansamblu care era condus de
partea vătămată , iar în dreapta acestuia, pasager dreapta față, se afla soția
sa,
Ca urmare a depășirii axului drumului de către ambii participanți la trafic, între cele doua autoturisme s-a produs un impact frontal, în urma acestuia autovehiculul condus de învinuit a rămas cu cea mai mare parte a autoturismului pe contrasens, înclinat cu fața spre stânga sensului său de
mers, iar autoturismul condus de partea vătămată a ieșit în afara părții
carosabile pe partea dreaptă a sensului de deplasare, iar remorca a rămas pe sensul de mers Dărmănești Comănești, în poziție aproape perpendiculară pe axul drumului.
Ca urmare a impactului deosebit de violent, părțile vătămate .... au suferit traumatisme severe, deoarece au fost prinse între bordul autoturismului și scaune, rămânând încarcerate, iar învinuitul a suferit traumatism abdominal, precum și la cotul și la genunchiul stâng.
Inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei, el arătând în declarația sa (fila 53), că autoturismul în care se aflau victimele au părăsit sensul său de mers, iar el nu avea cum să evite accidentul, întrucât se afla deja în extrema stângă a drumului.
Declarația singurului martor ocular, respectiv (fila 214), nu
prezintă detalii suficiente pentru reținerea situației de fapt în sensul strict al impactului efectiv, întrucât detaliile oferite nu au această caracteristică. Astfel aceasta arată că a văzut că mașina din fața sa s-a izbit de o Dacie care circula din sens opus și care avea o remorcă, însă, nu poate preciza dacă s-au ciocnit în apropiere de axul drumului, nu știe cu ce viteză circula, nu știe dacă existau urme de frânare. Arată în continuare că după ce a coborât a văzut că ambele mașini erau lovite frontal.
Procesul verbal de cercetare la fata locului întocmit în data de 31.10.2008 (fila 5 dosai urmărire), consemnează că la fața locului s-a găsit autoturismul VW pasat proprietatea inculpatului staționat pe sensul de mers Dărmănești-Comănești, orientat oblic față de axul șoselei, având partea din față către Dărmănești, iar la 2,24 m față de roata din față a acestuia a fost găsit în staționare autoturismul condus de victimă, care de asemenea era poziționat oblic spre axul șoselei cu partea din față orientată spre
5
Comănești, având roțile din față pe acostamentul șoselei. în spatele acestuia se afla o remorcă încărcată cu legume.
In cauză, organul de urmărire penală a dispus inițial efectuarea unei expertize auto, care a fost întocmită de EXP auto inginer Romei Guțu, apoi a unei noi expertize criminalistice tehnice auto, întocmită în cauză de Institutul Național de Expertize Criminalistice Iași, precum și a unei noi expertize criminalistice efectuată în cauză de Institutul Național de Expertize Criminalistice București.
Expertul auto Victor Tindeche a depus la urmărirea penală un "puncte de vedere", în care analizează două obiective, respectiv Apariția stării de pericol și cine a creat-o, și posibilități de evitare.
Prima expertiză întocmită arată în concluzii că autoturismul condus de inculpat a ajuns în zona unde drumul formează curbă spre dreapta.
Datorita vitezei mașina se inscrise pe o raza de viraj mai mare decât raza curbei si depășește linia continua ce separa sensurile de mers intrând pe sensul de circulație opus.cele 2 mașini intra in coliziune, autoturismul Vw lovind cu partea frontala stânga, partea frontala stânga a autoturismului Dacia.
Ca urma a forței de impact, autoturismul Vw împinge autoturismul dacia rotindu-1 si impingandu-1 spre acostamentul din dreapta acestuia sensul de deplasare al autoturismului dacia. Autoturismul Vw se oprește pe banda de circulație de sens opus ajungând cu rotile din spate pe axa drumului si cu partea din fata in apropierea acostamentului.
Raportul de expertiza arata ca autoturismul dacia circula cu 50 km/h iar autoturismul Vw cu 120 km/h iar locul impactului s-a situat pe sensul de mers al autoturismului dacia.In privința regululor de circulație incalcate se arata ca s-au incalta 2, respectiv încălcarea liniei continue si depășirea vitezei legale.
In stabilirea culpei, concuziile raportului arata ca inculpatul putea evita producerea accidentului daca s-ar fi deplasat pe banda sa de mers, de asemenea, ca viteza excesiva a acestuia in curba a condus la deraparea autoturismului si intrarea pe sensul de mers opus.
Se arata, de asemenea, ca nu putea evita producerea
accidentului, acesta circulând in mod corect.
Expertiza LINEC Iași produce o concluzie diametral opusa fata de prima expertiza întocmita in cauza, arătând ca inculpatul circula regulamentar si autoturismul dacia a pătruns pe sensul sau de mers. Astfel,
in momentul in care a observat ca a pătruns pe contrasens, a franța si
a incercat sa redreseze autovehiculul insa, din cauza incarcaturii mari pe care o transporta in autoturism si pe care o tracta in remorca, traiectoria
6
autoturismului dacia nu a mai putut fi controlata si a intrat in impact cu Vw Passat condus de inculpat.
Se arata, de asemenea, ca viteza autoturismului Vw a fost de 82km/h iar a autoturismului Dacia de 53km/h. Si in privința locului impactului acest raport tehnic ajunge la o concluzie deosebita, respectiv ca s-ar fi produs pe sensul Comanesti-Darmanesti la 3 m fata de marginea din dreapta a carosabilului, autoturismul Dacia pătrunzând cu 0,7 m. pe sensul de deplasare al autoturismului Passat.
Se arata in continuare ca nu se pot retine in sarcina inculpatului fapte sau atitudini generatoare de pericole pentru ca acesta a circulat regulamentar, victima putând preveni producerea accidentului daca ar fi păstrat traiectoria autoturismului pe banda corespunzătoare sensului sau.
Ambele rapoarte de expertiza sunt de acord in privința remorcii cu privire la care se arata ca are un sistem propriu de frânare inerțial, frânarea remorcii neputand fi acționată din interiorul autoturismului.
Se arata in al doilea raport ca depășirea maselor maxim autorizate a avut o influienta negativa asupra controlului direcției de deplasare, manevrabilității si frânării vehiculelor, in condițiile in care autoturismul Dacia avea o sarcina totala de 4160 kg., cu 1980 kg. Mai mult decât masa maxima autorizata.
Raportul de expertiza criminalistica ÎNEC București arata ca la fata locului nu au fost constatate urme produse de rotile celor 2 autoturisme si nici alte probe materiale in baza cărora sa poată fi estimat locul impactului.Astfel in condițiile lipsei urmelor materiale nu poate fi determinata o poziție certa, oprirea autoturismelor in poziții apropiate indicând producerea impactului in zona in care au fost găsite, probabil intre pozițiile finale ale acestora.
Petru a putea emite considerente privind derularea evenimentului rutier s-a procedat la simulare cu ajutorul programelor specializate tinand cont de poziționarea obținută prin imaginea din satelit adusa la scara,adaugarea pozițiilor finale ale autoturismelor si remorcii in conformitate cu cotele reținute cu ocazia cercetării la fata locului, folosindu-se programul Virtual Crash.2.2.
In aceste condiții vitezele autoturismelor au fost stabilite la 82km/h pentru Vw si 53 pentru remorca iar punctul de impact s-a situat la o distanta de 3,3 m. de marginea părții carosabile, respectiv la 0.4 m. de axul drumului, in condiile in care ambele autoturisme erau pătrunse pe contrasens.
Se mai reține că nici unul dintre conducătorii auto implicați în accident nu aveau posibilitatea evitării producerii accidentului, însă ambii îl puteau preveni dacă s-au fi deplasat pe banda proprie demers.
7
în urma studierii rapoartelor de expertiză instanța a reținut situația de fapt în baza celui întocmit la ÎNEC București pentru considerentul că primele două se rezumă la a enunța pur și simplu un loc de impact, care în cauză are o influentă hotărâtoare, fără ca acest fapt să fie însoțit de argumente, concluzii logice, sau date rezultate din măsurători. Raportul omologat de instanță este singurul care, deși precizează că din probe, în lipsa urmelor de frânare și a celor materiale nu se poate stabili cu precizie locul de impact, îl stabilește totuși, raportat la măsurătorile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, efectuarea unei schițe la fața locului, stabilirea caracteristicilor curbei, utilizarea unei imagini satelit, adusă la scară, menținându-se poziția autoturismului în raport cu podul, după care s-a eliminat imaginea satelit, și au fost adăugate pozițiile finale ale autoturismelor și remorcii. Detaliile amănunțite și concluziile argumentate au fost de natură a determina instanța de a reține acest raport de expertiză.
Instanța reține că potrivit buletinului de analiză 2149/03.11.2008 inculpatul nu avea alcoolemie în sânge. Cu privire la apărările efectuate de părțile civile în această privință, instanța constată că este sesizată cu judecarea infracțiunii de ucidere din culpă, astfel că în lipsa unei dovezi concludente, sau existenta unei constatări a unei infracțiuni care să determine reținerea unei alte situații, chiar în condițiile în care există declarații de martori care determine o concluzie contrară, nu poate reține decât faptul că inculpatul nu avea alcoolemie în sânge la momentul producerii impactului.
Din Raportul de constatare medico-legală 108/13.11.2008, întocmit în cauză de Serviciul Județean de Medicină Legală Bacău, Cabinetul
Moinești, rezultă că moartea lui a fost violentă, iar în momentul
decesului, alcoolemia a fost de 0,40 gr %0, fără semne clinice manifeste la o examinare clinică obișnuită.
Concluzionând, instanța apreciază că locul impactului dintre cele două autoturisme este situat pe banda de circulație a autoturismului Dacia, la 0,4 m de axul drumului, fiecare dintre conducătorii autoturismelor implicate pătrunzând pe contrasens. Culpa producerii accidentului a cărui victime au fost Dediu Mihalache și Dediu Lenuța este comună celor două conducători auto, atât acțiunea victimei Dediu Mihalache cât și cea a inculpatului înscriindu-se în antecedența cauzală care a determinat producerea accidentului, motivat de următoarele considerente:
La momentul producerii impactului fiecare dintre cele două autovehicule implicate în impact depășiseră axul drumului care era marcat cu linie continuă simplă, astfel că exista pentru fiecare din cei
8
doi conducători auto obligația respectării acesteia, în sensul necălcării ei.
Victima avea o alcoolemie, peste limita legală, care deși era una
modică, se înscria în sfera contravențională, deci era pedepsită, și acesta conducea un autoturism cu remorcă cu depășirea limitei legale de încărcare.
Fapta inculpatului care, conducând autoturismul VW Pasat
înmatriculat sub numărul de înmatriculare a intrat în coliziune
frontală cu autorismul Dacia , condus de , în condițiile în care
culpa aparține ambilor conducători auto încălcând marcajul longitudinal continuu și prin faptele sale a contribuit la producerea rezultatului constând
în decesul lui , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 al. 2,5 C. pen.
Având în vedere că fapta există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat cu forma de vinovăție a culpei, cerută de lege, instanța îl va condamna pe acesta.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii, instanța va avea în vedere pericolul social concret al faptelor, pe care îl apreciază ca fiind specific acestui tip de infracțiune, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire, precum și culpa concurentă a conducătorului autoturismului Dacia, și împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale. Punând în balanță ansamblul acestor criterii, instanța apreciază că aplicarea pentru fiecare faptă a unei pedepse cu închisoarea în cuantumul minim prevăzut de lege, pentru infracțiunea săvârșită, este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.
Având în vedere faptul că infracțiunile comise sunt independente de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei și de aspectele legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.c, d și e. De asemenea, instanța apreciază că inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege și prin urmare nu îi va interzice nici dreptul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza ala.
Instanța a avut în vedere decizia 74 din 5 noiembrie 2007 a înaltei Curți de Justiție și Casație dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 din Codul penal.
în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru
9
îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de mai mică de 3 ani închisoare; inculpatul nu are antecedente penale; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-1 determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
Având în vedere aceste aspecte, instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 din Codul penal.
întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
In baza art. 359 Cod proc. pen, va fi atrasă atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
In cauză s-au constituit părți civile: ... cu suma de 50 000 lei reprezentând despăgubiri materiale 1 500 000 lei daune morale, și 30 000 lei contravaloarea autoturismului distrus în accident și .... cu 50 000 lei reprezentând despăgubiri materiale 1 500 000 lei daune morale
Cu privire la pretențiile civile, instanța reține ca regulă generală că răspunderea patrimonială a inculpatului pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea unei fapte penale poate fi angajată în condițiile art. art.998 și urm.C.Civ, care presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții ce caracterizează răspunderea civilă delictuală: fapta ilicită, prejudiciul -rezultatul negativ suferit de partea vătămată ca urmare a incalcarii drepturilor patrimoniale ocrotite prin legea pedala, cert si nereparat inca, legătura de cauzalitate directa dintre fapta ilicită si prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției directe.
Un alt principiu care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela că în condițiile în care prejudicul este urmare a faptelor cocurente a
10
mai multor persoane, răspunderea pentru reprararea prejudiciului revine fiecăreia din persoanele vinovate.
Făcând aplicarea acestui principiu în speță rezultă că inculpatul nu poate fi obligat decât în proporția culpei sale la producerea prejudiciului, respectiv în proporție de 50%.
Mai reține instanța, ca regulă generală, că în situația în care autorul prejudiciului este asigurat, victima prejudiciului va primi despăgubirea de la societatea de asigurare.
în situația în care autoturismul nu a fost asigurat RCA la momentul producerii accidentului, răspunderea pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin accidentul produs de acest autoturism revine în principal Fondului de Protecție a Victimelor Străzii și nu în solidar cu inculpatul, cu posibilitatea pentru Fondul de Protecție a Victimelor Străzii de a se îndrepta ulterior împotriva inculpatului, pentru recuperarea sumei de bani la care a fost obligat de instanță.
Această răspundere directă a Fondului de Protecție a Vitimelor Străzii și nu in solidum cu inculpatul rezultă din interpretarea dispozițiilor Legii 32/2000, ale Ordinului Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Fondul de Protecție a Victimelor Străzii precum și din decizia nr.3/2010 a înaltei Curți de Casație și Justiției pronunțată în recurs în interesul legii, astfel: în raport de dispozițiile Legii nr. 32/2000 prin care s-a constituit Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, se constată că prin art. 251, s-a stipulat că acest subiect de drept are atribuții de organism de plată a despăgubirilor, acordând despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule, dacă autovehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civila auto (art. 3 alin.l). Totodată, se constată că, în conținutul aceluiași articol 3 și în articolele 11 si 13, legiuitorul a definit natura obligației de despăgubire pentru Fond, stipulând că se creează doua raporturi procesuale: pe de o parte, în condițiile art. 11 alin. 1 din Lg. 32/2000 "în caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule supuse înmatriculării, în cazul in care autovehiculul nu este asigurat RCA, se exercita impotriva Fondului", iar potrivit art. 11 alin. 2 "persoanele prejudiciate care au înaintat acțiune în justiție împotriva persoanei responsabile pentru repararea prejudiciului, vor fi despăgubite de Fond pe baza hotărârii judecătorești. Pe de alta parte, potrivit art. 13 din Ordinul nr. 1/2008 "după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana responsabilă pentru repararea prejudiciului are obligația sa ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de
11
instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, precum și dobânda legala aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii".
Prin decizia nr. 3/2010 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 25Al din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 24 din Codul de procedura penala rezultă ca, in procesul penal, Fondul de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabila civilmente si poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.
Astfel, ca și concluzie generală, în măsura în care instanța va aprecia ca fiind întemeiate pretențiile civile ale părților vătămate, Fondul de Protecție a Victimelor Străzii va fi obligat singur, și nu în solidar cu inculpatul, la suportarea a 50% din cuantumul pretențiilor apreciate de instanță ca întemeiate.
Analizând pe rând pretențiile părților civile, instanța reține următoarele:
In privința despăgubirilor materiale formulate instanța reține că sumele reprezintă cheltuielile materiale efectuate de părțile civile cu ocazia înmormântării celor doi părinți, a pomenilor ulterioare, inclusiv a celor necesare a fi efectuate până la 7 ani de la data decesului, pietrele de mormânt, crucile de la locul accidentului, transportul cadavrelor.
Cu privire la acestea se rețin înscrisurile depuse în copie certificat
de către părțile civile de la filele 90-162, precum și declarațiile martorilor
audiați în latura civilă. Astfel aceasta din urmă detaliază anumite cheltuieli
efectuate de părțile civile în privința înmormântării, praznicelor și a
lucrărilor efectuate la cele două morminte, precum și cu privire la
cheltuielile efectuate de cu privire la ședințele la psiholog.
Deși părțile civile nu au probat cu documente justificative întreaga sumă solicitată instanța apreciază că o valoare corectă a acestor prejudicii este una totală de 60 000 lei. Estimarea valorii prejudiciului material a fost tăcută raportat la realitățile zonei, ținând seama de înscrisurile depuse de părți valorile nefiind arbitrare ci corespunzătoare realității obiective în situații similare acesta întrunind condiția esențială a certitudinii, pentru a putea fi reparat, această condiție presupunând ca prejudiciul să fie sigur atât în privința existenței cât și a posibilității de evaluare.
Instanța mai retine în soluționarea acestor pretenții că în raport de dispozițiile " diferite " în materia "FONDULUI DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII" și în materia societăților de asigurări, există o
12
diferențiere esențiala între cele două subiecte de drept, în sensul ca societățile de asigurare răspund fata de victimele prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule în baza contractului de asigurare RCA, în condițiile și limitele riscului asigurat, în baza primelor de asigurare plătite pentru riscul asigurat de către autorul accidentului rutier parte contractanta, iar Fondul răspunde ca un garant al obligației de despăgubire, în condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Astfel, dispozițiile art. 49 pct. 2 lit a din Ordinul CSA nr. 20/2008, potrivit cu care la stabilirea despăgubirilor în cazul decesului unei persoane se iau în considerare cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative, nu sunt aplicabile în speță aceste norme sunt aplicabile exclusiv cu privire la societățile de asigurare neputând fi extinse în cazul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii întrucât Ordinul 1/2008 nu prevede o astfel de dispoziție și, așa cum am arătat, temeiul răspunderii celor două subiecte de drept este diferit.
Motivat de aceste considerente, instanța va obliga pe partea responsabilă civilmente Asociația Fondul de protecție a victimelor străzii la plata sumei de câte 15 000 lei despăgubiri civile către fiecare dintre părțile civile, avînd în vedere proporția de 50% în care s-a stabilit prin analiza anterioară de la principii generale, că vor fi admise pretențiilor considerate de instanță ca întemeiate.
Cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate de părțile civile instanța reține că despăgubirile acordate cu acest titlu urmăresc compensarea echitabilă a prejudiciului moral provocat de decesul ambilor părinți
Instanța va avea în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale necesitatea de a păstra un echilibru care să asigure stabilirea unei despăgubiri integrale a acestui prejudiciu, fără a minimiza importanța suferinței psihice cauzate părților vătămate prin stabilirea unui cuantum nesemnificativ dar și fără a transforma aceste daune într-un mod de îmbogățire nejustificată sau într-o amenă excesivă pentru cei care le plătesc.
Instanța apreciază că decesul victimelor a cauzat o pierdere de neînlocuit pentru copiii acestora, suferința psihică permanentă generată de această pierdere neputând fi cuantificată, prejudicul moral dedus din vătămarea iremediabila a relațiilor de familie prin decesul părinților, care aveau obligația de sprijin moral si material în raport de acestea fiind important și permanent, în acest sens orice despăgubiri și în orice cuantum neputând avea un efect de atenuare a suferinței.
13
Cu toate acestea, instanța apreciază că acordarea unor despăgubiri în cuantumul solicitat de părțile civile, respectiv 1.500.000 lei pentru fiecare ar avea ca efect transformarea acestora într-o amendă excesivă pentru cei obligați la plată, astfel că pentru păstrarea justului echilibru între necesitatea de a repara acest prejudiciu și necesitatea de a nu transforma aceste despăgubiri într-o amendă excesivă a celor obligați la plată, instanța va acorda fiecăreia din părțile civile 75. 000 lei cu titlu de daune morale, reprezentând Vi din suma de 150.000 lei pentru fiecare, apreciată de instanță ca fiind întemeiată, având în vedere culpa de 50% a inculpatului în cauzarea prejudiciului, obligând Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata acestei sume către fiecare din părțile civile.
în baza art. 191 al. 1 Cod pr. pen., instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
în temeiul art. 7 al. 1 raportat la art. 3 din Legea 76/2008 instanța va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, la data rămânerii definitive a hotărârii.
| ← Cereri. Jurisprudență Cereri | Contraventii. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare... → |
|---|
