înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. aplicarea art. 242 alin 2 cpp
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 13 din data de 21.02.2017
Prin încheierea nr. 97 din data de 17 februarie 2017, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr. 533/292/2017/a1.1, în baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 alin. 2 și 4 Cod procedură penală și la art.2 43 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații B.F. si N. G. I., măsură dispusă prin încheierea nr. 76 din 03 februarie 2017 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede și a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a reținut că, verificând la momentul înregistrării dosarului penal, la instanță, în cursul procedurii de cameră preliminară, legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpați, apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și că lăsarea lor în libertate prezintă și în continuare un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere modul și circumstanțele în care au acționat (după o prealabilă înțelegere și plănuire a săvârșirii infracțiunii, pe timp de noapte, când știau că persoana vătămată are o vârstă înaintată, fiind aproape în imposibilitatea de a se apăra, se afla singură în casă și dormea, prin folosirea glugilor hainelor și a unui fular pentru a-și ascunde fața, prin asigurarea posibilității de a nu fi descoperiți și a scăpa de urmărire, dat fiind că inculpatul N. a rămas de pază), precum și sentimentul de temere și insecuritate indus în rândul comunității prin comiterea unor astfel de infracțiuni de violență, cu o gravitate deosebită.
Deși din înscrisurile de la dosar rezultă că inculpații nu au mai săvârșit astfel de fapte antisociale, nu au creat probleme autorităților locale, sunt elevi de liceu și au avut o conduită bună până la data săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, atât în familie cât și în societate, recunoscând faptele săvârșite, modul cum au acționat dovedește o periculozitate deosebită, lăsarea lor în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică și creând în rândul concetățenilor un puternic sentiment de insecuritate, aceștia așteptându-se ca reacția autorităților să fie fermă, cu atât mai mult cu cât ei nu s-au predat de bunăvoie, fiind identificați în urma cercetărilor efectuate, ținând cont și de vârsta (17 ani) și situația lor familială (tatăl inculpatului B. F. este decedat, acesta fiind în grija mamei sale și a actualului soț al acesteia, iar tatăl celuilalt inculpat este, de asemenea, decedat, mama locuind în județul Galați, el fiind în grija bunicului, în vârstă de aproximativ 80 ani, nefiind supravegheați atent).
Având în vedere aspectele menționate și ținând cont de disp. art. 348 alin.2 Cod procedură penală și art. 207 alin. 2 și 4 și la art.243 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați și a menținut măsura arestării preventive a acestora, nereieșind că în timpul scurt petrecut în detenție aceștia au conștientizat consecințele faptelor lor, în raport atât cu familia cât și cu ceilalți concetățeni.
În temeiul art. 242 alin.2 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiată cererea formulată de inculpați, prin care au solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, pentru aceleași considerente expuse, măsura luată împotriva lor fiind proporțională cu gravitatea pericolului social al faptelor săvârșite.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acesteia și desființarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară.
Motivele contestațiilor nu au fost formulate în scris, pentru contestatorii inculpați, acestea fiind susținute oral de apărătorul desemnat din oficiu, care în expunerea orală a acestora a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 242 Cod procedură penală, față de circumstanțele reale ale faptelor și personale ale inculpaților, dezvoltarea motivelor fiind cuprinsă în partea introductivă a prezentei încheieri.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate și în baza art. 205 și art. 4251 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reține următoarele:
Judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a făcut o evaluare justă a probatoriului administrat până în prezent în ceea ce privește constatarea existenței unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv tentativă la infracțiunea de tâlhărie calificată - inculpatul B. F. și complicitate la tentativă la infracțiunea de tâlhărie calificată - inculpatul N. G.
Însă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului apreciază că în mod neîntemeiat, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a constatat că, în raport de împrejurările cauzei și de persoana inculpaților care sunt minori, de perioada de timp petrecută în arest preventiv de inculpat, o altă măsură preventivă mai ușoară nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 al. 1 Cod procedură penală.
Astfel, sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reține că la acest moment s-a încheiat urmărirea penală, prima fază a procesului penal și cea mai apropiată de momentul încălcării legii penale, când necesitatea unei măsuri preventive este mai stringentă pentru a dovedi o reacție fermă a organelor judiciare. Totodată, în cursul urmăririi penale au fost administrate toate probele necesare pentru soluționarea cauzei, iar inculpații au avut o poziție de recunoaștere a acuzației, ceea ce face să nu existe riscul influențării cercetării judecătorești dacă ar fi lăsați în libertate.
De la momentul faptei și al arestării preventive a trecut o perioadă de aproximativ o lună, care este suficientă pentru a atenua starea de pericol pentru ordinea publică, în raport de circumstanțele concrete ale speței și necesitatea unei reacții ferme a organelor judiciare și pentru ca inculpații minori să înțeleagă consecințele faptelor lor și imperativul de a nu mai fi implicați în fapte antisociale.
Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 243 alin. 2 Cod procedură penală, reținerea și arestarea preventivă pot fi dispuse față de un minor, în mod excepțional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii.
S-a avut, astfel, în vedere, caracterul excepțional pe care trebuie să îl aibă măsura arestării preventive cu privire la inculpații minori și efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestora, care sunt elevi în clasa a IX -a, respectiv a X-a.
Evaluarea modului și circumstanțelor de comitere a infracțiunii pentru care inculpații au fost trimiși în judecată relevă într-adevăr că, deși aceasta prezintă, în mod generic, o gravitate ridicată, în concret aceste fapte nu îi caracterizează pe inculpați drept persoane periculoase, care să fie necesar a fi plasați în continuare în arest preventiv, ca unică măsură aptă în prezent să asigure apărarea ordinii publice de un pericol imediat.
În raport de stadiul actual al procesului penal și de circumstanțele personale ale inculpaților, apreciază ca fiind adecvată din punctul de vedere al rezonabilității și proporționalității măsurii preventive cu împrejurările concrete, măsura controlului judiciar, aceasta fiind suficientă pentru realizarea scopurilor menționate în art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, interdicțiile și obligațiile impuse inculpaților fiind apte să asigure prezența acestora în fața organelor judiciare, la orice chemare, prezervarea probatoriului cauzei, precum și prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni.
Așadar, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați B. F. și N. G. I. împotriva încheierii nr. 97 din 17.02.2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr. 533/292/2017/a1.1, va desființa în parte încheierea atacată, sub aspectul măsurii preventive și rejudecând, în baza art. 205 alin. 10 Cod procedură penală raportat la art. 242 al. 2 Cod procedură penală se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților, cu măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile, de la data de 21.02.2017 la 21.04.2017, inclusiv.
În consecință se va dispune punerea în libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 2/UP și, respectiv, nr. 3/UP din 03.02.2017, emise de către judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Roșiorii de Vede, dacă nu sunt arestați sau deținuți în altă cauză.
În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe durata controlului judiciar, inculpaților li se vor impune următoarele obligații:
a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor, respectiv la organele de poliție în a căror rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori sunt chemați.
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, se va impune inculpaților să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;
b) să nu intre în incinta localurilor în care se comercializează și consumă băuturi alcoolice;
c) să nu se apropie de persoana vătămată Bizadea Gheorghița, domiciliată în comuna Măldăeni, jud. Teleorman și să nu comunice cu aceasta în mod direct;
c) să comunice periodic, organului desemnat cu supravegherea, informații relevante despre mijloacele lor de existență;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală, se va atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 215 alin. 4 Cod procedură penală, se va încredința supravegherea respectării de către inculpați a măsurii preventive a controlului judiciar și a obligațiilor care le revin pe durata acesteia, organelor de poliție în a căror circumscripție locuiesc.
Se va dispune ca o copie a încheierii să se comunice inculpaților și organelor menționate în art. 215 alin. 5 din Codul de procedură penală.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate, care nu contravin dispozițiilor prezentei.
| ← Cerere pentru ordonanţă de plată. subiect pasiv primăria... | Aplicarea art 165 cp privind reabilitarea de drept. → |
|---|
