Insolvenţă. Contract de antrepriză. Diferenţe faţă de promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 154 din data de 20.06.2013
Părțile și-au intitulat contractul încheiat între ele ca fiind o "promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare"; însă, la art. 5 din contract reclamanta din prezenta cauză s-a obligat să achite facturile fiscale emise de constructor, în termen de maxim 7 zile de la data facturării, la un preț de 210 euro/mp+TVA, calculat la cursul zilei în momentul facturării. Din facturile emise de pârâtă și depuse la dosarul cauzei, rezultă că pe parcursul edificării imobilului, reclamanta a și plătit 70% din prețul lucrărilor ce trebuiau a fi efectuate. Tocmai datorită acestei obligații pe care și-a asumat-o reclamanta și pe care a și executat-o și datorită faptului că cele două părți s-au obligat, una să edifice un imobil și cealaltă să plătească prețul lucrărilor, pe măsură ce acestea se executau, instanța apreciază că cele două părți au încheiat un contract de antrepriză și nu "o promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare";. Părțile nu s-au obligat să încheie în viitor un contract de vânzare - cumpărare a unui imobil care exista deja la momentul contractării, ci s-au obligat să încheie un contract de vânzare - cumpărare a unui imobil care trebuia să fie construit prin grija pârâtei, prețul lucrărilor urmând a fi plătit eșalonat de către reclamantă, pe parcursul derulării contractului de execuție. Materialele de construire a imobilului urmau a fi procurate de pârâtă și tot acesta a fost cea care a obținut autorizațiile necesare construirii imobilului. De asemenea, tot pârâta a obținut, în concesiune și terenul de sub construcție.
Având în vedere că pârâta trebuia să edifice un imobil și să procure materialul necesar pentru construirea acestuia iar reclamanta urma să plătească prețul lucrărilor ce se efectuau, funcție de stadiile de execuție, instanța apreciază că obiectul principal al contractului este realizarea /edificarea imobilului în stadiul stabilit de părți în contract și ulterior vânzarea cotei -părți din acest imobil către reclamantă.
În ceea ce privește obligațiile asumate de pârâtă, instanța constată că din art. 2 din contract rezultă că aceasta s-a obligat la vinderea unei părți din complexul Comercial (S+P+4E), în suprafață construită de 561 mp, " în momentul în care este încheiată faza de rezistență( fundație , stâlpi și planșee) a clădirii și întocmit Procesul - Verbal în acest sens";. De asemenea, la art. 4 din contract, pârâta se obligă către reclamantă "să perfecteze actele de vânzare - cumpărare, în formă autentică, la data finalizării fazei de rezistență a Complexului Comercial identificat mai sus.";
Nu există nicio clauză contractuală prin care pârâta să se oblige către reclamantă la a finaliza construcția din imobilul din Galați, str. X, jud. Galați, ci doar obligația acesteia de a vinde parte din Complexul comercial, la data finalizării fazei de rezistență. Or, din procesul - verbal de recepție a structurii de rezistență, intitulat proces - verbal de control al calității lucrărilor în fază terminală din data de 05.12.2012, depus la fila 189 din dosar, rezultă că pârâta a realizat construcția până la cofraj și armare planșeu etaj IV, fiind deci încheiată faza de rezistență ( fundație, stâlpi și planșee). Prin urmare pârâta a executat atât cât s-a obligat prin contract pentru a putea vinde către reclamantă.
Având în vedere că reclamanta a chemat-o în judecată pe pârâtă pentru ca instanța să o oblige la a finaliza construcția cotă - parte din imobilul din Galați, str. X și întrucât pârâta nu a finalizat în totalitate construcția, ci numai până la structura de rezistență, așa cum s-a obligat prin contract, instanța constată că cererea de chemare în judecată nu a rămas fără obiect așa cum a susținut pârâta, astfel că nu va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect.
Întrucât din nicio clauză contractuală nu rezultă că pârâta s-ar fi obligat să vândă cota - parte din clădire după finalizarea clădirii și după întocmirea procesului - verbal de recepție finală, așa cum a susținut reclamanta și apărătorul intervenienților, ci după finalizarea structurii de rezistență,instanța urmează să respingă cererea de obligare a pârâtei la a finaliza construcția, ca nefondată. Așa cum am arătat mai sus, pârâta a executat faza de rezistență astfel că, potrivit contractului dintre părți, se pot perfecta actele de vânzare - cumpărare. Din aceleași considerente instanța nu poate primi susținerile apărătorului intervenienților în sensul că pârâta ar fi trebuit să urmeze toți pașii pentru finalizarea construcției și apoi obținerea unui proces - verbal de recepție a lucrărilor cu îndeplinirea condițiilor stabilite de HG nr. 273/147.06.1994, respectiv să intabuleze construcția în Cartea Funciară, să o înscrie la organele fiscale și să dețină un proces - verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat și de Primăria Galați. Formalitățile necesare vinderii trebuie îndeplinite cu privire la structura de rezistență, așa cum au convenit părțile prin contract.
| ← Insolvenţă. Contestaţia debitorului prin administratorul... | Litigii cu profesioniştii. Analiza aplicabilităţii art. 5... → |
|---|
