Liberare provizorie sub control judiciar. Soluţionarea cererii. Procedură.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 19/R din data de 11.01.2013
Liberare provizorie sub control judiciar. Soluționarea cererii. Procedură.
C. pr. pen., art. 160 ind8a
Dacă cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost admisă în principiu, potrivit art. 1608a alin. 1 C. pr. pen., soluționarea ei se face după ascultarea învinuitului sau a inculpatului. Omisiunea ascultării acestuia atrage nulitatea absolută a hotărârii primei instanțe asupra temeiniciei liberării provizorii sub control judiciar.
Prin încheierea penală nr.3 din 10 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.87/96/2013, a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul A. Z. xxx pentru inculpatul A. J.
Pentru a hotărî în acest sens, Tribunalul a constatat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la data de 9 ianuarie 2013 petentul A. Z., fiul inculpatului A. J. aflat în stare de arest preventiv, a solicitat liberarea provizorie a inculpatului, sub control judiciar.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii, potrivit art. 1608 Cod procedură penală instanța a constatat că aceasta cuprinde mențiunile prevăzute de lege și a fost formulată de o persoană care are calitate procesuală, potrivit legii. Totodată, cererea a fost însușită de inculpat. În consecință, cererea a fost admisă în principiu.
Analizând fondul cererii, instanța a constatat că inculpatul A. J. a fost arestat prin încheierea nr. 478 din data de 28 decembrie 2012 a Tribunalului Harghita. Instanța a reținut că părțile vătămate M. Z. și T. M. au arătat că inculpatul A. J. este cel care le-a promis un loc de muncă, spunându-le că vor lucra în Ungaria la un magazin. În schimb, ajunse în Nurnberg, acesta le-a luat cărțile de identitate și le-a supravegheat în apartamentul în care erau obligate să se prostitueze. M. Z. a arătat că îi impunea să nu refuze niciun client, țipând la ea. De asemenea, părțile vătămate au arătat că nu puteau părăsi apartamentul și erau scoase la plimbare doar sub supravegherea inculpatului, pentru o scurtă perioadă de timp.
Toate persoanele audiate, care au practicat prostituția în Nurnberg, au arătat că apartamentele destinate acestei activități aparțineau unui cetățean turc, O.T.. Coinculpatul C. G. J. a recunoscut că se ocupa cu subînchirierea apartamentelor către fetele care practicau prostituția. Interceptările telefonice au confirmat faptul că ceilalți inculpați și-au desfășurat activitatea în Nurnberg prin intermediul lui C.G. J., existând astfel indiciile unui grup infracțional organizat.
În ce privește existența cazului de arestare prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social prin prisma împrejurărilor în care au fost comise faptele, prin violență și înșelăciune, asupra unor victime lipsite de mijloace de apărare și profitând de situația materială precară a acestora, împrejurări care trezesc resentimente puternice în rândul comunității.
Analizând condițiile liberării provizorii a inculpatului instanța a constatat că această măsură nu poate fi dispusă. Potrivit art. 1602 alin. 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie nu se acordă când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să zădărnicească aflarea adevărului. În cauză, așa cum rezultă din declarația părții vătămate M. Z., dată în fața organelor de urmărire penală, inculpatul a exercitat presiuni asupra acesteia pentru ca ea să ascundă faptul că a fost dusă în Germania. S-a apreciat că există date că inculpatul încearcă să influențeze părțile vătămate ca ele să ascundă împrejurări de fapt esențiale pentru aflarea adevărului în cauză. Tribunalul a mai reținut că natura infracțiunilor de care este învinuit A. J. presupune implicarea unui mare număr de persoane, astfel că denaturarea declarațiilor unora dintre acestea poate să îngreuneze serios soluționarea cauzei.
Împotriva încheierii instanței de fond a declarat în termen legal recurs inculpatul, care a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Analizând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, s-au constatat următoarele:
Potrivit art.1608a Cod procedură penală, soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar se face după ascultarea inculpatului, ceea ce în cazul de față nu s-a întâmplat.
Astfel, din verificarea dosarului instanței de fond, cât și din declarația inculpatului, dată în fața instanței de recurs, nu rezultă că la data soluționării cererii de liberare provizorie sub control judiciar instanța de fond ar fi procedat la audierea inculpatului, așa cum prevede art. 1608a Cod procedură penală, ceea ce atrage nulitatea încheierii pronunțate.
Ca urmare, a fost admis recursul inculpatului și în baza art.38515 pct.2 lit.c Cod procedură penală s-a casat integral încheierea atacată și s-a trimis spre rejudecare cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Cu ocazia rejudecării cererii, instanța de fond va proceda, în conformitate cu art.1608a Cod procedură penală, la ascultarea inculpatului, urmând ca mai apoi să procedeze la soluționarea pe fond a cererii.
| ← Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligarea... | Servitute de trecere. Jurisprudență Servituţi → |
|---|
