Mărturie mincinoasă. Ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative. Cerere adresată instanţei civile pentru anularea declaraţiilor mincinoase. Admisibilitate
Comentarii |
|
Este admisibilă cererea de anulare a declaraţiilor date în procesul civil dacă, ulterior, cel care a dat declaraţia, a fost scos de sub urmărire penală şi i s-a aplicat o amendă administrativă.
Secţia civilă,, Decizia nr. 443 din 20 aprilie 2011
Prin cererea înregistrată sub nr. 15933/55/2009 la Judecătoria Arad reclamanta P.L. a solicitat desființarea înscrisurilor reprezentând declarație (extrajudiciară) din 07.04.2006, declarație judiciară din 02.11.2006 și declarație judiciară din 27.11.2007.
în motivare, a arătat că numita G.V. s-a obligat să plătească suma de 25.500 Euro, datorată de concubinul său (N.N.) reclamantei, în cazul în care debitorul nu va plăti datoria până la scadența din 10.08.2005 .
Potrivit înțelegerii, între părți s-a încheiat un înscris de către numita G.V., prin mandatarul acesteia B.G. Actul de garanție (fidejusiune), înscris sub semnătură privată a fost redactat de către mandatar și semnat de părți și de către mandatar, în calitate de martor.
Reclamanta a arătat că, în urma unui accident, numita G.V. a decedat, pârâtul N.N. procedând la înstrăinarea tuturor bunurilor sale pentru a se sustrage de la restituirea datoriei.
Ulterior, a fost chemat în judecată în calitate de moștenitor legal al numitei G.V. fiul acesteia, G.O.
Reclamanta a mai arătat că, datorită unor declarații neadevărate date în fața instanței de către numitul N.N., acțiunea sa a fost respinsă, acordându-se câștig de cauză părții adverse.
în ceea ce privește prezenta cauză, reclamanta a arătat că a formulat plângere penală împotriva numiților N.N. și G.O. pentru instigare la mărturie mincinoasă și mărturie mincinoasă, plângerea formulată fiind admisă, aplicându-se sancțiunea amenzii administrative.
Față de cele arătate, în baza Ordonanței procurorului din data de 15 octombrie 2009, reclamanta a solicitat anularea celor 3 declarații mincinoase pentru ca, în baza prezentei hotărâri civile de anulare, să solicite revizuirea cauzei civile pronunțate anterior.
Prin sentința civilă nr. 937/02.02.2010, Judecătoria Arad a respins cererea de chemare în judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că acțiunea are ca obiect anularea unui înscris semnat de pârât la data de 07.04.2006 prin care acesta relatează anumite întâmplări din viața sa sau susține că nu are cunoștință despre anumite evenimente, fără ca cele consemnate în cuprinsul înscrisului să aibă drept consecință nașterea, modificarea sau stingerea vreunui raport juridic.
De asemenea, se mai dorește și anularea a două declarații luate pârâtului în calitate de martor la data de 02.11.2006 în dosar nr.13813/2005 și la data de 27.11.2007 în dosar nr. 8945.1/55/2005.
Potrivit art. 109 C.proc.civ., oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere de chemare înaintea instanței competente.
Totodată, art. 111 C.proc.civ. prevede că partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Din prevederile legale antemenționate rezultă că o acțiune civilă în justiție poate fi promovată doar dacă este justificată de apărarea sau recunoașterea unui drept patrimonial sau nepatrimonial.
Niciunul dintre înscrisurile antemenționate, nereprezentând acte juridice, nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice civile.
în aceste condiții, instanța a reținut ca fiind inadmisibilă o acțiune civilă prin nu se cere protejarea, valorificarea sau constatarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial.
Pe de altă parte, reclamanta nu justifică nici un interes în promovarea prezentei acțiuni, întrucât primul înscris, reprezentând o declarație extrajudiciară, nu are nici o valoare ca mijloc de probă, iar cele două declarații de martor pot fi valorificate doar în cauza în care au fost administrate sau în măsura în care s-a constatat mărturia mincinoasă a martorului pe calea căii de atac a revizuirii.
Prin decizia civilă nr. 465/02.12.2010 pronunțată în dosar nr. 15933/55/2009, în rejudecare, Tribunalul Arad a respins apelul reclamantei.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că acțiunea prin care reclamanta solicită anularea unei declarații extrajudiciare dată de defunctul N. N. respectiv a unui act juridic care să dea naștere, să modifice ori să stingă un raport juridic, nu se poate constitui într-o acțiune civilă pentru exercițiul căreia se cer îndeplinite cumulativ cele patru condiții, lipsind atât dreptul cât și interesul.
în ce privește cererea privind anularea declarațiilor testimoniale, a avut în vedere că prin Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din data de 15.10.2009 dată în dosar nr. 4684/P/2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 alin. (1) C. pen. de către defunctul N.N. precum și vinovăția acestuia, însă s-a reținut incidența dispozițiilor art.10 lit. b1) și art. 11 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și prin urmare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative.
Interesul reprezintă folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, acesta fiind o condiție necesară pentru existența dreptului la acțiune, iar această condiție este necesară nu doar la momentul formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul fiind ținut să justifice interesul pe întreg parcursul procesului.
Prin urmare, aspectul relatat anterior poate fi valorificat de reclamantă doar în cadrul unui proces de revizuire, unde instanța învestită cu o asemenea cerere va verifica condițiile de admisibilitate și temeinicia susținerilor acesteia.
împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
în motivare a invocat nelegalitatea menținerii actelor contestate, interesul său în anularea lor fiind reprezentat de posibilitatea recuperării banilor împrumutați.
în drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ..
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. (2) C.proc.civ., instanța a reținut că prin Ordonanța din 15.10.2009 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților N.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 260 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și, respectiv, G.O. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 25 C. pen. raportat la art. 260 alin. (1) C. pen., fiindu-le aplicată câte o amendă administrativă. în esență, s-a reținut că învinuitul G.O. l-a instigat pe N.N. ca, în dosarele nr. 13831/2005 și, respectiv, nr. 8945.1/55/2005 ale Judecătoriei Arad să facă afirmații neadevărate asupra împrejurărilor esențiale cu privire la care a fost întrebat în calitate de martor în legătură cu convenția încheiată între reclamanta din prezenta cauză și G.V.
Prin prezenta cerere, reclamanta a solicitat anularea declarațiilor date de N.N. în dosarele susmenționate și a unei declarații extrajudiciare dată de același pârât în 07.04.2006, invocând că acestea nu corespund realității, că drepturile și interesele sale au fost prejudiciate ca urmare a acestor declarații și că solicită anularea lor pentru ca, ulterior, să poată solicita revizuirea sentinței civile care, având în vedere aceste declarații, i-a fost defavorabilă.
Respingând apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe, tribunalul a reținut că reclamantei îi lipsește interesul de a promova prezenta acțiune.
Dacă în ceea ce privește declarația extrajudiciară decizia este legală, întrucât această declarație nu a fost dată în cursul unui proces, ea nefiind de natură să dea naștere, să modifice sau să stingă un raport juridic, decizia tribunalului nu poate fi menținută sub aspectul respingerii cererii reclamantei privind declarațiile judiciare.
Astfel, câtă vreme declarațiile date de N.N în cursul unor procese civile nu corespund realității, conform ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și câtă vreme reclamanta a arătat că interesul în anularea declarațiilor constă în intenția sa de a solicita revizuirea hotărârii civile pronunțate (și) în baza acestor declarații, cererea de anulare nu este lipsită de interes, astfel că se impune admiterea ei în parte, conform celor mai sus arătate.
Reclamanta are aptitudinea de a înlătura efectele unor acte (declarații) judiciare care nu sunt conforme realității și care, prin această neconformare, i-au afectat drepturile, admisibilitatea dispozițiilor art. 322 C.proc.civ. urmând a fi examinată pe parcursul soluționării cererii de revizuire pe care reclamanta intenționează să o promoveze.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1), (2), (3) C.proc.civ. raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea a admis recursul declarat de reclamantă a modificat hotărârile, a admis în parte cererea formulată de reclamantă și a anulat declarația judiciară dată de N.N. în calitate de martor la 02.11.2006 în dosar nr. 13831/2005 al Judecătoriei Arad și, respectiv, declarația judiciară dată de N.N. în aceeași calitate la 27.11.2007 în dosar nr. 8945.1/55/2005 și a respins în rest acțiunea.
(Judecător Florin Șuiu)
← Persoană juridică. Cerere în despăgubiri pentru prejudiciu moral | Cerere de chemare în judecată formulată de soţi şi semnată... → |
---|