MEMBRU DE FAMILIE. INAPLICABILITATE ÎN CAZUL SOŢILOR DIVORŢAŢI

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 761 din data de 12.10.2015

Prin decizia nr. 761/12.10.2015, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția Penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. 667/206/2015 au fost admise apelurile declarate de inculpatul GM și Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc împotriva sentinței penale nr. 773 din 23 iunie 2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

S-a desființat în parte sentința penală apelată, iar în rejudecare s-a înlăturat dispoziția de achitare a inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prev. de art. 199 Cod penal, în temeiul art. 386 alin. 1, 2 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de violență în familie prev. de art. 199 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal reținută în sarcina inculpatului GM prin rechizitoriu, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal și menține pedeapsa aplicată de instanța de fond și s-a înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, precum și pedepsele complementare și accesorii aferente.

În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 lit. g teza I Cod procedură penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată CMM.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 3 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 10 luni închisoare.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate ce nu erau în contradicție cu decizia, în temeiul art. 275 pct. 2 lit. b Cod procedură penală a fost obligată persoana vătămată CMM să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ca urmare a retragerii plângerii prealabile pentru infracțiunea prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal și în temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a se dispune astfel, s-au reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 773 din 20.06.2014, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a dispus următoarele:

1. În baza art. 396 alin. 1,5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, a achitat pe inculpatul GM, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal.

2. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal a interzis inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

3. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, părți vătămate fiind GVG, GIA, GAM și GI, toți prin reprezentant legal CMM, domiciliați în comuna V…, strada …, nr…, județul Suceava.

4. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003.

5. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003.

6. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 38 alin. (1) din C.p., a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real.

În conformitate cu art. 39 alin (1) lit. b) din C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) luni închisoare la care adaugă sporul de o treime din pedeapsa de 15 (cincisprezece) luni închisoare (anume 5 luni), rezultând pedeapsa de 12 (doisprezece) luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) și (5) din C.p.,

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durata de 1 an, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul urma să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei V… sau Primăriei municipiului C…, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap la art. 72 alin. (1) din C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore din data de 27.12.2014 (măsură preventivă luată prin ordonanța din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală)

În conformitate cu art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 Cod civil,

A admis, în parte, acțiunea civilă formulată de CMM. A obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

A admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc și a obligat pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu a rămas în sarcina statului.

În baza art.276 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1068/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul GM, pentru săvârșirea infracțiunilor de "violență în familie";, prevăzută și pedepsită de art. 199 alin. 1 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal, ,,abandon de familie"; prevăzută și pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal ,,nerespectarea hotărârii judecătorești"; (două fapte) prev. și ped. de art. 32 alin. 1 din Lg. 217/2003 și "amenințare"; prev. și ped de art. 206 lit. i C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare s-a reținut că în seara de 02.08.2014, orele 21:00 fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V..., lovind-o cu pumnii și palmele, în zona feței și peste corp, pe fosta soție CMM, în prezența a doi copii minori care au încercat să aplaneze conflictul, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17-18 zile îngrijiri medicale;

Totodată din data de 15.04.2014 până în prezent nu a achitat în mare parte, cu rea credință, pensia de întreținere în cuantum total de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori GVG 120 lei lunar, GIA 130 lei lunar, GAM 80 lei lunar și GI 90 lei lunar, la care a fost obligat prin Sentința civilă nr. 262/06.03.2014 definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoștință, acumulând o restanță de plată de cca. 3760 lei.

De asemenea având la cunoștință obligațiile și restricțiile impuse de instanța de judecată prin Sentința civilă 794 din 20.08.2014 având ca obiect instituirea unui ordin de protecție în temeiul Legii nr. 317/2003 prin care îi era interzis să pătrundă în imobilul din com. V…, str. …, nr. … locuit de fosta soție, împreună cu cei 5 copii, să ia legătura cu aceștia și să se apropie de ei în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22:00 fiind sub influența băuturilor alcoolice și folosindu-se de o scară, a urcat la etajul imobilului, a intrat în locuință prin balcon și pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă și panică copiilor minori încuiați într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliție chemați prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului, adresând cuvinte injurioase copiilor aflați înăuntru.

La fel în noaptea de 26/27.12.2014 începând cu orele 23:45, fiind sub influența băuturilor alcoolice a mers la imobilul susmenționat, în care se aflau fosta soție - persoana vătămată CMM și cei 5 copii, a bătut insistent și zgomotos la geamuri și ușă, amenințând că le va sparge, va pătrunde în imobil și o va omorî pe fosta soție și pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii și amenințări cu acte de violență și cu moartea până în jurul orei 03:30, când au sosit la fața locului lucrătorii de poliție din cadrul Postului de Poliție Vama, alertați de persoana vătămată prin apelul de urgență 112 și l-au condus la post pentru declarații, acesta însă venind la locuință în jurul orelor 06:40 înarmat cu un topor și având asupra sa o sticlă de plastic conținând un lichid inflamabil, vociferând și amenințând că cine va ieși primul din locuință, va fi omorât, lovind de mai multe ori pereții casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou la lucrătorii de poliție pentru aplanarea situației. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 6.03.2015 sub nr. 667/206/20145

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 9 aprilie 2015, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul 1068/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauza privind pe GM.

În cursul urmăririi penale fiind audiat, atât în calitate de suspect cât și de inculpat, GM a recunoscut parțial faptele, arătând că la data de 2 august 2014 a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, inculpatul a arătat că a bătut la data de 08 decembrie 2014 în gemul locuinței fostei sale soții unde locuiesc și cei cinci copii, însă a făcut acest lucru pentru a-i cere ceva și a le spune să lase becul aprins, nerecunoscând că a pătruns în casă prin acoperiș sau că a provocat scandal. În ceea ce privește data de 26 decembrie 2014, acesta a susținut că după ce a consumat băuturi alcoolice s-a dus acasă și a început să colinde la geamul de la stradă, solicitându-i să îl lase să intre în casă, însă întrucât aceasta nu a fost de acord, a plecat și a revenit mai târziu când a colindat din nou și a bătut în geam, dar soția sa l-a anunțat că va suna la poliție.

Inculpatul nu a recunoscut că le-ar fi adresat cuvinte de amenințare sau injurii și că la fața locului au venit lucrătorii de poliție care l-au condus la post, i-au adus din nou la cunoștință ordinul de restricție emis de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și obligațiile ce se impun, susținând că după ce a ajuns acasă a intrat în anexa unde locuiește, s-a culcat și nu este adevărat că ar fi ieșit în curte cu toporul în mână amenințându-i pe membrii familiei sale și nici nu a auzit când lucrătorii de poliție i-au solicitat să deschidă ușa.

De asemenea a arătat că din luna decembrie 2013, este divorțat de soția sa CMM, copii au rămas în grija acesteia, el urmând să achite pensie de întreținere pentru minori și a susținut că până în luna aprilie 2014 a lucrat cu normă întreagă la SC G SRL V…, iar din această lună, nu mai lucrează, întrucât, la domiciliul său, a suferit un accident la mâna stângă, pierzându-și trei degete și astfel a rămas angajat doar două ore/zi și are un venit de 400 lei lunar. Totodată, a recunoscut că are o restanță de plată de 3.760 lei pensie de întreținere, arătând după divorț, a achitat doar suma de 1200 lei.

În instanță, inculpatul a declarat că își menține declarațiile date anterior, nu dorește să dea declarație în fața instanței, precizând că nu recunoaște în totalitate faptele, respectiv că ar fi amenințat-o pe fosta soție cu un topor sau că le va da foc, susținând că toporul și lichidul găsite erau în acel loc pentru că le folosea la aprins focul.

În cauză, partea vătămată CMM s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă totală de 2.000 lei și a daunelor morale de 10.000 lei, arătând că despăgubirile civile în sumă de 2.000 constau în: câștigul nerealizat pe perioada celor 17-18 zile îngrijiri medicale cu pierderea consecutivă a capacității de muncă pe această perioadă în sumă de 1.500 lei și 500 lei costul medicamentației, al analizelor, taxă medic legist.

S-a susținut de către partea vătămată că până la data de 02 august 2014 lucra cu ziua la curățenie la diverse pensiuni din localitate dar și la lucrări agricole la diverși cetățeni din comună, pentru care era plătită cu suma de 70-90 lei/zi.

Totodată, a susținut partea vătămată că la data de 02 august 2014 a fost internată în stare gravă la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, iar cu ocazia externării, a avut diagnosticul de fractură piramidă nazală, hematom orbital stâng, traumatism cranio-facial, produse prin agresiune, starea fiindu-i ameliorată, i s-a recomandat repaus și tratament medical ambulatoriu.

De asemenea, a precizat partea vătămată, că daunele morale în sumă de 10.000 lei, reprezintă frica, durerea, spaima provocate de inculpat, prejudiciul estetic având în vedere loviturile primite, rușinea întrucât incidentul a fost amplu mediatizat, susținând că în prezent manifestă un sentiment de nesiguranță și de teamă, întrucât incidentul se poate repeta oricând, inculpatul fiind o persoană agresivă. Aceasta a precizat că în localitate este cunoscută ca o persoană liniștită, iar incidentul adus la cunoștința consătenilor, i-a lezat onoarea și reputația.

Prin adresa …/03.06.2015 Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc s-a constituit parte civilă în acest dosar, cu suma de 34,03 lei, reprezentând c/val cheltuielilor de spitalizare, de care a beneficiat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc, partea vătămată CMM, în data de 02.08.2014.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, probatoriul administrat în cauză a confirmat că în seara de 02.08.2014, orele 21:00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V…, lovind-o cu pumnii și palmele, în zona feței și peste corp, pe fosta soție CMM, în prezența a doi copii minori, care au încercat să aplaneze conflictul, numita GSM apelând la SNUAU 112 și reclamând faptul că tatăl ei provoacă scandal la domiciliu și a lovit-o pe mama sa cu pumnii în zona feței și peste corp.

La scurt timp, la Postul de Poliție s-a prezentat atât inculpatul cât și numita CMM împreună cu fiica sa GS care a sesizat verbal că a fost lovită de către inculpat, aceasta prezentând la nivelul feței urme vizibile de agresiune, apoi s-a deplasat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc unde a rămas internată. Pentru leziunile cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal … emis de Spitalul Județean de Urgență Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Inculpatul a recunoscut parțial această situație de fapt, arătând că a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra, susținerile sale fiind infirmate de probatoriul administrat, respectiv de concluziile certificatului medico legal, în care se arată că partea vătămată prezintă fractură la oasele proprii ale nasului, hematom, echimoze care s-au putut produce prin lovire cu pumnul, planșa foto existente la fila 30 în dosarul atașat nr. 1962/206/2014, cât și declarațiile copiilor prezenți la fața locului GSG, GIA care au relatat că l-au tras și lovit cu un mop și făraș pe tatăl lor pentru a nu o mai lovi pe mama lor.

Urmare acestui incident, CMM s-a adresat Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pentru obținerea unui ordin de protecție și prin sentința civilă nr. 794/20.08.2014 rămasă definitivă prin decizia 829/25.09.2014 a Tribunalului Suceava, a obținut un ordin de protecție care cuprindea ca măsuri, evacuarea temporară a inculpatului din locuință, menținându-se accesul acestuia în curtea locuinței pentru a executa lucrări de amenajare a unei anexe gospodărești pentru a o face locuibilă, reintegrarea reclamantei și a minorilor în locuință și obligarea pârâtului GM de a păstra o distanță minimă față de fosta soție și copiii rezultați din căsătoria părților, fiindu-i interzis orice contact verbal sau fizic, inclusiv telefonic cu reclamanta, durata măsurilor de protecție fiind stabilită timp de 6 luni, începând cu data de 20.08.2014.

După emiterea ordinului de protecție, cu toate că inculpatului i s-a adus la cunoștință și explicat, pe bază de proces verbal, prevederile ordinului de protecție și consecințele încălcării acestuia, a rezultat că ulterior inculpatul a încercat prin orice mijloc să ia legătura cu membrii familiei căutând diverse motive să pătrundă în casă, el locuind în bucătăria de vară din aceeași curte.

A rezultat potrivit probatoriului că în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22, fiind sub influența băuturilor alcoolice și folosindu-se de o scară, inculpatul a urcat la etajul imobilului intrând în locuință prin balcon și pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă și panică copiilor minori încuiați într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliție chemați prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului și a adresat cuvinte injurioase copiilor aflați înăuntru.

De asemenea, în noaptea de 26/27.12.2014, începând cu orele 23.45, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a mers din nou la imobilul susmenționat, în care se aflau fosta soție și cei 5 copii, a bătut insistent și zgomotos la geamuri și ușă, amenințând că le va sparge, va pătrunde în imobil și o va omorî pe fosta soție și pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii și amenințări cu acte de violență și cu moartea până în jurul orei 03.30, când au sosit la fața locului lucrătorii de poliție din cadrul Postului de Poliție V…, alertați de persoana vătămată prin apelul de urgență 112.

A rezultat potrivit procesului verbal de constatare întocmit de lucrătorii postului de poliție V… că inculpatul a fost condus la postul de poliție pentru declarații, ocazie cu care a relatat că el nu admite ca după douăzeci de ani de muncă să nu locuiască în casa lui și că dacă nu poate să locuiască o va incendia.

Inculpatul a revenit la locuință în jurul orelor 06.40, s-a înarmat cu un topor și având asupra sa o sticlă de plastic conținând un lichid inflamabil, a amenințat că cine va ieși primul din locuință va fi omorât, lovind de mai multe ori pereții casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou lucrătorii de poliție pentru aplanarea situației, ocazie cu care s-a procedat la imobilizarea acestuia și reținerea sa pentru 24 h, măsură preventivă luată prin ordonanța din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut decât parțial aceste fapte, instanța a reținut că susținerile sale sunt contrazise de probatoriul administrat, respectiv sesizările părții vătămate, procesul verbal de constatare, procesul verbal de cercetare la fața locului din 27 decembrie 2014.

Inculpatul a recunoscut că i s-au adus la cunoștință măsurile dispuse prin ordinul de protecție al instanței și obligațiile ce se impun, iar acesta, chiar prin declarațiile date a recunoscut că s-a deplasat în data de 08 decembrie 2014 și 26/27 decembrie 2014 la locuința fostei sale soții și a încercat să ia contact cu aceasta, cu toate că prin hotărâre judecătorească i se interzisese acest lucru, prin urmare motivările sale cum că ar fi avut nevoie de ceva sau ar fi vrut să-i colinde nu înlătură vinovăția sa.

A rezultat din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 27 decembrie 2014 (fila 116 dosar) că deplasându-se la anexa în care locuia inculpatul, în holul anexei au găsit sprijinit de tocul ușii un topor cu o coadă din lemn și la aproximativ 4 metri de ușa de acces un recipient din plastic de 0,5 litri, având un conținut de culoare galbenă, cu miros puternic de benzină. De asemenea cu acea ocazie au fost verificate geamurile și ușa locuinței numitei CMM, ușa de acces în locuință prezentând la bază urme de degradare, posibil prin lovire cu un corp contondent, iar la geamul locuinței în partea de vest, materialul din plastic care îmbrăca casa prezenta o spărtură provenită ca urmare a unei lovituri cu un obiect ce nu a putut fi identificat.

Prin urmare, aspectele reținute în procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliție se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, respectiv cu declarațiile părții vătămate și ale martorei GSG și dovedesc faptul că inculpatul se face vinovat de două fapte privind nerespectarea hotărârilor judecătorești, cât și de amenințare.

Prin Sentința civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoștință inculpatul, acesta a fost obligat să plătească cu titlu pensia de întreținere în total suma de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori, GVG (120 lei lunar), GIA (130 lei lunar), GAM (80 lei lunar) și GI (90 lei lunar), începând cu data introducerii acțiunii - 10.12.2013. S-a reținut că până în prezent, acesta nu a achitat, cu rea credință, suma la care a fost obligat prin hotărâre, acumulând o restanță la plată de aprox. 3760 lei.

Inculpatul a recunoscut că nu a achitat întreaga pensie situație care se coroborează și cu declarațiile părților vătămate și cele ale martorei RI.

În drept, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal, cu referire la incidentul din 02.08.2014, însă instanța a reținut că infracțiunea de violență în familie, presupune ca faptele prev. la art. 193 Cod penal, cum sunt cele din prezentul dosar, să fie săvârșite asupra unui membru de familie, art. 177 Cod penal stabilind persoanele care reprezintă membrii de familie, în înțelesul legii penale.

În cauză, prin sentința civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.04.2014 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpat și partea vătămată, astfel că la data de 02.08.2014 cei doi nu mai erau căsătoriți, prin urmare, violența exercitată asupra părții vătămate CMM, nu a fost săvârșită asupra unui membru de familie, aceasta neîncadrându-se în categoriile enumerate la art. 177 Cod penal.

În consecință, instanța de fond în baza art. 396 alin. 1,5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, l-a achitat pe inculpatul GM, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului care la data de 02.08.2014 a lovit-o pe CMM cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare, un nr. de 17-18 zile, întrunea elementele constitutive ale infracțiunii de loviri și alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal., pronunțându-se condamnarea inculpatului pentru această faptă.

Conform art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal constituie infracțiunea de abandon de familie neplata cu rea credință timp de trei luni de zile a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, aceasta pedepsindu-se cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

În cauză s-a constat că inculpatul nu a plătit cu rea credință pensia de întreținere pe o durată mai mare de 3 luni de zile, iar obligația de întreținere constă în obligația de a furniza altei persoane mijloacele de trai, în cauză fiind vorba de copii inculpatului, instanța constatând că în cauză este dată și reaua credință a acestuia care nu a achitat mai multe luni pensia de întreținere, deși nu se află în imposibilitatea de a munci, chiar dacă a suferit un accident, acesta însă nu îl pune în incapacitate de a munci, fiind angajat la SC G SRL, așa cum rezultă din Relațiile de la ITM Suceava, iar dacă ulterior i s-au diminuat veniturile acesta avea posibilitate de a solicita reducerea pensiei stabilite.

În consecință, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal, pronunțând condamnarea acestuia.

Potrivit art. 32 alin. 1 din Legea 217/200, încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune de nerespectarea a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoarea de la o lună la un an, iar faptele inculpatului de la data de 08 decembrie 2014 cât și de la data de 26/27 decembrie 2014 întrunind atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și a laturii subiective elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești (două fapte), pronunțându-se condamnarea acestuia.

Fapta inculpatului care în noaptea de 26/27 decembrie 2014 a adresat amenințări cu moartea părții vătămate, provocându-i acestuia o stare de temere și determinând-o să apeleze din nou la lucrătorii de poliție, întrunea elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare prevăzute de art. 206 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor concrete ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 74 Cod penal. Astfel, instanța de fond a ținut seama în concret de împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, precum și conduita acestuia după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, prima instanță a considerat că în procesul de individualizare se impunea aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate către minimul special.

Referitor la susținerea apărătorului inculpatului cum că pentru o parte dintre infracțiuni inculpatul a înțeles să le recunoască, astfel că ar trebui să beneficieze de reducerea cu 1/3 din pedeapsă, instanța de fond a precizat că pentru a se face aplicațiunea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, legea prevede ca inculpatul, la primul termen de judecată să recunoască în totalitate faptele reținute în sarcina sa, ori instanța i-a adus la cunoștință acestuia prevederile articolului menționat, la termenul din 18 mai 2015 și acesta în declarația dată a precizat că nu recunoaște în totalitate faptele, prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile vizând reducerea pedepsei.

În privința pedepselor complementare și accesorii instanța de fond a reținut principiul lipsei lor de autonomie.

În raport cu infracțiunile comise, prima instanță a apreciat că inculpatul nu poate fi demn de ocuparea unei funcții care implică exercițiul autorității de stat și nici de a candida pentru vreo funcție în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, motiv pentru care alături de fiecare pedeapsă principală, în baza art. 67 alin. (1) din Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv:dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

Totodată în temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal a interzis inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanța de fond a reținut incidența art. 38 alin.1 din C.p., constatând că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real, astfel că în conformitate cu art. 39 alin 1 lit. b) din C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea la care a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, rezultând pedeapsa de 12 luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) din C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durata de 1 an, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

De asemenea s-a aplicat pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

La individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța de fond a avut în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.91 al 1 lit. a, b, c, al. 3 cod penal, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani de zile, respectiv 12 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport de persoana inculpatului care era angajat, de faptul că acesta dorea să înlăture consecințele infracțiunii precizând că se va muta la părinții săi pentru a nu mai intra deloc în contact cu partea vătămată, instanța de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și că fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind necesară însă, supravegherea conduitei sale pe o durată de trei ani.

În consecință, prima instanță a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

Totodată în baza art. 93 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a stabilit că inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei V… sau Primăriei municipiului Câmpulung Moldovenesc, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

Instanța de fond a pus în vedere inculpatului prevederile art. 96 Cod penal, în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse sau stabilite de lege, ori săvârșește o nouă infracțiune, instanța de fond va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei.

În ceea ce privește latura civilă instanța de fond a precizat că prin probatoriul administrat, respectiv declarațiile martorilor RI și SȘE, a rezultat că partea vătămată lucra în mod frecvent atât la curățenie, la diferite pensiuni unde câștiga aproximativ 70 lei/zi, cât și la fân, unde câștiga în jur de 90 lei/zi, iar în perioada celor 17-18 zile de îngrijiri medicale, aceasta nu a putut să lucreze întrucât a fost lovită la față în zona ochilor și era practic deformată și albastră de la lovituri.

A rezultat totodată că toți vecinii au compătimit-o pentru că aceasta era aproape mutilată la față, aproape o lună de zile a fost nevoită să locuiască împreună cu copii la părinții martorei SȘ, iar incidentul a fost și mediatizat, cazul acesteia fiind publicat în ziarul Monitorul de Suceava din …..

În consecință, în temeiul art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, 1385 Cod civil, instanța l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile CMM suma de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale din care 1.500 lei reprezintă câștigul nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale și 500 lei costul medicamentației și a actelor medicale, taxă medic legist, taxă radiografie.

Instanța a considerat că părții civile i-a fost cauzat și un prejudiciu de natură a justifica acordarea unor daune morale, având în vedere suferința provocată în urma agresiunii și restrângerea posibilităților de viață socială, aceasta fiind practic desfigurată în zona feței, ca urmare a loviturilor primite de către inculpat, astfel că instanța de fond a apreciat suma de 2.000 lei ca o justă reparație a prejudiciului suferit.

De asemenea, prima instanță a admis și acțiunea civilă formulată de Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc și l-a obligat pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale constând în contravaloarea cheltuielilor de spitalizare de care a beneficiat CMM la internarea din 02 august 2014.

Conform art. 274 alin.1, 276 Cod de Procedură Penală, instanța l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, justificate cu cheltuieli pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor și suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM, justificate cu onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și inculpatul GM, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a arătat că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prev. de art. 199 alin.1 Cod penal, având în vedere că din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă că inculpatul, la momentul săvârșirii faptei, constând în agresarea fizică a fostei sale soții, continua să conviețuiască cu aceasta și cei 5 copii ai lor.

Astfel, din conținutul hotărârii de divorț rezultă că ambii părinți exercitau în comun autoritatea părintească, iar la momentul săvârșirii actelor de violență, nu avea efect vreun ordin de protecție instituit asupra inculpatului.

Mai mult, tipul și destinația încăperilor din locuința unde trăiau soții, nepartajate juridic ci doar faptic, făceau necesară interacțiunea soților între ei și între aceștia și copii, persoana vătămată CMM, pregătind zilnic mâncarea destinată întregii familii la o sobă cu plită ce se afla în camera fostului soț. De altfel, acesta a fost și unul din motivele pentru care inculpatul a provocat scandal în acea seară, fiind deranjat de fumul produs din pregătirea alimentelor.

Având în vedere aceste aspecte, se apreciază că tipul de conviețuire ce exista între inculpat și persoana vătămată, se încadrează în noțiunea de membru de familie în sensul prev. de art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, respectiv persoane care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.

Prima instanță nu a avut în vedere incidența noțiunii de membru de familie la modul descris mai sus, considerând fără just temei că această calitate ar fi încetat între inculpat și persoana vătămată odată cu pronunțarea definitivă a divorțului. Încadrarea juridică completă a actelor de violență săvârșite de inculpat, așa cum au fost descrise în rechizitoriu, trebuia să cuprindă în mod obligatoriu și raportarea la art. 199 alin. 1 Cod penal, neexistând un temei just pentru achitarea inculpatului sub acest aspect.

Inculpatul GM nu a motivat apelul formulat, iar în fața instanței de apel, la termenul de astăzi, apărătorul inculpatului a arătat că motivele de apel vizează achitarea inculpatului sub aspectul infracțiunii de amenințare, în temeiul disp. art. . 397 alin.5 raportat la art. 16 lit. c Cod procedură penală, în cauză nefiind probe din care să rezulte că inculpatul a săvârșit fapta.

În ce privește infracțiunea de abandon de familie, solicită încetarea procesului penal potrivit art. 16 lit.g Cod procedură penală, iar cu privire la celelalte infracțiuni, a solicitat a se dispune amânarea aplicării pedepsei, potrivit disp. art. 83 Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea reține că apelurile declarate sunt întemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate mai jos.

Prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, în baza probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească. Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de violență, rezultă în mod cert că în seara de 02.08.2014, orele 21:00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V…, lovind-o cu pumnii și palmele, în zona feței și peste corp, pe fosta soție CMM, în prezența a doi copii minori, care au încercat să aplaneze conflictul, numita GSG apelând la SNUAU 112 și reclamând faptul că tatăl ei provoacă scandal la domiciliu și a lovit-o pe mama sa cu pumnii în zona feței și peste corp.

La scurt timp, la Postul de Poliție s-a prezentat atât inculpatul cât și numita CMM, împreună cu fiica sa GSG, care a sesizat verbal că a fost lovită de către inculpat, aceasta prezentând la nivelul feței urme vizibile de agresiune, apoi s-a deplasat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc unde a rămas internată. Pentru leziunile cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal … emis de Spitalul Județean de Urgență Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

În mod corect a înlăturat prima instanță apărările formulate de către inculpat cu privire la această faptă, probatoriul administrat infirmând apărarea inculpatului în sensul că ar fi urmărit doar să se apere. De asemenea, este legală și temeinică concluzia primei instanțe în sensul că la data săvârșirii faptei inculpatul și persoana vătămată nu puteau fi considerați membrii de familie în sensul art. 177 lit. c Codul penal. Astfel, la data respectivă hotărârea de divorț era definitivă, relațiile dintre soți erau foarte tensionate, iar aceștia locuiau în același imobil nu pentru că stabiliseră "relații asemănătoare acelora dintre soți"; (în sensul de ajutor, sprijin și afecțiune reciprocă), ci pur și simplu pentru că locuința nu era partajată și nu aveau altă alternativă. În consecință, necesitatea obiectivă care i-a constrâns pe foștii soți să împartă același imobil nu poate avea semnificație juridică în condițiile art. 177 lit. c Codul penal, iar încadrarea juridică stabilită prin rechizitoriu este, sub acest aspect, eronată.

Însă, în aceste condiții, prima instanță ar fi trebuit să schimbe încadrarea juridică a infracțiunii de violență reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de violență în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 raportat la art. 193 alin. 2 Codul penal, în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Codul penal, iar nu să dispună achitarea inculpatului referitor la încadrarea juridică reținută în rechizitoriu. Din această perspectivă apelul Parchetului este întemeiat, iar instanța de apel urmează a dispune schimbarea încadrării juridice în sensul celor precizate mai sus.

Cu privire la cele două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzute de art. 32 alin. 1 din lg.217/2003 și infracțiunea de amenințare, Curtea constată că și în acest caz prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică. În ceea ce privește apărările formulate de către inculpat, în mod corect s-a reținut că acestea nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, iar inculpatul nu și-a motivat calea de atac exercitată și nici nu s-a prezentat în fața instanței.

Astfel, prin sentința civilă nr. 794/20.08.2014 rămasă definitivă prin decizia 829/25.09.2014 a Tribunalului Suceava, persoana vătămată a obținut un ordin de protecție care cuprindea ca măsuri evacuarea temporară a inculpatului din locuință, menținându-se accesul acestuia în curtea locuinței pentru a executa lucrări de amenajare a unei anexe gospodărești pentru a o face locuibilă, reintegrarea reclamantei și a minorilor în locuință și obligarea pârâtului GM de a păstra o distanță minimă față de fosta soție și copiii rezultați din căsătoria părților, fiindu-i interzis orice contact verbal sau fizic, inclusiv telefonic cu reclamanta, durata măsurilor de protecție fiind stabilită timp de 6 luni, începând cu data de 20.08.2014.

În ciuda faptul că avea cunoștință de hotărârea instanței și, implicit, de conținutul ordinului, la data de 08.12.2014, în jurul orelor 22, fiind sub influența băuturilor alcoolice și folosindu-se de o scară, inculpatul a urcat la etajul imobilului intrând în locuință prin balcon și pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă și panică copiilor minori încuiați într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliție chemați prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului și a adresat cuvinte injurioase copiilor aflați înăuntru.

Apelul declarat de inculpat este însă întemeiat în ceea ce privește infracțiunea de abandon de familie, în condițiile în care partea civilă, în calitate de reprezentant legal al minorilor, și-a retras plângerea penală prealabilă. În consecință, sub aspectul acestei infracțiuni urmează a fi dispusă încetarea procesului penal.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului de către prima instanță, Curtea constată că în mod corect acestea au fost orientate către minimul special în condițiile în care inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, toate faptele au fost săvârșite în contextul unei relații tensionate ce a succedat divorțului de fosta soție, partea civilă CMM, iar în prezent (așa cum rezultă din chiar susținerile acesteia din urmă) relațiile dintre cei doi soți au încetat să fie conflictuale și inculpatul s-a mutat definitiv la domiciliul părinților săi.

În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală se vor admite apelurile declarate de inculpatul GM și Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc împotriva sentinței penale nr. 773 din 23 iunie 2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Se va desființa în parte sentința penală apelată și în rejudecare se va înlătura dispoziția de achitare a inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prev. de art. 199 Cod penal.

În temeiul art. 386 alin. 1, 2 Cod procedură penală se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de violență în familie prev. de art. 199 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal reținută în sarcina inculpatului GM prin rechizitoriu, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal și se va menține pedeapsa aplicată de instanța de fond.

Se va înlătura dispoziția de condamnare a inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, precum și pedepsele complementare și accesorii aferente. În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 lit. g teza I Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului GM pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată CMM.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare la care se va adăuga sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 3 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 10 luni închisoare.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate dacă nu sunt în contradicție cu prezenta decizie. În temeiul art. 275 pct. 2 lit. b Cod procedură penală va obliga persoana vătămată CMM să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ca urmare a retragerii plângerii prealabile pentru infracțiunea prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

← Legea nr.290/2003 - Cerere formulată de o parte din...		CIRCUMSTANŢA AGRAVANTĂ REFERITOARE LA SĂVÂRŞIREA FAPTEI ÎN... →

MEMBRU DE FAMILIE. INAPLICABILITATE ÎN CAZUL SOŢILOR DIVORŢAŢI

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre MEMBRU DE FAMILIE. INAPLICABILITATE ÎN CAZUL SOŢILOR DIVORŢAŢI