Necompetenţa materială funcţională a secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Hotărâre nr. 226/2016 din data de 27.02.2016
Dosar nr. 8879/63/2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 226/2016
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2016
Asupra cauzei de față ;
La data de 11.08.2015, contestator P S în contradictoriu cu intimatul O S E GORJ a formulat contestație împotriva deciziei nr 13729/20.07.2015 emisă de pârât, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii prin care a fost dispusă desfacerea contractului individual de muncă, și aplicarea unei alte sancțiuni, obligarea intimatului să îl reintegreze pe funcția și postul deținute anterior emiterii deciziei, obligarea la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, cu cheltuieli de judecată.
In sarcina sa, s-a reținut faptul că nu a asigurat organizarea, coordonarea și controlarea permanentă a activității de pază desfășurată de către salariații N I, P A,V L M, pădurari ai cantoanelor 13 Balta - Hunia, 11 Mănăstirea și 14 Hunia - Sat, aflate în raza de competență a sa; neorganizarea de patrulări și controale pentru asigurarea pazei pădurilor și a legalității provenienței și circulației materialului lemnos în cantoanele 13 Balta - Hunia, 11 Mănăstirea și 14 - Hunia - Sat; nestabilirea prejudiciului produs prin tăierea ilegală a arbori în aceste cantoane,neidentificarea autorilor acestor fapte, neinventarierea cioatelor și a locurilor arborilor scoși din rădăcină și neînregistrarea acestora în condica de serviciu a pădurarilor titulari ai respectivelor cantoane, fapte ce au condus la producerea unui prejudiciu total de 38,810 mc în valoare de 5.963,86 lei.
Contestatorul a arătat că nu se face vinovat de cele invocate de pârât, deoarece așa cum a menționat și în nota explicativă dată cu ocazia cercetării administrativ - disciplinare, a organizat și efectuat pânde și patrule în permanență cu pădurarii din district, acestea fiind menționate în condicile lor de serviciu dar și în condica sa la capitolul " Folosirea timpului de lucru".
Cu privire la faptul că nu a înscris în condicile pădurarilor cioatele arborilor tăiați ilegal a arătat că în conf cu art 6 lit e) din regulament, pădurarul are ca sarcină " a identifica cioatele arborilor tăiați ilegal și locurile arborilor scoși din pământ și le înregistrează în condica de serviciu" iar șeful districtului are ca sarcină con fart 7 din regulament să stabilească prejudiciul produs prin tăieri ilegale , scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor și identifica autorii acestor fapte, înregistrând în condica de serviciu a pădurarului titular, el neavând și calitatea de gestionar.
In temeiul disp. art 223 din cod pr civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 12.11.2015 intimatul O S E GORJ, a formulat întâmpinare la Contestația formulată de către petentul P S, solicitând instanței de judecată să dispună respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
A arătat că motivele care au condus la emiterea deciziei contestate au fost arătate în cuprinsul acestei decizii,însă rezumând toate aceste motive reiese faptul că contestatorul, prin pasivitatea manifestată în îndeplinirea corectă a relațiilor de muncă a creat mediul propice în vederea sustragerii de material lemnos din cantoanele coordonate de către acesta.
Fapta acestuia este una care se amplifică în gravitate prin simplul fapt că acesta nu a înștiințat organele de conducere ale Ocolului Silvic Eparhial Gorj cu privire la lipsa din gestiunea pădurarilor aflați în subordinea sa a materialului lemnos, prejudiciul stabilindu-se abia ulterior efectuării unui control amănunțit al organelor de conducere indicate.
Raportat și la faptul că contestatorul era cercetat și pentru o altă faptă derivată din aceeași pasivitate manifestată în coordonarea pădurarilor aflați în subordinea sa, era evident faptul că manifestarea pasivității în respectarea obligațiilor sale contractuale era una continuă, neglijând astfel exercitarea tuturor prerogativelor sale atribuite prin Contractul de muncă, fișa postului și actele interne ale subscrisei.
Asupra excepției de necompetență materială, instanța reține și constată următoarele:
Contestatorul P S este angajat al unității intimate, O S E Gorj, în funcția de "șef district" al Districtului III M.
În această calitate, instanța apreciază că îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 59/200, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Codul Silvic "Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național".
În art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 59/2000, se prevede că :
"(1)Personalul silvic, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care își exercită efectiv în domeniul silviculturii profesiunea de silvicultor.
(2)Domeniul silviculturii cuprinde activitățile care au ca obiective gospodărirea fondului forestier național, gestionarea durabilă a pădurilor și a fondului cinegetic și salmonicol, precum și cele de cercetare științifică și proiectare silvică, la nivel central și teritorial.
(3)Personalul silvic prevăzut la alin. (1) constituie Corpul silvic".
Conform art. 2, " În funcție de locul în care își desfășoară activitatea, personalul silvic poate fi angajat :
a)în aparatul autorității centrale care răspunde de silvicultură, în inspectoratele silvice teritoriale pentru controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național, precum și în oficiile cinegetice teritoriale;
b)în unitățile silvice care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, precum și în cele de cercetare științifică și proiectare silvică;
c)în unitățile care administrează fondul forestier proprietate publică aparținând unităților administrativ-teritoriale: comune, orașe, municipii și în cele care administrează fond forestier proprietate privată indiviză aparținând foștilor com-posesori, moșneni și răzeși sau moștenitorilor acestora, constituiți în asociații, în condițiile legii;
d)în structurile care administrează fondul forestier proprietate privată aparținând unităților de cult, instituțiilor de învățământ sau altor persoane juridice;
e)de către persoane fizice care au în proprietate fond forestier, constituite în asociații, în condițiile legii".
Din dispozițiile legale enunțate anterior rezultă că toate terenurile împădurite sau destinate împăduririi, indiferent de natura proprietății acestora, fac parte din fondul național, cele aflate în proprietate privată putând fi administrate numai prin personal silvic calificat, care este învestit cu exercițiul autorității publice, potrivit art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59/2000, în aceleași condiții ca cele aflate în subordinea unităților care administrează fondul forestier proprietate publică a statului.
Astfel, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea, personalul silvic se supune dispozițiilor Codului Silvic, Hotărârii Guvernului nr. 997/1999, precum și Ordonanței Guvernului nr. 59/2000 .
În acest sens sunt dispozițiile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 59/2000, potrivit cărora "Personalul silvic de toate gradele, angajat pentru administrarea fondului forestier, indiferent de natura proprietății acestuia, are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prevederile prezentului statut, precum și din prevederile contractului colectiv de muncă, în unitățile în care acesta se încheie".
De asemenea, în art. 50 din ordonanță se prevede că "Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică personalului silvic și membrilor Corpului silvic, respectiv celor cu pregătire de specialitate de nivel superior, mediu și de bază din întregul sistem de administrare și gestionare a fondului forestier național, precum și celui care face parte din direcția de specialitate cu atribuții în domeniul gospodăririi pădurilor din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură".
Ca urmare, se apreciază că dispozițiile din Ordonanța Guvernului nr. 59/2000, referitoare la sancționarea disciplinară, respectiv contestarea acestora, sunt incidente în cauză, iar competența de soluționare a acestei cereri aparține secției de Secției contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, astfel că se apreciază întemeiată excepția invocată din oficiu, care va fi admisă și, în raport de art. 132 NCPC,, instanța va scoate cauza de pe rol și o va înainta Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, spre competentă soluționare .
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
| ← Drept procesual civil. competenţă materială.. Jurisprudență... | Opoziţie. Jurisprudență Opozabilitate, inopozabilitate → |
|---|
