nulitate absoluta act – lipsa consimţământ. Jurisprudență Antecontracte
Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 1812 din data de 11.01.2016
Au fost respinse excepțiile lipsei coparticipării procesuale active, lipsei calității procesuale active, lipsei de interes, invocate de pârâți în raport de reclamanta PP, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant MT și de reclamanta PP decedată ulterior introducerii acțiunii, acțiune continuată de moștenitor GL , în contradictoriu cu pârâții PN si PI, a fost respinsă cererea pârâților referitoare la exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale de către reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut referitor la excepția lipsei de interes a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Plăvănescu Profira, că reclamanta PP a fost căsătorită cu reclamantul MT, cei doi dobândind în timpul căsătoriei imobilul teren cuprins în înscrisul zdelcă ce face obiectul dosarului. Cum părțile nu au dovedit în mod clar dacă terenul cuprins în zdelcă a fost atribuit integral și exclusiv reclamantului MT, instanța apreciază că reclamanta PP are calitate procesuală activă dar justifică și un interes în formularea cererii introductive.
Excepția lipsei coparticipării procesuale se impune a fi respinsă având în vedere că nu s-a indicat de către pârâți o altă persoană care să pretindă apărarea drepturilor sale în cadrul prezentului dosar. Nu s-a indicat o persoană a cărei interese se impune a fi protejate în prezentul litigiu, astfel că excepția este neîntemeiată .
Pe fondul cauzei , instanța a reținut că se pretinde de către reclamanți că semnătura vânzătorului din actul intitulat zdelcă nu aparține reclamantului MT și că acest aspect are relevanță întrucât astfel s-ar face dovada lipsei consimțământului reclamantului la încheierea antecontractului de vânzare cumpărare.
Conform art.948 C.civil consimțământul reprezintă una din condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, lipsa consimțământului fiind o cauză de nulitate absolută ale actului juridic.
Lipsa consimțământului constituie un motiv de nulitate absolută a unui act juridic, însă nu poate fi probată doar cu o simpla susținere în cuprinsul cererii de chemare în judecată astfel cum au solicitat reclamanții în lipsa oricăror alte probe. Astfel cum rezultă din înscrisul intitulat "zdelcă convențională (act de vânzare cumpărare )"; datat 18.10.1975, rubrica vânzător poartă semnătura celui menționat în act având această calitate. Înscrisul sub semnătură privată are forța probanta tocmai prin semnarea lui de către părți. Atât timp cât pârâtul a depus originalul pentru verificarea de scripte, dar reclamantul nu s-a prezentat în instanță pentru parcurgerea acestei proceduri - instanța urmează a reține că semnătura de pe acest înscris aparține reclamantului.
Contrar celor afirmate de reclamanți, dovada că semnătura existentă pe înscris nu aparține vânzătorului incumbă acestuia, întrucât acesta deține și toate probele ce fac posibilă constatarea acestui fapt. Astfel, reclamantul este cel care deține înscrisurile ce poartă semnătura sa, cu referire la perioada la care se pretinde că s-a întocmit actul contestat. De asemenea, citat fiind personal la interogatoriu, reclamantul nu s-a prezentat, refuzul său de a se prezenta fiind considerat și ca un refuz de a semna. Pârâții au prezentat înscrisul în original punându-l la dispoziția părții adverse care, în situația nerecunoașterii semnăturii, avea posibilitatea de a se înscrie în fals sau de a arăta expres că tăgăduiește semnătura.
Reclamantul nu s-a prezentat la termenul acordat pentru administrarea probelor, pentru a semna în fața instanței, lipsa acestuia având valoarea unei mărturisiri depline în folosul părții potrivnice, conform art. 225 CPC 1965.
Deși reclamantul a depus o multitudine de înscrisuri , nu a depus nici un înscris autentic sau cu dată certă care să poarte semnătura sa, deși avea această posibilitate, pentru a dovedi că semnătura de pe actul a cărui constatare a nulității absolute o solicită nu îi aparține.
Reclamantul a precizat expres prin apărător că nu solicită efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească cu exactitate realitatea susținerilor sale, deși proba științifică este cea mai relevantă în stabilirea adevărului în prezenta cauză.
Mai mult decât atât, pârâții sunt cei care au depus mai multe înscrisuri cu date certe apropiate celui contestat ( cerere autorizare pentru executare lucrări, cerere către primar Podu Iloaiei, înregistrate sub nr. 1696 din 23.09.1975) înscrisuri ce au fost depuse la autoritățile locale, din care rezultă cu claritate că semnătura reclamantului MT este identică cu cea de pe zdelca convențională act de vânzare cumpărare.
Susținerile reclamanților din cuprinsul cererii de chemare în judecată privind faptul că anterior s-ar fi constatat că zdelca ar fi falsă nu pot fi primite, referirile din sentința civilă nr. 2209/ 2007 reținând doar că înscrisul nu este datat și nici semnat, deși anterior nu se face mențiunea că s-ar fi prezentat originalul acestuia. De asemenea, obiectul cauzei în care s-a pronunțat sentința menționată nu a privit valabilitatea înscrisului ci a unor titluri de proprietate emise în baza Legii nr. 18 din 1991.
Deși instanța constată că reclamantul MT are pe rolul Tribunalului Iași dosarul nr. 1399/245/2008, suspendat la solicitarea sa în baza art. 244 pct. 1 din CPC 1865, până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 108 ind. 1 sau art. 723 din codul de procedură civilă 1865, privind exercitarea abuzivă a unor drepturi procesuale, astfel că apreciază că nu se impune aplicarea acestor dispoziții.
← prescriptia executarii silite . Jurisprudență Contestaţie la... | Acţiune în constatarea parţiale a contractului de credit... → |
---|