Contracte. Răspunderea civilă contractuală. Condițiile acordării de daune-interese.

Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 12501 din data de 11.01.2016

Prin sentința civilă nr. 12501/02 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 37822/245/2012, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul a solicitat obligarea societății pârâte la restituirea contravalorii pieselor de schimb utilizate, a manoperei și a efectuării verificării compresiei motorului, prejudiciu produs prin executarea unei reparații necorespunzătoare și defectuoase a mașinii, obligarea societății pârâte la plata dobânzilor legale aferente sumei; obligarea societății pârâte la plata daune-interese ce reprezintă prejudiciul cauzat prin executarea defectuoasă a obligației asumate, cu cheltuieli de judecată.

În drept, instanța a reținut că potrivit art.1530 NCC, pentru a se putea angaja răspunderea contractuală, trebuie verificată îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligații contractuale;

b) existența unui prejudiciu patrimonial sau nepatrimonial;

c) raportul direct de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, care trebuie să fie o consecință directă și necesară a neexecutării/executării necorespunzătoare a obligației;

d) vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită, cu mențiunea că dispozițiile art. 1548 cod civil instituie expressis verbis prezumția relativă de culpă în seama debitorului unei obligații contractuale prin simplul fapt al neexecutării.

În fapt, instanța a constatat că reparația efectuată de pârâtă a fost una sumară, similară ca valoare și manopere cu cea efectuată de un alt service cu câteva luni în urmă, dar aptă să repună motorul în funcțiune pentru o perioadă de timp, după care acesta a manifestat aceleași simptome.

Astfel, nu se decelează existența unei faptei ilicite în sensul unei executări necorespunzătoare a contractului din partea societății pârâte, ci, dimpotrivă, reiese faptul că societatea pârâtă a efectuat corect toate operațiunile asumate prin deviz și achitate de reclamant, nefiind justificată solicitarea reclamantului de restituire a contravalorii pieselor de schimb și manoperei.

Din probele administrate reiese, într-adevăr, că ambele părți contractante au anticipat/cunoscut necesitatea probabilă a unor operațiuni suplimentare asupra chiuloasei, respectiv rectificarea cilindrilor pistoanelor. Deși din actele dosarului nu reies cu claritate împrejurările care au condus la neefectuarea acestora, totuși este cert faptul că pârâta și-a asumat pe tărâm contractual doar efectuarea operațiunilor de înlocuire plăcuțe frână, garnitură chiuloasă, prezoane chiuloasă, cuzineți bielă, segmenți, iar reclamantul a fost de acord cu efectuarea acestor manopere, achitând contravaloarea facturii fiscale aferente. Astfel, pretinsa omisiune de a efectua operațiuni suplimentare nu poate fi imputată pârâtei drept neexecutare ori executare necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, întrucât reclamantul nu a probat faptul că înțelegerea părților s-ar fi extins dincolo de manopera indicată în deviz și achitată de reclamant.

Pe de altă parte, în măsura în care reclamantul, așa cum pretinde, ar fi apreciat necesare și alte operațiuni, pe care pârâta nu a dorit să le efectueze, acesta era liber să apeleze la alt prestator de servicii în vederea reparării autoturismului. Or, prin acceptarea reparațiilor sumare, plata facturii menționate și folosirea ulterioară a autovehiculului, reclamantul și-a asumat implicit efectele limitate ale reparației.

Prin urmare, prejudiciul subsecvent suferit de reclamant ca urmare a comportamentului defectuos al autovehiculului, constând în cheltuieli suplimentare efectuate pentru verificarea compresiei și închirierea unui alt autovehicul, nu poate fi reținut drept o consecință directă și necesară a manoperelor pârâtei, ci mai degrabă sunt o urmare a lipsei de diligență a reclamantului, care nu a contractat servicii de rectificare a blocului motor și a chiuloasei, necesare pentru o soluționare de durată a defecțiunilor mașinii.

În consecință, instanța a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contracte. Răspunderea civilă contractuală. Condițiile acordării de daune-interese.