Nulitate parţială titlu de proprietate. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul VÂLCEA Decizie nr. 74 din data de 28.01.2016
Titlu Nulitate parțială titlu de proprietate
Tip speta decizie civilă
Nr.74
Data 28 ianuarie 2016
Domeniu asociat Fond funciar
Continut speta . Nulitate parțială titlu de proprietate. Calitate procesuală activă
Prin sentința civilă nr. 5178 din 21 septembrie 2015 pronunțată de judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. 3884/288/2015 s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâți prin întâmpinări și s-a respins acțiunea promovată de reclamanta P A contradictoriu cu pârâții T P și Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar și Comisia Județeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că la data de 27 aprilie 2014, reclamanta … a chemat în judecată pe pârâții …., COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR OCNELE MARI prin PRIMAR …., COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR VÂLCEA solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr.3/30.05.2006 emis pârâtului …., cu privire la suprafața de teren de 3.755 mp, situat pe raza orașului Ocnele Mari punctul "Dealul Sîmii";cu vecinii N - pădure; E - drum; V - T N, S - drum.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, este beneficiara unui contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere încheiat cu fostul socru al acesteia, P G - în prezent decedat, prin care acesta, i-a înstrăinat construcții și terenul aferent acestora. Suprafața de 3.755 mp ce face obiectul prezentului litigiu, situată în punctul "Dealul Sîmii";, a aparținut potrivit rolului agricol socrului său, P G și în mod inexplicabil a fost reconstituit dreptul de proprietate numitului T P. Se precizează că titlul de proprietate contestat este nelegal pentru că " poartă ștampila ilizibilă la poziția prefect și secretar al prefectului"; făcând și alte observații fără legătură cu temeiul cauzei.
În drept, au fost indicate prevederile art. 1247, 1250 Cod civil, iar în dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâților și înscrisuri.
Pârâții Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar și … au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, întrucât, astfel cum însăși reclamanta menționează în cuprinsul acțiunii, este beneficiara unui contract de întreținere în baza căruia a dobândit în proprietate anumite bunuri imobile identificate limitativ în cuprinsul înscrisului, între acestea neregăsindu-se terenul menționat în titlul de proprietate emis pârâtului pentru care se solicită constatarea nulității.
De asemenea, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar a învederat instanței că numitul .. nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nu a contestat hotărârile comisiei locale.
Având în vedere că excepția lipsei calității procesuale active se analizează cu prioritate conform art. 248 C. pr. civ., instanța de fond a reținut că din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, precum și din precizările reclamantei date în sala de judecată atât personal cât și prin intermediul apărătorului său, are calitate de noră a numitului …. și a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat la BNP Firan Rodica sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nuda proprietate asupra imobilului compus din teren curți construcții în suprafață de 662 mp și una casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu țiglă, imobil situat în intravilanul orașului Ocnele Mari str. ….. nr. 4 județul Vâlcea cu vecinii S - ….; N - str. Alexandru Ioan Cuza; E - …, E - rest proprietate vânzător.
Reclamanta a precizat că nu deține acte de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, dar, în calitate de noră a defunctului …, este îndreptățită la dobândirea trenului pe care socrul său l-a deținut potrivit mențiunilor din registrul agricol.
Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Interesul legitim justificat de reclamantă ar fi determinat de existența dreptului său de proprietate ori de posibilitatea constituirii ori reconstituirii acestui drept în conformitate cu dispozițiile Legii nr.18/1991/R. însă, deși reclamanta susține că acest teren este proprietatea socrului său astfel cum ar rezulta din evidențele registrului agricol, nu a făcut dovada celor susținute și nici că s-ar fi urmat procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Conform art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar din interpretarea dispozițiilor Legii fondului funciar, cât și a regulamentelor de aplicare a acesteia, rezultă că acestea stabilesc modalitatea de exercitare a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate prin cerere, deci în formă scrisă, norma fiind imperativă. Toate modificările succesive ale dispozițiilor legale în materie, în ce privește întinderea dreptului, condiționează atribuirea în proprietate a diferențelor suprafețelor de teren "la cerere";, cerere care trebuie depusă într-un anumit termen, fiind stabilite condiții de formă și autoritatea competentă să soluționeze această cerere.
Apoi, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moștenitorii (…) sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Din cele expuse mai sus rezultă că, neformulând cerere, …, în eventualitatea în care ar fi fost îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate conform mențiunilor din registrul agricol, nu a fost niciodată beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate și cu atât mai puțin reclamanta. Temeiul de drept indicat în cuprinsul acțiunii reclamantei respectiv prevederile art. 1247, 1250 cod civil nu își regăsește aplicabilitate în prezenta cauză, unde sunt aplicabile dispozițiile legii speciale, anterior enunțate.
Reclamanta nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulității titlului de proprietate, întrucât autorul său sau aceasta nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Mai mult, soțul reclamantei, …, a decedat înaintea tatălui său, astfel cum rezultă din certificatul de deces de la fila 52 dosar, astfel că, și în eventualitatea în care socrul său ar fi formulat cerere de reconstituire, reclamanta, în calitate de noră nu era îndreptățită la moștenirea acestuia, neavând vocație succesorală. Reclamantei i se cuvin bunurile dobândite prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nefiind beneficiara drepturilor succesorale ale socrului său.
În consecință, s-a reținut că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă și în consecință acțiunea a fost respinsă ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta …, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în condițiile prevăzute de art. 466 și următor C. pr. civ. întrucât instanța de fond a admis greșit excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârât, deoarece aceasta justifică un interes procesual privind nulitatea parțială a titlului de proprietate emis pârâtului cu încălcarea dispozițiilor legale, făcându-se astfel o greșită aplicare a dispozițiilor legale.
Prin întâmpinarea de la filele 14-16 dosar, intimatul-pârât …. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât apelanta-reclamantă nu are calitate procesuală activă în prezenta cauză și ca atare nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulității titlului de proprietate, deoarece autorul său nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările și completările ulterioare.
Examinând apelul formulat în raport de motivele invocate, dispozițiile legale aplicabile și probatoriul administrat, tribunalul constată că este nefondat.
Din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, precum și din precizările apelantei-reclamante date în sala de judecată atât personal cât și prin intermediul apărătorului său, rezultă că este nora numitului … și a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nuda proprietate asupra imobilului compus din teren curți construcții în suprafață de 662 mp și una casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu țiglă, imobil situat în intravilanul orașului Ocnele Mari str. …. nr. 4 județul Vâlcea cu vecinii S - …; N - str. Alexandru Ioan Cuza; E - …, E - rest proprietate vânzător.
Apelanta-reclamantă a precizat că nu deține acte de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, dar, în calitate de noră a defunctului …., este îndreptățită la dobândirea trenului pe care socrul său l-a deținut potrivit mențiunilor din registrul agricol.
Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Interesul legitim justificat de reclamantă ar fi determinat de existența dreptului său de proprietate ori de posibilitatea constituirii ori reconstituirii acestui drept în conformitate cu dispozițiile Legii nr.18/1991/R. însă, deși reclamanta susține că acest teren este proprietatea socrului său astfel cum ar rezulta din evidențele registrului agricol, nu a făcut dovada celor susținute și nici că s-ar fi urmat procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Conform art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar din interpretarea dispozițiilor Legii fondului funciar, cât și a regulamentelor de aplicare a acesteia, rezultă că acestea stabilesc modalitatea de exercitare a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate prin cerere, deci în formă scrisă, norma fiind imperativă. Toate modificările succesive ale dispozițiilor legale în materie, în ce privește întinderea dreptului, condiționează atribuirea în proprietate a diferențelor suprafețelor de teren "la cerere";, cerere care trebuie depusă într-un anumit termen, fiind stabilite condiții de formă și autoritatea competentă să soluționeze această cerere.
Apoi, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moștenitorii (…) sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Din cele expuse mai sus rezultă că, neformulând cerere, …., în eventualitatea în care ar fi fost îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate conform mențiunilor din registrul agricol, nu a fost niciodată beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate și cu atât mai puțin reclamanta. Temeiul de drept indicat în cuprinsul acțiunii reclamantei respectiv prevederile art. 1247, 1250 Cod civil nu își regăsește aplicabilitate în prezenta cauză, unde sunt aplicabile dispozițiile legii speciale, anterior enunțate.
Așadar apelanta-reclamantă nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulității titlului de proprietate, întrucât autorul său sau aceasta nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Mai mult, soțul reclamantei, …, a decedat înaintea tatălui său, astfel cum rezultă din certificatul de deces de la fila 52 dosar, astfel că, și în eventualitatea în care socrul său ar fi formulat cerere de reconstituire, reclamanta, în calitate de noră nu era îndreptățită la moștenirea acestuia, neavând vocație succesorală. Reclamantei i se cuvin bunurile dobândite prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nefiind beneficiara drepturilor succesorale ale socrului său.
Față de starea de fapt reținută mai sus, rezultă că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelantei-reclamante, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinările de la filele 23, 30-34 dosar, întrucât aceasta nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulității titlului de proprietate, din moment ce autorul său nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991.
Verificând și din oficiu legalitatea sentinței apelate, tribunalul nu constată că au fost nesocotite dispoziții legale de ordine publică care să justifice schimbarea în tot sau în parte ori, după caz, anularea acesteia.
Așa fiind, potrivit art. 480 alin. 1 C. pr. civ., tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 451 alin. 1 C. pr. civ., apelanta urmează a fi obligată la 700 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât Trică Petre reprezentând onorariu avocat.
| ← Vanzare cumparare. Jurisprudență Vânzări-Cumpărări | Sentinţa civilă - drept civil - acţiunea în răspundere... → |
|---|
