Sentinţa civilă - drept civil - acţiunea în răspundere contractuală
| Comentarii |
|
Judecătoria CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 611 din data de 09.03.2016
Document finalizat
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
DREPT CIVIL - Acțiunea în răspundere contractuală
Sentința civilă Nr. 611/09 Martie 2016
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 08.03.2015 sub nr. 3360/202/2015, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul …., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 1821,17 lei reprezentând contravaloare servicii apă canal aferente perioadei iulie 2014- august 2014 și a sumei de 14 lei penalități de întârziere, ce sunt calculate de la data scadenței fiecărei facturi ce face obiectul debitului principal și până la data introducerii acțiunii, precum și la plata în continuare a penalităților de întârziere, până la achitarea integrală a debitului principal, fără a depăși valoarea obligației principale și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces constând taxă de timbru în cuantum de 50 lei și taxă de notificare în sumă de 30 lei.
În motivarea cererii se arată că, prin contractul nr. 2040/30.05.2012 reclamanta s-a angajat să furnizeze apa potabilă pârâtului, iar acesta din urmă s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă.
Se arată că potrivit dispozițiilor art.31 alin. 6 din Legea nr.241/2006, coroborat cu art.13 alin. 2 din contract și cu art. 19 din Convenția de facturare individuală, pârâtul avea obligația să efectueze plata prestațiilor în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, iar potrivit art. 31alin. 7 din Legea nr. 241/2006 actualizată, coroborat cu art.13 alin.3 din contract și cu art. 20 din Convenția de facturare individuală "neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere";.
Deși prin notificarea nr.623/03.02.2015, prin Biroul Executorului Judecătoresc Dușu Dumitru pârâtul a fost pus de drept în întârziere și totodată, somat ca în termen de 15 zile de la primire să achite suma totală de 1821,17 lei, reprezentând c/valoare facturi apă/canal aferente perioadei iulie 2014- august 2014 sau să solicite plata eșalonată a debitului, acesta nu s-a conformat și nici nu a contestat consumul facturat, astfel că i-au fost calculate penalității de întârziere de 14 lei penalități de întârziere, pentru perioada cuprinsă între scadența fiecărei facturi și data introducerii acțiunii.
În drept, se invocă dispozițiile art. 1025-1032 noul Cod de procedură civilă rap. la art.1350 N. C. civil.
În dovedirea cererii a înțeles să se folosească de probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului, sens în care au fost anexate un set de înscrisuri atașate la filele 7-27 din dosar.
Pârâtul, a depus formularul de răspuns, prin care a arătat că nu acceptă pretențiile reclamantei.
În motivare a arătat că, la data de 10.07.2014, reclamanta a încheiat o notă de constatare în prezența sa, care are vârsta de 73 de ani, nota de constatare ce a semnat-o, pentru că așa i s-a cerut, la rubrica "Utilizator".
În ceea ce privește, rubrica "reprezentanți…";, este semnată de 3 inspectori, celelalte rubrici nefiind completate și nefiind nicio altă persoană din cadrul Primăriei com.Borcea și nici din partea Postului de Politie Borcea.
A mai adăugat că, constatările efectuate nu sunt reale și sunt contrazise de chiar adresa efectuată de către Serviciul Furnizare Apa & Canal Borcea SRL, care a preluat afacerea de la reclamantă.
Prin Adresa nr. 235/02.07.2015, rezultă că a fost verificat branșamentul, că acesta este perfect legal și fără a se comite vreo fraudă, în ceea ce privește consumul de apă.
In procesul-verbal de constatare se reține că în curte a fost identificat un branșament necontorizat, așa cum rezultă și din fotografiile căminului și a branșamentului.
Se observă din fotografie că branșamentul este făcut după ceasul de măsurare a consumului de apă și nu înainte de acesta, reper fiind chiar robinetul de trecere, care se află înainte de ceasul de contorizare a apei, astfel că nu se poate spune și reține că branșamentul respectiv ar conduce la sustragerea de apă prin necontorizare.
A mai menționat că acest branșament se întoarce pe o distanță cu conducta de apă ce intră în cămin și apoi iese în curte sub forma de cișmea, fiind instalată acolo unde avea nevoie.
Faptul că, reclamanta nu a reclamat la poliție o astfel de faptă cu caracter infracțional conduce la o alta concluzie, aceea că și-a dorit să obțină câștig prin valorificarea consumului de apă, de către el, prin aplicarea unui alt mod de calcul al consumului de apă, în baza Ordinului nr.29/M/1993, dar și acest consum, așa cum este calculat este exagerat, ajungându-se la consumul 86,4mc pe an, aceasta însemnând un bazin de 1m/1m/8,6m
A mai precizat pârâtul că nu datorează vreo sumă de bani conform notei de calcul făcută de către reclamantă, ci aceea rezultată din măsurarea apometrului.
Totodată a solicitat a se observa din procesul-verbal că apometrul este defect, iar prin închiderea robinetului de trecere, ceasul apometru nu indica vreun consum de apă, în condițiile în care robinetele de consumator sunt deschise.
Apreciază că procesul-verbal a fost dresat cu rea-credință și numai în prezența reprezentanților reclamantei, astfel că, deși a contestat rezultatul controlului direct la managerul firmei, acesta i-a replicat că fotografiile făcute de către reprezentanții societății sunt corecte, însă cu privire la interpretarea branșamentului după ceasul de măsurare a replicat că depinde din ce parte privești fotografia, ceea ce a considerat că este o batjocură și lipsă de pregătire profesională în materie de instalații.
A solicitat probele cu înscrisuri, expertiza tehnica, prin care să se constate legalitatea branșamentului și martori, cu această din urmă probă urmând să dovedească modalitatea branșării după robinetul de trecere și ceas, făcută de instalatorii autorizați, odată cu introducerea conductelor de apă în curțile cetățenilor. A depus la dosar, în copie, BI, fotografii ale căminului, cu ceasul, branșamentul, robinetul de trecere, adresa nr.235/02.07.2015 emisă de Serviciul de Furnizare apa & canal Borcea S.R.L.
Pârâtul a solicitat să aibă loc o dezbatere orală și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat-300 lei și eventual onorariul de expert, precum și cheltuielile privind deplasarea martorilor.
La data de 17.07.2015, reclamanta a depus note scrise, prin care a solicitat decăderea pârâtului din proba cu martori pentru nerespectarea disp. art. 194 C.pr.civ coroborate cu art. 205 al. 2 lit. a și d C.pr.civ.
În subsidiar a solicitat admiterea probei cu martori, obligându-se să-i prezinte personal pe numiții Sachelia Cristian și Ciupa Iuliana.
Totodată a menționat că pârâtul nu a contestat în termenul legal facturile emise sau modul de calcul al acestora, efectuat conform Ordinului nr. 29/N/1993, astfel cum reiese din procesul verbal de constatare și nota de constatare pe care pârâtul le-a semnat personal și fără obiecțiuni.
A mai adăugat că în urma unui control inopinat efectuat în data de 10.07.2014 de o echipă din cadrul …. la imobilul situat în com Borcea, jud. Călărași, proprietatea pârâtului …., a fost identificat un al doilea branșament, clandestin, constând într-un bypass situat înainte de apometru, consumul mde apă folosit în gospodărie nefiind contorizat. Branșamentul s-a putut identifica prin efectuarea probelor de apă prin deschiderea și închiderea robinetului de închidere, ocazie cu care s-au efectuat fotografii cu acordul proprietarului și în prezența acestuia.
A depus la dosar nota de constatare întocmită urmare a controlului efectuat la 10.07.2014, procesul verbal de constatare și o imagine foto.
La data de 09.09.2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări cu privire la cuantumul penalităților de întârziere, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 1821,17 lei, reprezentând c/valoare facturi apă/canal aferente perioadei iulie 2014- august 2014, a sumei de 160,92 lei penalități de întârziere, calculate pentru debitul principal de 1821,17 lei, de la data scadenței fiecărei facturi până la data introducerii acțiunii, și pentru perioada cuprinsă între scadența fiecărei facturi și data introducerii acțiunii, precum și la plata în continuare a penalităților de întârziere, până la achitarea integrală a debitului principal, de la data introducerii acțiunii până la achitare, fără a depăși valoarea obligației principale și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces în cuantum de 80 lei, constând taxă de timbru și taxă de notificare.
A atașat fișa de calcul a penalităților.
La data de 08.10.2015 a depus o altă cerere precizatoare prin care a arătat că este de acord cu judecarea dosarului în procedura de drept comun, având în vedere probele ce se vor administra, sens în care a depus diferența taxei de timbru în cuantum de 82,48 lei.
În drept și-a întemeiat cererea de disp. art. 1350, 1270, 1272, 1516 N.c.civ., art. 453 N.c.p.c., Lg. 241/2006, Lg. 51/2006.
La data de 14 octombrie 2015 instanța a luat act de precizările reclamantei și a transpus cauza în ședință publică, în procedura dreptului comun, având ca obiect răspundere civilă contractuală, sens în care a dispus rectificarea obiectului cauzei în programul Ecris.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile atașate la dosarul cauzei și interogatoriul pârâtului și pentru pârât probele cu înscrisuri și expertiză tehnică judiciară, specialitatea construcții civile.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică de către dl. expert Simionescu Dumitru și un supliment la acesta ca urmare a obiecțiunilor formulate de reclamantă.
La data de 17.02.2016 cauza a rămas în pronunțare, iar ulterior, la data de 02.03.2016, reclamanta a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, în vederea comunicării suplimentului la raportul de expertiză și pentru efectuarea săpăturilor pe traseul conductei, cum s-a dispus la termenul din data de 09.12.2015. Totodată a invocat disp. art. 6 din CEDO, sens în care a atașat extras din această convenție.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 30.05.2012 între reclamantă și pârât, a fost încheiat contractul nr. 2040 , având ca obiect furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă potabilă și de canalizare și reglementarea drepturilor și obligațiilor părților la punctul de delimitare dintre instalația interioară a utilizatorului și o rețea aparținând sistemului public de alimentare cu apă și canalizare.
Prin Declarația utilizatorului casnic, în speță pârâtul, s-a înscris că branșamentul deservește un nr. de două persoane, gradul de confort fiind 3 respectiv 2 - imobile cu instalații interioare de apă și canalizare, fără instalații de încălzire a apei, având consumatori 2 cai, 2 vaci și 40 păsări, precum și spații verzi-grădină - 300 mp din totalul de 1100 mp teren. Declarația a fost semnată personal de pârât.
Prin Nota de constatare din data de 10.07.2014 încheiată de reprezentanții reclamantei în prezența pârâtului care și-a însușit sub semnătură cele constatate, fără obiecțiuni, s-a constatat că la imobilul proprietatea acestuia, pentru care a fost încheiat contractul de prestări servicii mai sus menționat, exista un branșament necontorizat clandestin, identificat prin efectuarea probelor de apă, prin deschiderea robinetului de închidere.
S-a constatat la acel moment că în gospodăria pârâtului, consumul de apă se face la o chiuvetă pentru două persoane, iar în curte există un solar de 70 mp, 150 mp grădină, și animale: 2 cai, 2 vaci, 2 porci, și spații verzi de 100 mp. S-au efectuat fotografii depuse la dosar.
Prin aceeași Notă s-a pus în vedere pârâtului să desființeze branșamentul în termen de 48 de ore, sub sancțiunea opririi furnizării apei, și s-a întocmit un proces verbal de consum paușal retroactiv, pentru 24 de luni, conform Ord. 29/1993.
Procesul verbal de constatare a consumului paușal - fila 53- a fost de asemenea semnat personal de pârât.
Pârâtul a depus la dosar o adresă eliberată la data de 02.07.2015 sub nr. 235 de către Serviciul Furnizare Apă/Canal Borcea SRL , din care reiese că la cererea acestuia s-au făcut verificări ale branșamentului de apă, și nu s-a constatat vreo fraudă din punct de vedere al consumului de apă.
Pentru consumul de apă calculat în consum paușal reclamanta a emis factura fiscală nr. 101005609/31.07.2014, nr. 101005610/31.07.2014, 101005611/31.07.2014 și nr. 101017133/26.08.2014, rezultând un total de 1.821,17 lei de plată în sarcina pârâtului, sumă pe care a fost somat să o plătească, conform notificării din data de 24.02.2015 emisă de BEJ Dușu Dumitru.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică, la solicitarea pârâtului, prin care s-a concluzionat că nu există un branșament prin care să se consume fraudulos apa, însă există un branșament făcut prin bypass de către pârât (robineții 2,3 și 4), din branșamentul principal, prin care se contorizează apa , însă pentru care nu există autorizare din partea reclamantei, contractul prevăzând un singur branșament (robinetul 1). A apreciat expertul că pentru edificare ar trebui efectuată o desfacere a săpăturilor pe traseu, care nu s-au efectuat deoarece nu au fost de acord reprezentanții reclamantei, ora fiind înaintată.
În urma obiecțiunilor făcute de reclamantă instanța a dispus suplimentarea raportului de expertiză, expertul arătând că nu s-au depistat urme de tăiere a conductei principale anterior apometrului și nu a mai considerat necesar să efectueze săpături pentru verificare.
În speță, instanța a apreciat că raportul de expertiză nu este concludent în raport de situația de fapt, acesta confirmând doar faptul că la momentul efectuării expertizei în gospodăria pârâtului nu exista nici un branșament ilegal pentru consumul apei, astfel că nu este util cauzei, în raport de petitul acțiunii.
În drept, întrucât contractul a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, iar conform art.102 alin. 1 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil "Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa";, la soluționarea pe fond a prezentei cauze instanța va avea în vedere vechiul Cod civil.
Astfel, conform art. 969 v. C.civil, părțile contractante, în speță reclamanta și pârâtul aveau obligația să respecte prevederile contractuale. La art. 7 alin 2 din contractul nr. 2040/30.05.2012, pârâtul s-a obligat să nu modifice instalațiile interioare (pct. 7), să nu practice comunicări sau racordări între conductele de apă rece potabilă și conductele altor sisteme și să nu modifice instalația interioară de apă fără avizul operatorului (pct. 9), să nu execute lucrări clandestine de ocolire a contorului de apă. De asemenea, la art. 6 pct. 11 din contract se prevede obligația ca în cazul depistării unui branșament clandestin/ilegal, persoana în cauză să achite contravaloarea consumului paușal pentru 20 de luni anterioară datei constatării.
Pe de altă parte, conform art. 273 C.p.c, raportat la art. 289 C.p.c înscrisurile sub semnătură privată, respectiv contractul încheiat între părți, nota de constatare și procesul verbal de calcul paușal al consumului, fac dovadă până la proba contrară, În speță, nu poate fi primită apărarea pârâtului că a semnat aceste înscrisuri în necunoștință de cauză, deoarece fiind o persoană în vârstă a semnat unde i s-a spus, neavând nicio valoare juridică, cu atât mai mult cu cât în rest nu a făcut proba contrarie a celor dovedite de reclamantă.
De asemenea, nu pot fi primite nici susținerile sale în sensul că i-a fost imputat un consum de apă exagerat de mare, deoarece, din verificările făcute de instanță în raport cu prevederile actului normativ ce a stat la baza calculului consumului paușal - Ordinul 29/1993, așa cum a fost explicitat în înscrisul de la fila 45 - rezultă că acesta este corect.
De asemenea, sunt întemeiate și susținerile reclamantei raportat la sintagma "branșament clandestin-nelegal";, explicitată în același Ord. 29/1993 la art. 6 alin. 11 lit. b în sensul că beneficiarul folosește mai mult de un branșament, fără a avea acordul operatorului.
Astfel, față de considerentele mai sus menționate, instanța constată că acțiunea reclamantei este întemeiată, iar probatoriul administrat de aceasta pentru dovedirea pretențiilor nu a fost înlăturat prin proba contrară de către pârât, și urmează a o admite, atât în privința sumei reprezentând debit principal, cât și a penalităților de întârziere convenționale, prevăzute în contractul dintre părți la art. art. 13 alin. 3 lit. a, aferente facturilor menționate anterior calculate de la data scadenței fiecăreia până la achitarea efectivă a debitului.
Conform dispozițiilor art. 453 C. procedură civilă ce prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea reclamantei în acest sens, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 162,48 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și taxă notificare.
| ← Nulitate parţială titlu de proprietate. Jurisprudență Fondul... | Anulare fila cec pierdută → |
|---|
