Obligatia de a face. Jurisprudență Proprietate privată
| Comentarii |
|
Judecătoria VÂNJU MARE Hotărâre nr. 11 din data de 01.10.2015
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vînju Mare la 03.10.2013, reclamanta G.T.a chemat în judecată pe pârâta SC CO SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la ridicarea cablurilor de fibră optică care traversează terenul proprietatea reclamantei, teren situat în comuna Punghina, județul Mehedinți; să-i plătească despăgubiri în valoare de 300 lei/lună pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii respectiv pentru perioada 01.09.2010 până în prezent ori în caz contrar obligarea pârâtei să-i plătească o chirie lunară de 300 lei care reprezintă prejudiciul cauzat pentru lipsa de folosință a terenului respectiv și pentru viitor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara suprafeței de 8.355 m.p. teren situat în T 43/3, P 1A/1 cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1 înscris în CF 91/N, situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, conform contractului de donație autentificat sub nr.404/15.02.2006. Arată că pe acest teren pârâta SC CO SRL a introdus cablu subteran de fibră optică fără a avea consimțământul reclamantei, atingând în acest fel prerogativele dreptului său de proprietate.
Susține că datorită acestui cablu de fibră optică, care traversează pe toată lungimea terenului de 165,09 m și o lățime de 6 m, având în vedere amplasamentul terenului lângă drumul european DN 56A, nu poate cultiva viță de vie, întrucât este posibil ca organele active ale unor utilaje precum și irigarea terenului, să pună în pericol fie personalul executat, fie instalația și deși a luat legătura cu reprezentanții firmei pentru a ajunge la o înțelegere cu privire la situația terenului, nu au reușit să soluționeze amiabil această chestiune.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori și expertiză, probe încuviințate de instanță, depunând la dosar act de dezmembrare și contract de donație autentificat sub nr.404/15.02.2006, adeverința nr.2901/13.11.2008 eliberată de Primăria comunei Punghina, Încheierea nr.536 eliberată de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară Mehedinți Biroul de Carte funciară Vînju Mare, extras de carte funciară, certificat de informare nr.16/02.07.2013, împuternicire avocațială, copie S.C nr.2393/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Vînju Mare, chitanța privind dovada achitării taxei de timbru.
Pârâta SC CO SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, precum și cerere reconvențională prin care a solicitat constatarea dreptului de trecere pentru fibra optică proprietatea pârâtei, existentă în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, la adâncimea existentă de 0,60 m, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligației colaterale de plată din partea sa a unei despăgubiri de 0,5 euro/1 metru liniar/1 an, pe toată durata existenței fibrei optice; obligarea pârâtei reconvenționale ca să-i permită dreptul de trecere pentru efectuarea unei lucrări de adâncire a locului de amplasare a fibrei optice de la adâncimea existentă de 0,60 m la 1 m adâncime, în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligației colaterale de plată a unei despăgubiri de 0,1 euro/1 metru liniar/1 an și restabilirea situației anterioare efectuării acestor lucrări de trecere, cu cheltuieli de judecată.
La dosarul cauzei, pârâta a depus împuternicire avocațială, ordinul de plată nr.5689010 din 23.06.2015 privind achitarea taxei de timbru.
De asemenea, pârâta a depus răspunsurile la interogatoriul formulat de reclamantă.
Totodată, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtei, precum și întâmpinare la cererea reconvențională depusă de pârâtă, prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâtă, invocând în principal excepția prematurității formulării cererii de constituire a unui drept de servitute și în subsidiar respingerea ca neîntemeiată a cererii, având în vedere faptul că, constituirea unui drept de servitute ar însemna o nouă limitare în exercitarea dreptului său de proprietate.
A anexat la dosar în copie raport de expertiză tehnică și supliment la raport efectuat în dosarul nr.448/332/2011 al Judecătoriei Vînju Mare și raport de expertiză tehnică efectuat în dosarul nr.6911/101/2009 al Tribunalului Mehedinți.
De asemenea, pârâta SC CO SRL a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de reclamantă, prin care a solicitat respingerea excepției prematurității ca neîntemeiată.
Instanța prin Încheierea din data de 21.05.2014, a respins excepția prematurității formulării cererii de constituire a unui drept de servitute invocată de reclamantă având în vedere că procedura reglementată de art.23, 27 din OUG 79/2002 reluată prin Lg.154/2012, se desfășoară înainte de efectuarea lucrărilor asupra proprietății, astfel că pentru a nu încălca dreptul de acces la o instanță, recunoscut de art.6 CEDO, instanța va analiza pe fondul cauzei condițiile de exercitare ale dreptului de servitute solicitat.
Reclamanta a solicitat în dovedirea acțiunii, audierea martorilor T.G. și R.A., iar pârâta a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei.
Din depoziția martorei T.G., se reține faptul că înainte de instalarea cablurilor de fibră optică a participat la muncă pe terenul în litigiu, fiind cultivat cu cereale și alte leguminoase. După instalarea cablului reclamanta nu a mai cultivat terenul, întrucât tractoriștii refuzau să are terenul de teamă să nu distrugă cablurile. Terenul este propice pentru cultura de viță de vie, întrucât în perioada cooperatistă pe terenurile din zonă a fost plantată viță de vie.
Totodată martora R.A., a declarat că reclamanta are un teren pe care am muncit și eu pe acest teren este îngropat un cablu, de când s-a instalat cablul reclamanta nu a mai putut ara terenul. Reclamata vrea să cultive viță de vie pe acest teren, nici terenurile învecinate nu sunt lucrate, acestea fiind pășuni. Înainte de introducerea cablului reclamanta cultiva grâu și porumb pe terenul respectiv. Terenul respectiv era productiv obținându-se recolte bune. Nu a văzut viță de vie cultivată în aceiași tarla. Exista vită de vie pe vremea CAP-ului, după aceea terenurile nu au mai fost lucrate. Crede că pe teren se poate cultiva vită de vie. Nu a văzut acumulări de apă pe terenul respectiv, terenul este mai nisipos, oamenii din sat știu de existența cablului, nu știe dacă au fost anunțați anterior introducerii acestuia, știe că tractoriștii au refuzat să intre pe terenul respectiv din cauza cablului. A auzit vorbind despre refuzul tractoriștilor de a intra pe terenul respectiv. Nu știe dacă există altă cale de acces la teren cu excepția drumului național și nici cum se făcea accesul pe teren înainte de introducerea cablurilor.
Din interogatoriul luat reclamantei la cererea pârâtei, se reține faptul că la data instalării cablurilor nu a putut identifica pe nimeni ca fiind proprietar asupra terenului, actul de donație, inclusiv lucrările de cadastru fiind efectuate după această dată (data lucrărilor pe teren), potrivit documentelor depuse la dosar; că reclamanta nu a putut să-și dea acordul întrucât a devenit proprietară după încheierea contractului de donație; că este de acord cu începerea negocierilor; că a solicitat să se stabilească un drept de servitute însă aceasta a refuzat, fiind de acord cu achitarea sumei de 0,5 eur/1 m.l./1 an, pe toată durata existenței fibrei optice iar în subsidiar dacă nu se acceptă prima variantă plata sumei de 0,1 eur/1 m/1 an în cazul în care va coborî în adâncime fibra optică cu încă 0,40 m conform celor solicitate în cererea reconvențională.
În ședința publică din 02.10.2014, apărătorul reclamantului a solicitat administrarea de noi probe și efectuarea unei expertize agricole având ca obiective :
I - să se stabilească dacă cablul de fibră optică traversează terenul proprietatea reclamantei, să se stabilească adâncimea la care este situat și distanța față de axul drumului, dacă se află amplasat în zona de siguranță sau în zona de protecție a drumului.
II - să se stabilească contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe care se află instalate cablurile, pe mp, pe lună/pe an, pentru perioada 01.09.2010 și până în prezent, să se actualizeze suma ca rata inflației, având în vedere categoria de folosință și realizarea unor culturi de viță de vie, sa se stabilească dacă o anumită suprafață de teren a devenit imposibil de utilizat și sa se măsoare aceasta, tară de precizările de ia obiectivul 2, să se stabilească contravaloarea chiriei pentru terenul -ie rare sunt instalate cablurile, pe mp, pe lună/pe an calendaristice,să se stabilească dacă terenul proprietatea reclamantei mai poate fi folosit pentru plantarea viței de vie după introducerea cablurilor de fibră ontici,să se precizeze dacă sunt lucrări agricole care nu mai pot n întreprinse de către reclamantă pe acest teren și să se menționeze care sunt acestea.
De asemenea, pârâta a depus la dosar obiectivele ce urmează a fi avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză și anume:
I.a) Ce lungime are cablul de fibră optică ce traversează suprafața terenului și dacă acest cablu sau este situate în subteran sau la suprafață și la ce adâncime?b) Din raportul lungime de 165,09 m față de grosimea fibrei de 2 cm, cât m3 volum de teren ocupă fibra optică?c) Ce grosime are cablul de fibră optică și dacă se confirm sau nu relatarea reclamantei că această fibră este de 1 m grosime:"traversată pe toată lungimea terenului, respectiv 165,09 m și pe o lățime de 1 m de cablul de fibră optică"?Se confirmă sau nu afirmația reclamantei?
II. Având în vedere intenția reclamantei declarată în acțiunea introductivă cum că dorește să se lanseze în viticultură, noul expert să răspundă la următoarele: a)Dacă în vecinătatea terenului din litigiu există culturi de viță de vie și care este cea mai apropiată plantație de viță de vie din zonă?b)La ce distanță de drum este plantată cel mai apropiat butaș de viță de vie de marginea drumului, ? c)în caz de plantație nouă, ce adâncime se recomandă pentru plantarea butașului, dacă se confirm în zonă, groapa se sapă la o adâncime de 0,50 m? d)Dacă s-ar săpa mai adânc exact la adâncimea la care este așezată subteran cablul de fibră optică, deci la 0,60 m, din punct de vedere al dezvoltării rădăcinilor butașului, ar fi afectată vița de vie, în sensul că ar produce la puțin struguri? Dacă da, atunci cum se explică din punct de vedere vegetative că în cazul în care există o fibră optică de 2 cm dedesubtul rădăcinii butașului, atunci dezvoltarea rădăcinilor este compromisă sau nu și se produce o cantitate mai redusă de struguri, sau nu este nici o diferență? e)Dacă pichetarea terenului pentru pregătirea plantației este compromisă sau nu din cauza fibrei optice așezată subteran (distanța între plante în rând și distanța între rânduri)? f)Dacă familia G.T.are sau nu în exploatare proprie plantații de viță de vie?a)pe o lungime de 165,09 m și 2 cm grosimea aflată în subteran de 0,60 m?b)pe o lungime de 165,09 m și 1 m lățime pe suprafața terenului.c)Ce cantitate de viță de vie se produc anual pe 1 Ha de teren pe terenul cel mai apropiat față de terenul din litigiu?d)La ce altceva, la ce fel de activități aducătoare de venituri ar putea folosi cineva un volum de pământ în lungime de 165,09 m și 2 cm grosime, la o adâncime de 0,60 m?e)Este sau nu imposibilă folosirea terenului pentru cultura de viță de vie?
V.Dacă cablul de fibră optică s-ar cobori la o adâncime de 1 m în subteran, atunci tot ar fi afectată cultura de viță de vie și dacă da atunci să se explice științific.
În cauză a fost numit expert P.V. cu un onorariu provizoriu de 600 lei, ce a fost achitat de către reclamantă.
Prin raportul de expertiză întocmit de expert P.V., se concluzionează că pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică de la Nord la Sud pe o distanță de 165,09 m. Suprafața de 1122,61 ce formează o bandă pe toată lungimea de 165,09, devine neutilizabilă pentru înființarea unei plantații de viță de vie, iar contravaloarea lipsei de folosință a terenului (actualizată cu rata inflației) în suprafață de 1122,61 m.p. este de 23.967,70 lei pentru perioada 01.09.2010 și până în prezent, revenind 0,3558 lei/m.p./lună, 4,26 lei/m.p./an. Se arată că contravaloarea chiriei pentru terenul pe care sunt instalate cablurile de fibră optică este de 0,3558 lei/m.p./lună, 4,26 lei/m.p./an calendaristic.
Totodată, se arată că pe suprafață de 1122,61 m.p. aferente cablurilor de fibră optică, reclamanta nu mai poate efectua unele lucrări ale solului: desfundarea, afânarea adâncă, deplasarea cu unele utilaje grele, unele amenajări pentru irigații.
În ședința publică din 29.01.2015 apărătoarea pârâtei, a invocat nulitatea raportului de expertiză, întrucât cercetarea la fața locului nu s-a făcut conform dispozițiilor legale, înscrisul aflat la fila 121 din dosar nu întrunește condițiile prevăzute de lege, privind convocarea, arătând că vătămarea produsă prin necitarea conf. art. 335 alin.1 C.p.c., este că, partea pe care o reprezintă, nu și-a putut desemna un reprezentant, care să participe la fața locului, când s-au făcut lucrările pentru raportul de expertiză.
Astfel, instanța a admis excepția nulității procedurii de citare a pârâtei de către expertul Judiciar P.V. și a anulat procedura de citare a pârâtei de către expertul judiciar precum și raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză.
Astfel, la termenul din 12.03.2015 instanța a numit un nou expert prin tragere la sorți pe S.G. cu un onorariu provizoriu în cuantum de 600 lei în sarcina reclamantei, cu aceleași obiective și a încuviințat cererea pârâtei de desemnare în calitate de expert parte a expertului P.I., depunând la dosar contractul de servicii încheiat cu expertul parte și ordin de plată nr.5475306.
Din raportul de expertiză efectuat de expert S.G. se reține faptul că lungimea suprafeței traversată de cablul de fibră optică este de 165,9 m. Cablul este situat în subteran la o adâncime (măsurată de la suprafața solului până la marginea superioară a cablului) este de 70 cm, iar la circa 300 m spre NE de terenul aflat în litigiu există plantațiile de viță de vie cu o suprafață de peste 400 Ha aparținând SC Te SRL, respectiv SC A.E. SRL .
Se arată că nu există nici un butaș de viță de vie "plantat la marginea drumului pe terenul aflat în litigiu. Lipsa de folosință este cauzată de existența cablului de fibră optică la O adâncime de 0,7 m.
Pe terenul aparținând reclamantei, când nu avea instalat în subteran cablul la adâncimea și lungimea prezentate mai sus era posibilă folosirea sa pentru cultura de viță de vie. Actualmente este imposibilă folosirea suprafeței de 1.017 mp teren (165,9m x6m), căruia i-a fost schimbată categoria de folosință de la "arabil" într-o categorie de folosință "purtătoare"de cablu optic în subteran, la o adâncime de 0,7 m, cu influențe negative asupra sistemului radicular al plantelor.
Cablul de fibră optică traversează de la Nord la Sud terenul proprietatea reclamantei, la o depărtare față de axul drumului de 11 m. Adâncimea la care este situat la 70 cm (măsurată de la suprafața solului până la marginea superioară a cablului). Cablul de fibră optică este amplasat în interiorul zonei de protecție a drumului.
Contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe care se află instalate cablurile
este de: a) 0,25 lei/mp/lună, b) 3 lei/mp/an. Pentru perioada 01.09.2010 până la data de 15.04.2015, data efectuării prezentei expertize tehnice judiciare, având în vedere cultura viței de vie pe struguri de vin, pe suprafața de 1.017 mp, actualizată cu rata inflației este de 33.682,52 lei (1017 mp x 0,25 lei/mp/lună x 56 luni + 19.190,27 rata inflației/perioadă).
Suprafața de 1017 mp a devenit imposibil de utilizat pentru cultura viței de vie întrucât pe lungimea de 169,5 m și lățimea de 6 m nu pot acționa utilaje grele de scarificat, de desfundat, respectiv nu poate fi irigată, nici la înființarea plantației de vie, nici în perioadele în care trebuie efectuate lucrări specifice de întreținerea plantației.
Pentru stabilirea chiriei pentru terenul pe care sunt instalate cablurile,având în vedere prevederile Legii Arendării, clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate și valoarea punctului de bonitate, subsemnatul propun a se stabili o chirie de 0,1464 lei/mp/an, revenind pentru suprafața de 1017 mp o chirie de 148,88 lei/an.
Pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafață de 1017 mp (lungime = 169,5 m și lățime = 6 m), aflată în zona cablurilor de fibră optică instalate în subteran, lucrările agricole care nu mai pot fi întreprinse de către reclamantă sunt : scarificare, desfundat, irigații, lucrări de nivelare mecanică a terenului.
Expertul parte P.I., concluzionează că lungimea suprafeței traversată de cablul de fibră optică este de l65,09 m, cablul este situat în subteran la o adâncime (măsurată de la suprafața solului până la marginea superioară a cablului) de 70 cm.
Nu există nici un butaș de viță de vie "plantat la marginea drumului pe terenul aflat in litigiu. Distanța prevăzută de PROIECT TIP pentru înființarea și întreținerea plantației de viță de vie este de 2,2 m x 1 m. Prezența cablului de fibră optică nu duce la lipsa de folosință a terenului Terenul aparținând reclamantei nu putea fi folosit nici înainte nici după instalarea cablului de fibră optică pentru cultura de viței de vie datorită microclimatului zonei identificate cu aspect postăvit și care datorită formei terenului duce la stagnarea apelor pluviare și celor rezultate din topirea zăpezilor.
Excesul de umiditate în solurile compacte ca acela unde s-a făcut identificarea, influențează negativ creșterea rădăcinii viței de vie ca urmare a lipsei aerului și a reducerii compușilor fierului, ca urmare a gleizării solului, cu toate consecințele ei. Dacă solul este saturat cu apă ramificarea rădăcinii este redusă sau nu are loc de loc și chiar se întorc spre suprafață. în perioada inactivă excesul de umiditate duce la putrezirea rădăcinii viței de vie.
Cablul de fibră optică a fost îngropat în zona de protecție a DN 56A cum se vede și din anexa nr. 1 a ordonanței 43/1997 atașată la raport și traversează de la Nord la Sud terenul proprietatea reclamantei, la o depărtare față de axul drumului de 11 m. Adâncimea la care este situat este de 70 cm (măsurată de la suprafață solului până la marginea superioară a cablului). Cablul de fibră optică este amplasat în interiorul zonei de protecție a drumului, și nu se poate vorbi de lipsa de folosință a terenului pe care se află instalate cablurile cât timp terenul nu are altă categorie de folosință(arabil a fost, arabil este)
La raportul de expertiză efectuat de expert S.G., reclamanta a depus o cerere de îndreptare a unei erori materiale strecurată de expert în raportul de expertiză, în sensul că la fila 3, alineatul 8 din raportul de expertiză, menționează că"; i-a solicitat reclamantei acte doveditoare pentru obținerea avizelor legale obligatorii la proiectarea și executarea lucrării de introducere a cablului subteran pe un teren agricol, însă aceste acte au fost solicitate pârâtei, întrucât nu puteau fi deținute decât de pârâtă.
Totodată pârâta a formulat obiecțiuni, susținând că suma de 33.682,52 lei este determinată arbitrar, determinată arbitrar nu există nici un element de comparație, cu lipsa de folosință a vecinătăților, nefiind prezentate de expert elemente de comparație cu alte terenuri de acceași calitate din zonă, precum și faptul că această sumă constituie venit net, nu diferență între venit și cheltuieli.
Astfel, în mod eronat s-a stabilit lipsa de folosință față de un teren în suprafața de 1133,56 MP, în condițiile în care s-a stabilit că fibra optică ocupă nu un teren, ci se află la o adâncime variabila de 55-60 cm.Nu se arată care este explicația pentru care ar trebui pichetată și asigurată o zonă de protecție lată de cel puțin 1,00 m, când nu au cerut acest lucru pe de o parte si pe de altă parte dacă grosimea cablului este de 2 cm, atunci cum se explică că totuși se dorește pichetarea unei lățimi de 1 m. Consideră că în această situație ar trebui pichetată și asigurată doar o suprafață de 0,02 m, ceea ce ar reduce mult cuantumul lipsei de folosință de la 1 EUR metru linear la 0,20 EUR metru linear.
În ședința publică din 25.06.2015, instanța a pus în discuție obiecțiunile formulate de către părți la cele două rapoarte de expertiză depuse la dosarul cauzei.
Totodată, apărătorul reclamantei a solicitat respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză formulate de pârâtă, arătând că expertul a răspuns atât la obiectivele propuse de reclamantă cât și la cele propuse de pârâtă, iar afirmațiile pârâtei cum că nu s-a răspuns complet, nu sunt fondate. În ce privește părțile prezente la expertiză, consideră neconcludente aceste obiecțiuni, întrucât a fost prezent fratele reclamantei.
Instanța a admis obiecțiunile formulate de reclamantă, cu privire la îndreptarea erorii materiale din raportul de expertiză.
În ce privesc obiecțiunile formulate de pârâtă, instanța, având în vedere răspunsurile limitative de la punctul I b, Ic, II b și II c, a admis în parte obiecțiunile formulate de pârâtă prin apărător, în sensul ca expertul să răspundă detaliat și nu limitativ la aceste obiective.
Totodată, a pus în vedere expertului să explice modul de calcul și cum au fost determinate suma stabilită la punctul 2 a, respectiv contravaloarea lipsi de folosință (0,25 lei/m.p/ lună) și dacă la stabilirea sumei respective reprezentând contravaloarea lipsei de folosință au fost luate în calcul și cheltuielile efectuate cu cultura viței de vie.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză, expert S.G., a arătat că :
Lungimea suprafeței nu este de 165,09 m ci de 165,9 m iar "grosimea totală" a cablului de fibra optică este de 10 cm și nu de 2 cm. Așadar cifrele enunțate în obiectivul Ib, sunt neconform realității constatate pe teren cu ocazia efectuării măsurătorilor din expertiză "grosimea totală = 10 cm", iar lungimea terenului care este traversată de cablul de fibră optică este de 165,9 m. In concluzie "fibra optică ocupă un volum de 16,59 mc (165,9 m x 0,1 m).
Prin axul gropii efectuate pentru a fi văzut cablul era instalat cablul de fibră optică, format din două tuburi alăturate a căror grosime totală este de 10 cm, protejat cu folie de plastic. Adâncimea la care este situat cablul s-a constatat a fi de 70 cm. În concluzie nu se confirmă nici grosimea de 1 m și nici lungimea (165,09 m) "relatată de reclamantă", ci 10 cm grosime și lungimea de 165,9 m.
Se arată că există nici un butaș de viță de vie plantat la marginea drumului pe terenul aflat în litigiu, întrucât introducerea cablului subteran de către pârâtă în terenul reclamantei, o suprafață de 1.017 mp teren (165,9 m x 6 m) a devenit imposibil de utilizat cu scopul plantării și întreținerii viței de vie pentru producerea strugurilor pe care reclamanta intenționează să îi obțină". Distanța între baza taluzului de la marginea șoselei și centrul gropii, efectuate pentru a se vedea cablul de fibră optică este de 5,1 m.
In concluzie: pe un teren având suprafața de 1017 mp, care este străbătut de cablul cu fibră optică, paralel cu DN 56A, la o depărtare de 5,1 m de baza taluzului de la marginea drumului, care a devenit imposibil a fi cultivat cu viță de vie, iar la data efectuării, expertizei nu exista nici un butaș de viță de vie plantat la marginea drumului, este evident faptul că răspunsul dat este corect, real și nu limitativ. Faptul că cca 300 m depărtare la Nord Est de terenul aflat în litigiu" există peste 400 ha plantații viticole demonstrează că terenul aflat în litigiu este pretabil la cultura viței de vie, iar în terenul acelor plantații nu se produc litigii asemenea celor dintre părțile aflate în procesul din Dosarul nr. 2892/332/2013.
Plantațiile menționate mai sus au fost înființate și sunt exploatate conform "PROIECT TIP pentru înființarea și întreținerea viței de vie elaborat de ANCA, avizat de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație - Drăgășani.
În Proiectul Tip "se recomandă lucrări de înființarea plantației", printre care: "desfundat 60 cm adâncime", făcut gropi de 40 x40 cm în terenul desfundat.
Acest proiect, pentru înființarea și întreținerea unei plantații de viță de vie, prevede realizarea unei producții valorificabile de 12 to struguri/ha/an, iar cheltuielile totale anuale de producție de 3.418,8 lei/ha, inclusiv cheltuielile pentru recoltarea producției.
Pentru suprafața de 0,1017 ha teren aflat în litigiu, contravaloarea lipsei de folosință este de 0,25 lei/mp/lună, luând în calcul și cheltuielile tehnologice anuale de producție, inclusiv cheltuielile pentru recoltarea producției. Astfel:producția: 12.000 Kg struguri/ha, revenind 1,2 Kg struguri/an/mp, venitul din valorificarea producției: 1,2 Kg str./mp/an x 2,78 lei/Kg adică de 3.336 lei/an/m.p., revenind 0,278 lei/mp/lună, cheltuielile efectuate anual cu cultura viței de vie: 3418,88 lei/ha/an, revenind 0,34188 lei/mp/an, respectiv 0,028 lei/am/lună, iar profitul anual: 0,278 lei venit/mp/lună minus 0,028 lei cheltuieli/mp/lună
Adică de 0,25 lei.
La dosarul cauzei, pârâta a depus adresa de înaintare nr.16574/25.08.2015 emisă de Primăria mun.Dr.Tr.Severin și Hotărârea nr.85/25.06.2015.
La termenul din 24.09.2015, apărătoarea în substituire a pârâtei, în baza art.338 C.p.c., a solicitat efectuarea unei noi expertize, motivând că între concluziile celor doi experți este o discrepanță majoră și se impune efectuarea unei noi expertize care să tranșeze această problemă.
Instanța, a respins cererea formulată de pârâtă pentru efectuarea unei noi expertize apreciind că în cauză expertul numit de instanță, a răspuns prin raport obiectivelor stabilite.
Apărătoarea reclamantei, a arătat că dorește să precizeze acțiunea, respectiv capătul de cerere privind foloasele nerealizate ca fiind de 33.682,52 lei și a depus la dosar chitanțele privind plata diferenței taxei de timbru în cuantum de 976 lei.
Totodată reclamanta a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata capătului de cerere privind stabilirea și plata chiriei lunare de către pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține, în fapt și în drept următoarele :
Reclamanta G.T.este proprietara unui teren situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, teren în suprafață de 8.355 m.p. teren situat în T 43/3, P 1A/1 cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1 înscris în CF 91/N, situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, conform contractului de donație autentificat sub nr.404/15.02.2006.
Pe acest teren, pârâta S.C CO SRL a instalat un cablu de fibră optică, care traversează proprietatea reclamantei pe lungimea de 165,09 m.p, la o adâncime de 0,55 m-0,60 m, fără a avea acordul reclamantei în acest sens.
Prin acțiunea de față, asa cum a fost precizată, având ca obiect obligația de a face, reclamanta G.T.solicită ca pârâta S.C CO SRL să fie obligată la ridicarea cablurilor de fibră optică care traversează terenul proprietatea reclamantei, teren situat în comuna Punghina, județul Mehedinți; să-i plătească despăgubiri în valoare de 33.682,52 lei pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii respectiv pentru perioada 01.09.2010 până în prezent, cu cheltuieli de judecată.
Datorită acestui cablu de fibră optică, care traversează pe toată lungimea terenului de 165,9 m și o lățime de 6 m, având în vedere amplasamentul terenului lângă drumul european DN 56A, nu poate cultiva viță de vie, întrucât este posibil ca organele active ale unor utilaje precum și irigarea terenului, să pună în pericol fie personalul executant, fie instalația.
În vederea identificării terenului în cauză, a fost efectuată o expertiză de către expert ing. S.G. și de către expertul parte P.I., solicitat de pârâtă.
Conform acestora se reține că, în prezent, pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică ce aparține pârâtei, iar contravaloarea lipsei de folosință a terenului (actualizată cu rata inflației) în suprafață de 1017 m.p. este de 33.682,52 lei pentru perioada 01.09.2010 și până în prezent. Se arată că o suprafață de 165,9 m.p., traseul cablului de fibră optică, a devenit imposibil de utilizat.
Având în vedere că instalarea cablului de către pârâtă SC CO SRL s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data instalării, instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile răspunderii civile delictuale respectiv art.998-999 C.civ, întrucât fapta ilicită s-a produs înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil.
Reclamanta G.T. și-a întemeiat în drept pretențiile atât în baza dispozițiilor OUG nr.79/2002, cât și pe răspunderea civilă delictuală (indicând însă eronat prevederile din Noul Cod Civil). Se constată că prevederile art.26 alin. 4 din OUG 79/2002 care prevăd că titularul dreptului de proprietate are dreptul la contravaloarea folosinței nu sunt aplicabile, deoarece acestea reglementează ipoteza unui acord între părți.
Astfel, pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală este necesar a fi întrunite cumulativ următoarele condiții : existenta unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, legătura dintre fapta ilicită și prejudiciu precum și vinovăția recurentei pârâte.
Fapta ilicită a pârâte SC CO SRL a constat in efectuarea unor lucrări de instalare unui cablu de fibra optica pe un teren care este proprietatea reclamantei G.T., fără acordul acesteia din urmă sau a unei hotărâri judecătorești.
Condiția prejudiciului a fost dovedită prin probele administrate în cauză, respectiv rapoartele de expertiză.
De asemenea, din același probatoriu administrat a rezultat legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită comisa de SC CO SRL și prejudiciul produs in patrimoniul reclamantei G.T.
Condiția vinovăției pârâtei este si ea îndeplinită, deoarece SC CO SRL cunoștea ca nu este proprietara terenului pe care s-au realizat lucrările de instalare a fibrei optice și cu toate că nu a respectat prevederile OUG nr.79/2002, a efectuat lucrarea de instalare a cablului..
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a prejudiciului instanța reține că în vederea identificării terenului în cauză, a fost efectuată o expertiză de către expert ing. S.G. și de către expertul parte P.I.. Conform acestora se reține că, în prezent, pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică ce aparține pârâtei, iar contravaloarea lipsei de folosință a terenului (actualizată cu rata inflației) în suprafață de 1017 m.p. este de 33.682,52 lei pentru perioada 01.09.2010 și până în prezent.
La data instalării cablului erau în vigoare prevederile OUG nr.79/2002.
Potrivit art. 22 din OUG 79/2002, în vigoare la data relocării cablului, furnizorii de rețele de comunicații electronice autorizați pot, în condițiile acestei ordonanțe de urgență, să instaleze, să întrețină, să înlocuiască sau să mute orice elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv suporturile și celelalte facilități necesare pentru susținerea acestora, precum și punctele terminale utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice, pe, deasupra, în sau sub imobile aflate în proprietate publică sau privată, după caz.
Având în vedere că dreptul de instalare a cablului de fibră optică este prevăzut într-un act normativ cu aplicabilitate generală, pentru toți titularii dreptului de proprietate, atât publică cât și privată, instanța va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei să ridice cablurile de fibră optică ca neîntemeiat. Este adevărat că dreptul de proprietate este un drept exclusiv, absolut, titularul său exercitând toate atributele acestuia, însă, normele legale prevăd o serie de limite (îngrădiri) de interes public ale acestui drept, printre care și cele referitoare la comunicații.
Instanța reține că într-adevăr cablul instalat de pârâtă se află amplasat în zona de protecție a DN 56, așa cum este acesta definită în OUG 43/1997, proprietarii terenurilor limitrofe drumului național având obligația ca, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranță a traficului prin executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum ( art. 17 alin. 2 din OUG 43/1997). Ordonanța 43/1997 stabilește că zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. În anexa 1 din acest act normativ s-a arătat că zonele de protecție se întind pe o distanță de 22 m de la axul drumului.
Aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză, deoarece OUG 43/1997 nu interzice efectuarea de plantații, construcții sau împrejmuiri în zona de protecție a drumului, ci impune condiția ca acestea să nu provoace înzăpezirea drumului sau să nu împiedice vizibilitatea pe drum. Or, plantația de viță de vie pe care reclamanta nu a efectuat-o nu s-a înființat din cauza interdicțiilor impuse OG nr.43/1997, care nu au nicio legătură cu cauza, ci din cauza cablului instalat de către pârâtă.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține că reclamanta a fost în imposibilitatea de a folosi terenul în cauză potrivit destinației sale, respectiv teren agricol, din cauza cablului de fibră optică. Acest cablu se află amplasat în zona de protecție a DN 56, așa cum este acesta definită în OUG 43/1997, proprietarii terenurilor limitrofe drumului național având obligația ca, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranță a traficului prin executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum ( art. 17 alin. 2 din OUG 43/1997).
Se reține că Ordonanța 43/1997 stabilește că zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. În anexa 1 din acest act normativ s-a arătat că zonele de protecție se întind pe o distanță de 22 m de la axul drumului.
Față de aceste prevederi legale instanța reține că reclamanta nu poate efectua anumite lucrări în zona de protecție a drumului, zonă în care este amplasat și cablul de fibră optică, acesta fiind îndreptățită la contravaloarea lipsei de folosinței pentru suprafața pe care o ocupă cablul.
Din raportul de expertiză reiese că lungimea traseului cablului pe terenul reclamantei este de 165,9 m și că trebuie asigurată o zonă de protecție pentru cablu de un metru lățime, suprafața rezultată pe care nu trebuie să se mai execute lucrări de mobilizare a solului fiind de 165,9 mp.
Astfel, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 33.682,52 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință corespunzătoare perioadei 01.09.2010-15.04.2015 (perioada de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată) .
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtă instanța o apreciază că fiind neîntemeiată.
Pârâta a solicitat constatarea dreptului de trecere pentru fibra optică proprietatea sa, existentă în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, la adâncimea existentă de 0,60 m, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligației colaterale de plată din partea sa a unei despăgubiri de 0,5 euro/1 metru liniar/1 an, pe toată durata existenței fibrei optice; obligarea pârâtei reconvenționale ca să-i permită dreptul de trecere pentru efectuarea unei lucrări de adâncire a locului de amplasare a fibrei optice de la adâncimea existentă de 0,60 m la 1 m adâncime, în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, județul Mehedinți, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligației colaterale de plată a unei despăgubiri de 0,1 euro/1 metru liniar/1 an și restabilirea situației anterioare efectuării acestor lucrări de trecere, cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește dreptului de trecere pentru fibra optică,la data instalării cablului erau în vigoare prevederile OUG nr.79/2002.
Potrivit art. 22, furnizorii de rețele de comunicații electronice autorizați potrivit art. 4 pot, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, să instaleze, să întrețină, să înlocuiască sau să mute orice elemente ale rețelelor de comunicații electronice, inclusiv suporturile și celelalte facilități necesare pentru susținerea acestora, precum și punctele terminale utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice, pe, deasupra, în sau sub imobile aflate în proprietate publică sau privată, după caz.
În conformitate cu prevederile art.23 alin.2, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice autorizați potrivit art. 4 beneficiază de dreptul de a efectua lucrările prevăzute la art. 22 pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate privată, numai în măsura în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) imobilele în cauză nu ar fi afectate sau ar fi afectate într-o măsură nesemnificativă prin efectuarea acestor lucrări sau, dacă un alt furnizor de rețele de comunicații electronice autorizat potrivit art. 4 a efectuat deja lucrări de natura celor prevăzute la art. 22 pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză, exercițiul dreptului de folosință asupra imobilelor nu ar fi afectat în mod permanent de o restrângere suplimentară prin efectuarea unor noi asemenea lucrări;
b) efectuarea lucrărilor prevăzute la art. 22 nu este de natură să contravină cerințelor specifice de urbanism sau de amenajare a teritoriului ori celor privind protecția mediului, a sănătății sau a ordinii publice, pe care trebuie să le respecte activitățile ce se desfășoară pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză;
c) condițiile de exercitare a acestui drept s-au stabilit prin acordul părților sau, în lipsa acestuia, prin hotărâre judecătorească.
Instanța reține că instalarea cablului de către SC CO SRL pe terenul proprietatea reclamantei G.T. s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea art.23 alin.2 din OUG nr.79/2002, nefiind îndeplinite cumulativ prevederile acestui text legal. Pârâta nu avea dreptul de a instala cablul, indiferent de importanța sau utilitatea publică, atât timp cât nu exista, prealabil montării cablului, un acord al părților sau o hotărâre judecătorească care să stabilească, în lipsa acordului, condițiile de exercitare a dreptului de către apelanta pârâtă.
Chiar dacă prin lege era recunoscut SC CO SRL ca furnizor de rețele de comunicații electronice autorizat dreptul de a instala cablul, iar reclamanta nu se putea opune, pârâta era obligată să respecte prevederile legale care prescriau procedura ce trebuia urmată, pe care însă le-a nesocotit, motiv pentru care instanța va respinge capătul de cerere cu privire la dreptul de acces pentru efectuarea de lucrări.
Văzând și disp.art.453 C.proc.civ., pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 3820,48 lei, reprezentând onorariu avocat, onorariu expert și taxă de timbru.
Admite în parte acțiunea civilă având ca obiect "obligația de a face";, formulată de reclamanta G.T.împotriva pârâtei S.C CO S.R.L.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la ridicarea cablului de fibră optică.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 33.682,52 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință corespunzătoare perioadei 01.09.2010-15.04.2015.
Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată astfel: suma de 1620,48 lei taxă timbru, 1200 lei reprezentând onorariu expert și 1000 lei onorariu avocat.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta S.C CO S.R.L.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Vînju Mare.
| ← Plângere contravenţională. Nulitatea relativă a... | Actiune in regres. Jurisprudență Cereri → |
|---|
