Obligaţia de a face. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 1291/2014 din data de 03.06.2014
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 1291/2014
Ședința publică din 3 iunie 2014
Completul compus din:
Președinte : ….
Grefier : ………
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 27.05.2014 în cauza formulată de reclamantul ………. în contradictoriu cu pârâții Primăria …., Instituția Primarului comunei ….și ……………., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită,din ziua dezbaterilor.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 27.05.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secția contencios administrativ și fiscal, la data de 27.06.2013, sub nr………., reclamantul ………..(domiciliat în comuna ..., sat …. prin avocat R. P. cu sediul profesional în Tg.-Jiu, str..-… a chemat în judecată pe pârâtele Primăria …………. și …………. (cu domiciliul în comuna …, sat .……..,) și a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea Primăriei ……. la scoaterea din evidențele fiscale a imobilului înregistrat la poziția de rol nr. 382 pe numele pârâtei ……….. înscrierea imobilului format din teren intravilan curți-construcții de 457 mp. împreună cu construcția C1 - cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp. situate în comuna ……… sat ………….., jud. Gorj al cărui drept de proprietate îl dovedește cu actul de adjudecare nr. …./E/…. din 07.05.2013 și obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată;
În fapt, fostul proprietar al imobilului sus menționat …….., a girat cu acesta un contract de împrumut pentru o terță persoană, sens în care s-a încheiat contractul de ipoteca nr.418 din 28.06.2006 cu creditoarea CEC BANK. Contractul de ipotecă vizează un teren intravilan curți construcții de 457 mp. împreună cu o construcție cu suprafața construita la sol de 55 mp situată în loc. …….. Proprietatea garanției a fost făcută de garant cu un titlu de proprietate, cu autorizația de construcție pentru imobilul casă de locuit așa cum a reieșit din contractul de împrumut. Ulterior, pentru neachitarea creditului, creditoarea CEC BANK a deschis procedura executării silite a garanției, cerere admisă la data de 18.09.2012 în dosarul nr…../318/…….
La data de 07.12.2012, deci după încuviințarea executării silite, garantul debitor …… împreună cu pârâta …….. au înregistrat pe rolul Judecătoriei …… o acțiune de partaj bunuri comune unde a arătat că, chiar dacă divorțaseră din anul 2000, cei doi au avut o relație frumoasă în continuare, în cadrul căreia, pârâta ……. l-a ajutat pe fostul ei soț să-și construiască o casă pe terenul proprietatea acestuia din urma, pe care să o înregistreze în cartea funciară tot pe numele lui, și pe care nu în ultimul rând să mai constituie și o ipotecă asupra acestuia pentru ca o terță persoană care să ia un împrumut. Povestea romantică prezentată în cererea principală făcută cu scopul de a se încerca scoaterea imobilului de sub imperiul executării silite, a ținut în fața instanței de judecată, sens în care s-a pronunțat sentința civilă nr…….din 01.03.2013 și prin care s-a constatat că pârâta a avut o contribuție de 80% din construcția edificată la 7 ani de la divorț și în care nu a locuit niciodată. De altfel, lecturarea hotărârii judecătorești a scos în evidență planul conceput de cei doi.
La data de 07.05.2013 potrivit actului de adjudecare nr…../E/….., reclamantul devine proprietarul imobilului, după care acesta se adresează prin cerere către Primăria …..pentru a fi înregistrat în evidențele fiscale pentru ca apoi, prin eliberarea unui certificat de atestare fiscală să poate înscrie imobilul în cartea funciară. Însă, pârâta Primăria …… a refuzat solicitarea cu motivarea că a înscris-o pe numita ……. care este în posesia unei hotărâri judecătorești de partaj irevocabile, și care în opinia acestora, a fost mai bine caracterizată decât un act de adjudecare care are efecte constitutive de drepturi, și nu declarative cum are o hotărâre de partaj pronunțată sub incidența vechiului cod de procedură civilă.
În consecință, a apreciat ca abuzivă și nelegală poziția Primăriei ……, de vreme ce reclamantul a îndeplinit condițiile din Codul fiscal pentru a putea fi luat în evidențele fiscale și, evident, actul de proprietate al acestuia este mai bine caracterizat decât ceea ce a prezentat pârâta pentru a-și dovedi dreptul de proprietate.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art.18 din legea nr.554/2004, art.249 din codul fiscal și art. 519 din NCPC. A anexat în susținerea cererii în copie în ordine cronologică: contractul de ipotecă, extras fișă dosar încuviințare executare silită, extras fișă dosar partaj bunuri comune, sentința civilă nr. ….. privind soluționarea partajului de bunuri comune, actul de adjudecare nr. …./E/….., adresele prin care Primăria ….. a răspuns solicitării reclamantului, solicitând încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată la data de 28.02.2014, pârâta Primăria comunei ……, Gorj (cu sediul în comuna ……., sat ……., nr……, Județul Gorj, reprezentată de primar …….,) a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind netemeinică.
În susținerea întâmpinării, instituția pârâtă a fost chemată în judecată în această instanță, pentru obligarea la scoaterea din evidențele fiscale a imobilului înregistrat la poziția de rol nr.382 pe numele pârâtei …..; înscrierea imobilului format din teren intravilan curți-construcții de 457 mp, împreună cu construcția C1-cu destinația locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp, situate în comuna ………, sat …….. județul Gorj, respectiv obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată. A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei ………, județul Gorj, potrivit art.36 cod procedură civilă.
Potrivit art.21 alin.1 din Legea nr.215/2001: "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii."
Față de considerentele expuse, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind nelegală și netemeinică. Și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 - 208 C. procedură civilă. În apărare, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. În temeiul art. 223 alin.3 din Legea nr.134/2010, privind c.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul …….. a formulat la data de 11 martie 2014 răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta Primăria comunei ……., prin care a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive indicându-se ca motiv dispozițiile art.21 alin.1 din Legea nr.215/2001. Reclamantul ………, a apreciat că excepția este neîntemeiată și în raport de argumentele pe care le-a prezentat mai jos, a solicitat respingerea acesteia.
Astfel, în motivarea acțiunii a arătat faptul că a devenit proprietarul unui imobil teren și casă de locuit situat în comuna ……… în urma adjudecării acestuia la o licitație publică. A mai arătat faptul că după această etapă a făcut cerere în vederea luării în evidențele fiscale pentru imobilul format din teren și casă de locuit pentru a putea iniția procedurile cadastrale, dar a fost refuzat cu motivarea arătata în cererea introductivă. Ulterior depunerii acțiunii care a făcut obiectul acestui dosar, a insistat la Primăria …… pentru a fi luat în evidențele fiscale măcar pentru terenul adjudecat, cerere care a fost admisă într-un final de intimată, asta în condițiile în care a fost necesar să le explice din punct de vedere juridic că titlul opus acestuia de către pârâți, respectiv hotărârea de partaj invocată de pârâta ……., s-a referit doar la casa de locuit, nu și la teren.
De asemenea, a subliniat faptul că motivul pentru care i-a fost refuzată cererea de înscriere în evidentele fiscale și care a generat inițierea prezentei acțiuni, a fost justificat de către intimata Primăria comuna …… de faptul că pârâtă …… a formulat contestație la executare împotriva actului de adjudecare în baza căruia a devenit proprietar, contestație care a format obiectul dosarului nr…../318/……. și în care instanța de judecată a pronunțat sentința civilă nr….. din 18.11.2013 prin care a respins contestație la executare, sentință civilă care a rămas definitivă prin decizia civilă nr. ….. din 03.03.2014. Această justificare a fost reliefată în adresa nr.1615 din 27.05.2013 depusă la dosarul cauzei precum și în adresa nr.1796 din 13.06.2013 pe care a anexat-o la prezenta.
Nu în ultimul rând, în procedura executării silite prin procesul verbal de distribuire a sumelor de bani rezultate din executarea silită a rezultat că o diferență de 30.000 lei a fost virată fostului soț al pârâtei ……., aflându-se cu alte cuvinte în situația în care debitorul prin pârâta ……. a vrut să rămână și cu casa și cu banii. Observând faptul că opoziția de a fi înregistrat în evidențele fiscale cu un drept de proprietate a cărui dovadă a făcut-o în condițiile legii, a fost exclusiv a intimatei Primăria comuna ….., intimata fiind instituția administrativ - teritorială abilitată cu rezolvarea acestor proceduri, întrebând retoric pe cine ar trebui să cheme în judecată pentru a rezolva această situație?
Față de aceste argumente a apreciat că excepția invocată și susținută doar prin enunțarea unui text de lege nu a fost întemeiată. A anexat în copie conformă cu originalul și în dublu exemplar sentința civilă nr.7981 din 18.11.2013 pronunțată de Judecătoria ….. în dosarul nr…../318/…., extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la soluția din apelul declarat în dosarul mai sus arătat, adresa nr 1796 din 13.06.2013, procesul verbal de distribuire nr…../E/….. de distribuire a banilor din care se poate constata că suma de 30.048,03 lei ce reprezintă suma rămasă în urma executării a fost virată fostului soț al pârâtei, chitanța privind plata impozitului aferent terenul pe numele subsemnatului, certificat de atestare fiscală cu privire la teren, decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren în sarcina subsemnatului, declarația fiscală.
Prin întâmpinarea formulată la data de 29 aprilie 2014, pârâta ……., a solicitat ca acțiunea reclamantului să fie constatată ca fiind nefondată.
În motivarea acesteia se arată că imobilul casa ipotecat de fostul ei soț și adjudecat de către pârât (persoana interpusă) a persoanei pentru care a ipotecat soțul acesteia, este proprietatea ei în cota de 1/1, conform sentinței civile nr…../2013. În imobil locuiește soacra, fiul, pârâta fiind cea care asigură administrarea acestuia. Susținerea adjudecatarului că actul lui a produce efecte constitutive de drepturi și nu declarative este "hilară" care în raport cu hotărârea de partaj aceasta din urmă este un act de consolidarea unui drept real, aceasta fiind și rațiunea legiuitorului de a da dreptul unei persoane în cadrul unei executări silite să conteste executarea și să-și pretindă dreptul real de proprietate asupra bunului urmărit, lucru pe care l-a făcut în conformitate cu dispozițiile legii Codului civil și de procedură civilă (art.401 al.2,3 V.C.p.civ). Totodată a arătat că, despre acțiunea de partaj, au avut cunoștință atât creditorul CEC Târgu-Jiu, cât și adjudecatarul dar și B.E.J. care a fost înștiințat în scris despre această situație. Susținerea că a introdus acțiunea de partaj la 07.12.2012, după încuviințarea executării silite, nu a avut relevanță pentru adjudecatar. Ceea ce nu a înțeles acesta a fost faptul că nu putea să cumpere un imobil care numai aparținea garantului/ipotecar, aspect care probabil i-a fost adus la cunoștință de către BEJ, numai că pentru adjudecatar nu a contat deoarece a urmărit doar să cumpere imobilul la un preț derizoriu acela de 75.625 lei, aceasta în condițiile în care imobilul a avut o valoare mult mai mare.(peste un miliard jumate). În ceea ce privește poziția Primăriei comuna ….., aceasta a fost una legală procedând în conformitate cu legea. Urmează ca pârâta să promoveze o acțiune în anularea actului de adjudecare iar după, ceea ce poate adjudecatarul să facă este a se adresa cu o cerere pentru întoarcerea executării în vederea recuperării creanței. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la 27 iunie 2013, reclamantul a solicitat scoaterea din evidențele fiscale a imobilelor înregistrate la poziția de rol nr.382 pe numele pârâtei ……, la sediul Primăriei comunei …….. și înscrierea acestora la poziția sa de rol, respectiv a unui teren intravilan curți construcții în suprafață de 457 mp, împreună cu construcția C1 cu destinația de locuință, având suprafața construită la sol de 55 mp., situate în comuna …., sat ….., jud. Gorj.
În susținerea acestor petite, reclamantul arată că are calitatea de proprietar conform actului de adjudecare nr…./E/…. din 7 mai 2013, emis de executorul judecătoresc din cadrul Biroului Executorului Judecătoresc ……, în baza procesului verbal de licitație nr.395/E/2012 din 22 aprilie 2013, încheiat de același birou, prin care s-a atestat că reclamantul a adjudecat imobilul compus din un teren intravilan, curți construcții cu suprafața de 457 mp, împreună cu construcția C1 cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp situate în localitatea …….comuna …., jud. Gorj, cu număr cadastral 317 conform CF nr.198, conform CF partea II a, TP nr.1325889/ 27 mai 1996, autorizație de construire nr.9/25.05.2006, încheiere nr.12025/14.06.2006.
Se menționează în același act de adjudecare faptul că este construită în anul 2006, casa având un regim de înălțime P+ 1E și Ac = 55mp, Ad =110mp, Au = 9,87mp; parterul fiind compus din patru încăperi cu destinația de cameră de zi, hol, bucătărie și baie cu planșee din beton, pardosea din gresie și parchet. Etajul este compus din patru încăperi cu destinație baie, dormitor, hol cu planșeu din lemn, pardoseli din gresie și lemn. Imobilul este prevăzut cu finisaje exterior superioare, finisaje interioare superioare, pardoseli din parchet laminat în camere, gresie în baie și bucătărie, geamuri termopane cu PVC. Imobilul este racordat la rețeaua de apă, curent, cablu, telefonie. Terenul aferent are o suprafață de 457 mp cu deschidere la stradă de 11,16 ml. Imobilele sunt înscrise în cartea funciară partea I a localității …… la prețul de 77.625 lei, respectiv 75% din 103.500 lei, echivalentul a 23.200 EUR, conform raportului de evaluare întocmit de expertul evaluator și anexat la dosarul de executare.
Prin adresa nr.1796 din 13 iunie 2013, emisă de pârâta Primăria comunei …….. se comunică reclamantului că imobilul respectiv este înregistrat la poziția de rol a pârâtei …… nr.382, iar documentele depuse de acesta nu impun o modificare a poziției de rol. Anterior acestei adrese a fost emisă adresa nr.19615 din 27mai 2013 prin care se aduce la cunoștința reclamantului că în urma petiției formulată de acesta și înregistrată la nr.1457 din 13 mai 2013, prin care se solicită înregistrarea în evidențele comunei a unui imobil situat în comuna ….. sat ….., prevederile art.149 alin.1 din codul fiscal și având la baza sentința civilă nr.1895 din 1 martie 2013 pronunțată de Judecătoria ……., în dosarul nr…../318/…., sentință definitivă și irevocabilă, proprietarul acestui imobil ce rezultă din evidențele autorității publice, este pârâta ……. cu domiciliul în localitatea ……..
Se menționează în continuarea adresei că, întrucât reclamantul în baza actului de adjudecare nr…. /E/…. din 7mai 2013, solicită înregistrare în evidențele comunei și eliberarea certificatului de atestare fiscală pe numele său, pentru acest imobil precum și datorită faptului că există certificatul de grefă emis la data de 17 mai 2013 de către Judecătoria …. din care reiese faptul că la poziția nr…./318/…. se află înregistrată contestația formulată de pârâta ……, împotriva actelor execuționale emise în dosarul nr…./E/…., al BEJ ……., a publicației de vânzare care a stat la baza vânzării, a procesului verbal de licitație emis la 22 aprilie 2013, precum și a faptului că reclamantul nu este în posesia unei sentințe judecătorești ulterioare celei menționate, definitivă și irevocabilă, consideră autoritatea publică că nu poate de moment să efectueze o dublă înregistrare pentru același imobil și să elibereze un certificat de atestare fiscală pentru acest imobil aflat în litigiu până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației la executare.
Dacă inițial s-ar putea aprecia că ar fi existat un motiv întemeiat în ceea ce privește refuzul înscrierii imobilul respectiv în evidențele fiscale ale intimatei Primăria comunei ….., ca urmare a existenței contestației la executare, ulterior după finalizarea acestui litigiu refuzul înscrierii imobilului este un refuz nejustificat întrucât, reclamantul conform dispozițiilor codului fiscal art.249 din legea nr.571/2003, are obligația ca în termen de 30 de zile de la data dobândirii unui imobil, să înscrie în evidențele fiscale ale autorității publice competente în raza teritorială a căreia se află situat imobilul respectiv, în caz contrar acesta fiind pasibil de atragerea răspunderii contravenționale precum și a celorlalte sancțiuni administrativ fiscale.
Tribunalul apreciază că în condițiile art.2 lit.1 din legea nr.554/2004 ambele refuzuri ale autorității publice pârâte sunt nejustificate, așa cum s-a menționat în alineatul anterior în ceea ce privește al doilea refuz, iar în ceea ce privește primul refuz este de asemenea nejustificat întrucât nu s-a făcut dovada existenței formulării unei cereri de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare.
De altfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că licitația organizată la data de 22 aprilie 2013, a avut la bază contractul de ipotecă nr.418 din 28 iunie 2006 încheiat între CEC - Sucursala Tg - Jiu în calitate de creditor și domnul …., în calitate de proprietar, prin care s-a constituit ipotecă de rangul 1 în favoarea creditorului asupra imobilelor acestui proprietar care a declarat că bunurile imobile asupra căruia se constituie ipoteca au intrat în proprietatea sa, în baza titlului de proprietate și a autorizației de construire menționate anterior, obligându-se proprietarul, prin contractul respectiv, să nu înstrăineze bunurile imobile aduse în garanție fără aprobarea scrisă a creditorului, să asigure aceste imobile la o societate de asigurare - reasigurare, agreată de creditor, și să cesioneze în favoarea acestuia eventualele drepturi cu titlul de despăgubire pe care le va avea de primit de la societatea de asigurare.
De asemenea, în contactul de ipotecă s-a inserat și clauza cu privire la neachitarea de debitor în calitatea sa de client al creditorului, a ratelor de credit, dobânzilor aferente, comisioanelor și celorlalte obligații ce decurg din contractul de credit nr.14383 din 28 iunie 2006, în vederea garantării creditorului în valoare de 37.000 lei, în sensul îndestulării creditorului cu sumele obținute prin executarea silită a bunului imobil specificat, în actul de garanție, conform dispozițiilor legale în vigoare. În urma nerespectării obligațiilor ce au decurs din contractul de credit, creditorul a procedat la executarea silită a bunurilor imobile ipotecate, executare silită ce a făcut obiectul dosarului nr…/E/…, și care s-a finalizat prin adjudecarea acestor imobile de către reclamant.
În timpul derulării contractului de credit și a dosarului de executare silită, pârâta ….. a înregistrat la Judecătoria …., o acțiune de partaj bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei cu numitul ……., anterior anului 2000, an în care se menționează faptul existenței sentinței de divorț, născându-se prezumția simplă că după 12 ani de la desfacerea căsătoriei cei doi au încercat partajarea unor imobile, obținute de către debitorul …… în anul 1996 și 2006, imobile care au caracterul unor bunuri proprii ale debitorului ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate privată în baza legilor fondului funciar, și ca urmare a unei autorizații de construire eliberată la 6 ani după divorț, într-un procent de 80% în favoarea pârâtei și de 20% în favoarea debitorului, acțiune ce s-a finalizat prin sentința civilă nr.1895 din 1 martie 2013, pronunțată de Judecătoria …. în dosarul nr…….., printr-o hotărâre de expedient rămasă irevocabilă prin nerecurare.
Plecând de la această hotărâre judecătorească, tribunalul constată în raport de dispozițiile codului de procedură civilă din anul 1948 faptul că, această sentință are caracterul unui act juridic declarativ de drepturi și nu constitutiv de drepturi, act juridic care nu este opozabil reclamantului din cauza de față, în primul rând pentru că nu a avut calitatea de parte în această cauză ce a avut ca obiect acțiunea de partaj bunuri comune, iar în al doilea rând chiar în cazul înscrierii hotărârii judecătorești în cartea funciară, astfel încât hotărârea să capete caracterul de opozabilitate erga omnes, sarcina impusă imobilelor respective nu poate fi înlăturată, raportat la dispozițiile articolului 1772 din codul civil din anul 1865.
În timpul cercetării judecătorești autoritățile pârâte au emis din oficiu, certificatul de atestare fiscală nr.1162 din 15 aprilie2014, reclamantului, ca urmare a cererii nr.1162 din 15 aprilie 2014 privind înscrierea în evidențele fiscale ale Primăriei Comunei …….., a terenului în suprafață de 457 mp intravilan, curs construcții situat în comuna …… sat ……, tarlaua T4, parcela P153, zona B, fără a fi înscrisă și construcția situată pe acest teren, întrucât această construcție se află înregistrată la poziția de rol nr.382 pe numele pârâtei ………, deși, autoritatea publică locală la momentul înscrierii acestui imobil nu a avut în vedere faptul că terenul pe care este situată construcția era pe numele fostului soț, …….., precum și faptul că autorizația de construire era eliberată de aceasta în anul 2006, în prezent terenul fiind înscris pe numele reclamantului, astfel că, în ceea ce privește stabilirea calității de contribuabil în condițiile codului fiscal autoritatea publică nu a avut în vedere toate actele de proprietate asupra imobilelor respective.
De altfel, autoritățile publice pârâte prin întâmpinarea formulată, nu motivează aspectele de fapt și de drept existente anterior înscrierii imobilelor în evidența fiscală, precum și ulterior înregistrării acțiunii de față, cu atât mai mult cu cât acestea susțin caracterul superior al unei hotărâri judecătorești în raport de actul de adjudecare, fără a se invoca un temei juridic sau a se analiza natura juridică a fiecărui act în parte reglementat în condițiile vechilor dispoziții, atât ale codului civil cât și ale codului de procedură civilă.
Conform dispozițiilor art.816 alin.1 NCPC (fostul art.1746 c.civ.): "(1) Creditorii care au ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl pot urmări în orice mâini ar trece și pot cere vânzarea lui pentru a se îndestula din prețul rezultat.";; iar conform dispozițiilor art.853 alin.1 NCPC (fostul art.517 c.pr.civ.): "(1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate, iar altul va fi comunicat din oficiu biroului de cadastru și publicitate imobiliară pentru înscrierea provizorie în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, pe cheltuiala acestuia.";. Conform dispozițiilor art.433 și 434 NCPC hotărârea judecătorească are putere executorie, în condițiile prevăzute de lege și are forța probantă a unui înscris autentic, iar conform dispozițiilor art.435 NCPC hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora, fiind opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară, aspecte ce nu erau reglementate în vechiul cod de procedură civilă având în vedere dispozițiile art.255 și următoarele c.pr.civ. și art.377 și următoarele c.pr.civ.
În cazul de față hotărârea judecătorească invocată de pârâta …… nu mai poate fi considerată ca fiind opozabilă reclamantului, atâta timp cât acesta a făcut dovada contrară printr-un just titlu, în ceea ce privește dreptului său de proprietate, și anume, actul de adjudecare ca urmare a vânzării la licitație a imobilului ipotecat, act în baza căruia autoritatea publică locală competentă avea obligația înscrierii în evidențele fiscale pe numele reclamantului care face dovada calității de proprietar în baza titlului său de proprietate,
Acest titlu de proprietate este mai bine caracterizat și cu o forță probantă superioară hotărârii judecătorești de expedient a partajului de bunuri comune, care a avut ca obiect tocmai acest imobil ipotecat și față de care se începuse declanșarea procedurii de vânzare la licitație publică, conform dispozițiilor art.500 și următoarele c.pr.civ., procedură desfășurată în condițiile legii raportat și la soluțiile pronunțate de instanțele de judecată în contestațiile la executare formulate de pârâta ……...
În ceea ce privește capătul de cerere privind scoaterea din evidențele fiscale a imobilului înregistrat la poziția de rol unic nominal nr.382 aparținând pârâtei ….., tribunalul urmează să respingă acest petit, raportat la dispozițiile ce reglementează acest registru, în sensul că rolul nominal unic al pârâtei poate fi deschis, modificat sau închis doar la solicitarea acesteia, existând doar posibilitatea menționării, de către compartimentul de specialitate, a deschiderii poziției de rol nominal unic nr.382.2, rol aparținând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013, însă instanța nu a fost investită cu un astfel de petit.
Conform dispozițiilor art.254 din codul fiscal care reglementează dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor: "(1) În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. (2) În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. (4) În cazul extinderii, îmbunătățirii, distrugerii parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea. (5) Orice persoană care dobândește, construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii. (6) Orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări. (61) Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. (8) Atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează: a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege; c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. (9) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire.";.
Conform normelor metodologice de aplicare ale art.254 reglementate prin HG nr.44/2004: 61. (1) Prin expresia clădire dobândită se înțelege orice clădire intrată în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice. (2) În cazul clădirilor dobândite/înstrăinate prin acte între vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii/înstrăinării este cea menționată în actul respectiv. (21) În cazul persoanelor juridice, în mod obligatoriu, în orice acte prin care se dobândește/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei clădiri se menționează valoarea de achiziție a acesteia, precum și suprafața construită la sol a clădirii. (3) În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătorești, data dobândirii este data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești. (4) Impozitul pe clădiri, precum și obligațiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a clădirii, reprezintă sarcina fiscală a părții care înstrăinează. În situația în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existența unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului în original privind stingerea obligațiilor respective. 62. Structurile de specialitate cu atribuții în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale întocmesc procesele-verbale menționate la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, care servesc la înregistrarea în evidențele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidențe cadastrale, după caz, precum și la determinarea impozitului pe clădiri. Transmiterea proceselor-verbale către celelalte compartimente funcționale se face în termen de 3 zile de la întocmire. 63. (1) Data dobândirii/construirii clădirii, potrivit mențiunii prevăzute la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, determină concomitent, în condițiile Codului fiscal și ale prezentelor norme metodologice, următoarele: a) datorarea impozitului pe clădiri; b) diminuarea suprafeței de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafața construită la sol a clădirii respective. (2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabilește pe baza datelor extrase din actele care atestă dreptul de proprietate. 64. Pentru clădirile dobândite/construite, înstrăinate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificări de natura extinderii, îmbunătățirii ori distrugerii parțiale a celei existente, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobândită/construită, înstrăinată, demolată, distrusă sau finalizată modificarea. 65. (1) Impozitul pe clădiri se datorează până la data de la care se face scăderea. (2) Scăderea de la impunere în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile prevăzute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face după cum urmează: a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectivă; b) proporțional cu partea de clădire supusă unei astfel de situații; c) proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv. 66. (1) Contribuabilii sunt obligați să depună declarațiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază se află clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) și ale art. 290 din Codul fiscal. (2) Obligația de a depune declarație fiscală revine deopotrivă și contribuabililor care înstrăinează clădiri. 67. Declarațiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariției oricăreia dintre următoarele situații: a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului; b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat; c) intervin schimbări privind situația juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe clădiri; d) intervin schimbări privind numele și prenumele, în cazul contribuabilului - persoană fizică sau schimbări privind denumirea, în cazul contribuabilului - persoană juridică. 68. Contribuabilii persoane fizice care dețin mai multe clădiri utilizate ca locuință sunt obligați să depună și declarația specială, model stabilit conform pct. 256, în condițiile prevăzute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, atât la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază își au domiciliul, cât și la cele în a căror rază sunt situate clădirile respective. 70. (1) Contribuabilii persoane fizice și persoane juridice sunt obligați să depună declarațiile fiscale în condițiile prevăzute la pct. 66 - 68, chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.";.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Comunei ……, raportat la dispozițiile art.245 și urm NCPC, tribunalul urmează să respingă această excepție raportat la dispozițiile art.249 și următoarele din codul fiscal, precum și în raport de normele metodologice de aplicare a acestor dispoziții, prevăzute de HG nr.44/2009, în sensul că obligația ținerii evidențelor fiscale a fondului imobiliar aparține fiecărei unități administrativ teritoriale, respectiv compartimentelor de specialitate sau aparatului de specialitate al autorităților publice locale, coroborat cu dispozițiile Legii nr.215/2001.
În raport de toate aceste considerente, de fapt și de drept, și având în vedere dispozițiile art.18 din legea nr.554/2004, tribunalul urmează să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei ……..; să admită în parte acțiunea formulată de formulată de reclamant; să oblige Primăria comunei …… și Instituția Primarului comunei ……. să înscrie imobilul construcție C1 cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp situată în comuna ……, sat ….., jud.Gorj, la poziția de rol nominal unic nr.382.2 rol aparținând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013; să constate că imobilul teren intravilan curți construcții de 457 mp situat în comuna ……., sat …….., jud.Gorj, pe care se află imobilul construcție C1 cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp, a fost înscris la poziția de rol nr.382.2 aparținând reclamantului, conform certificatului de atestare fiscală nr.3127 din 28.10.2013; să respingă capătul de cerere privind scoaterea din evidențele fiscale a imobilului înregistrat la poziția de rol unic nominal nr.382 aparținând pârâtei ……. și să oblige pârâții Primăria comunei ….și Instituția Primarului comunei …… la 1540 lei cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei …...
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul ……., domiciliat în comuna ….., sat ….., județul Gorj, prin avocat RP, cu sediul profesional în municipiul Tg-Jiu, …., județul Gorj împotriva pârâților Primăria comunei ……., Instituția Primarului comunei ….., ambii cu sediul în comuna ……., sat ……, județul Gorj și …… cu domiciliul în comuna ……,sat ……, județul Gorj și domiciliul ales de citare în municipiul Tg-Jiu, str. T……, județul Gorj.
Obligă pârâții Primăria comunei ….., și Instituția Primarului comunei ….. să înscrie imobilul construcție C1 cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp situată în comuna ……., sat ……., jud.Gorj, la poziția de rol nominal unic nr.382.2 rol aparținând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013.
Constată că imobilul teren intravilan curți construcții de 457 mp situat în comuna …, sat ….jud.Gorj,pe care se află imobilul construcție C1 cu destinația de locuință cu suprafața construită la sol de 55 mp, a fost înscris la poziția de rol nr.382.2 aparținând reclamantului, conform certificatului de atestare fiscală nr.3127 din 28.10.2013.
Respinge capătul de cerere privind scoaterea din evidențele fiscale a imobilului înregistrat la poziția de rol unic nominal nr.382 aparținând pârâtei ……….
Obligă pârâții Primăria comunei …. și Instituția Primarului comunei … la 1540 lei cheltuieli de judecată către reclamantul ……..
Hotărâre definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Grefier,
…………. ………….
| ← Contestaţie (Legea nr. 94/1992).. Jurisprudență Cereri;... | Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri → |
|---|
