plângere încheiere Carte funciară. Jurisprudență Carte Funciară
Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 872 din data de 18.03.2016
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr. 4264/270/2015
Înreg. la 04.08.2015 - pl. înch. Carte funciară -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 872
Ședința publică din data de 18.03.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - Adam Daniel Eugen
GREFIER - Ghihaniș Mariana
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul -------- împotriva pârâtului --------------având ca obiect "plângere împotriva încheierii de Carte funciară ";.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care, față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care, instanța constată că părțile au fost citate cu mențiunea de a pune concluzii pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată din oficiu de instanță, fiind depuse concluzii pe această excepție de către ambele părți.
Instanța reține cererea spre soluționare pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra acuzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 04.08.2015 sub nr. 4264/270/2015 reclamantul --------------- în contradictoriu cu pârâtul ---------------, a solicitat anularea încheierii de reexaminare nr. 19894/15.07.2015 emisă de BCPI Onești, județul Bacău și obligarea la înscrierea în Cartea Funciară a documentației cadastrale ce face obiectul dosarului nr. 19894/26.06.2015 al O.C.P.I. Bacău - B.C.P.I. Bacău.
În motivarea plângerii reclamantul a arătat, în esență, că în data de 26.06.2015 a solicitat intimatei înscrierea în cartea funciară a imobilului situat pe raza -------------------respectiv suprafața de 314 m.p. teren pădure. Prin referatul de completare emis de către intimată i s-a pus în vedere să completeze dosarul cu adeverința emisă de către U.A.T. Slănic Moldova din care să rezulte că imobilul se află în zona necooperativizată și un proces verbal de vecinătate actualizat. Deși a considerat nelegală această solicitare, a întocmit respectivul proces verbal de vecinătate și a contactat Ocolul Silvic Tg. Ocna pentru semnarea lui, însă acesta a refuzat să semneze procesul verbal.
Plângerea este motivată în drept pe dispozițiile Legii nr. 7/1996.
Plângerea este timbrată cu 50 de lei taxă judiciară de timbru conform art. 20 din OUG 80/2013.
La solicitarea instanței, în cursul procedurii scrise, reclamantul a depus la dosar mai multe înscrisuri.
În procedura scrisă reglementată de dispozițiile art. 201 din codul de procedură civilă pârâtul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Bacău a depus întâmpinare (filele 64-67) prin care solicită respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia întrucât cauza are drept obiect anularea încheierilor de carte funciară care nu sunt investite cu autoritate de lucru judecat, acestea sunt acte administrative și nu jurisdicționale, partea îndreptățită având la dispoziție reiterarea cererii de înscriere în cartea funciară în situația în care își dovedește dreptul său printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Mai arată în întâmpinare că Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite prin Decizia nr. LXXII(72/2007), admițând recursul în interesul legii, a stabilit că "În cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea Funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă";. Pe fondul cauzei pârâtul a arătat că în urma măsurătorilor efectuate de persoana fizică autorizată ------------ a rezultat că imobilul are un alt contur decât cel care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 503579 din 03.03.2010 care stă la baza înscrierii în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară. În prezent se constată diferențe mari între geometria conturului aferent planurilor topo-cadastrale ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate și geometria conturului perimetrului suprafețelor din planul topo-cadastral actual.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 din codul de procedură civilă, Legea 7/1996, Ordinul 700/2014 și Noul Cod Civil.
Prin precizările depuse la dosar la fila 78 reclamantul a arătat că înțelege să se judece în prezenta cauză cu ----------------------
La termenul din data de 18.12.2015, față de prevederile art. 31 alin. 4 din Legea 7/1996, instanța a dispus emiterea unei adrese către OCPI Bacău pentru a comunica dosarul încheierii atacate, copia Cărții Funciare și notarea plângerii în Cartea Funciară, documentație care a fost depusă la dosar.
Prin înscrisul de la fila 195 dosar reclamantul a arătat că acțiunea este formulată în numele ----------------, aceasta fiind titularul dreptului de proprietate, atașând și o adresă a Parohiei în care se arată că aceasta își însușește acțiunea formulată de Ocol în numele Parohiei.
La termenul din 05.02.2016 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, fiind citate părțile cu mențiunea de a pune concluzii pe excepție, fiind depuse concluzii de ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin adresa nr. 3610 din 24.06.2015 emisă de --------------(fila 12) au fost transmise spre reexaminare cererile de înscriere în cartea funciară, în cuprinsul adresei fiind menționate numerele de înregistrare pentru mai multe cereri de înscriere.
În prezentul dosar s-a solicitat anularea încheierii de reexaminare nr. 19894 din data de 15.07.2015 depusă la filele 93-95.
Din cuprinsul acestei încheieri rezultă că prin încheierea de respingere nr. 16151 din 25.05.2015 dispusă la cererea cu același număr formulată de ------------------ având ca obiect "Prima înregistrare imobil - Recepție și înființare carte funciară"; a imobilului situat pe raza ---------------, respectiv suprafața de 314 mp pădure, a fost respinsă cererea cu privire la recepția documentației cadastrale și înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. S-a reținut că la recepționarea documentației imobilului în cauză inspectorul de cadastru din cadrul -------------------- a constatat o neconcordanță între conturul imobilului la data emiterii titlului de proprietate și conturul rezultat în urma măsurătorilor efectuate de persoana fizică autorizată, drept pentru care prin referatul de completare întocmit s-a solicitat un proces verbal de vecinătate actualizat, în sensul ca acesta să fie semnat de toți proprietarii imobilelor învecinate cu imobilul în cauză și un act juridic din care să rezulte că imobilul se regăsește în zona necooperativizată a unității administrative teritoriale, însă dosarul nu a fost completat cu documentele solicitate.
Împotriva încheierii de respingere a fost formulată de reclamant cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr. 19894 din 15.07.2015.
În cauză, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului ------------------- care a formulat în nume propriu cererea de chemare în judecată pendinte, deși titlul de proprietate nr. 503579 din 3.03.2010 a fost emis pe numele titularei --------------
Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 01.02.2016 reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc a arătat că acțiunea a fost formulată de -------------- în numele ----------------, acesta din urmă fiind titularul dreptului de proprietate, aspect contrazis de însuși conținutul cererii de chemare în judecată din care rezultă în mod indubitabil, că acțiunea a fost formulată în nume propriu de --------------- și semnată de domnul avocat --------------
Sub acest aspect se invocă prevederile art. 4 dintr-un act normativ publicat, conform susținerilor reclamantei în Monitorul Oficial nr. 356/2006 și identificat de instanță ca fiind HG nr. 483/2006 și care statuează: "(1) Administrarea pădurii asigurată de ocoalele silvice presupune realizarea obligatorie de către acestea atât a serviciilor silvice, cât și a altor acțiuni și activități cu caracter economic, contabil, juridic, prevăzute de lege și convenite de proprietar cu ocolul silvic respectiv, în conformitate cu documentul prin care proprietarul a inițiat înființarea ocolului silvic sau pe baze contractuale.";
Instanța constată că textul de lege, astfel cum este formulat, nu conferă un drept de reprezentare ------------------ pentru proprietarul terenului vegetație forestieră, respectiv ------------------------ și anume un drept de reprezentare prevăzut de lege și convenit de părți care de altfel nu a fost dovedit printr-o convenție " documentul prin care proprietarul a inițiat înființarea ocolului silvic sau pe baze contractuale";.
Așadar, art. 4 din HG nr. 483/2006 face trimitere la un alt text de lege care ar prevede o serie de ";activități juridice"; pe care Ocolul Silvic le-ar putea presta în favoarea proprietarilor fiind necesar în acest sens, ca și condiție cumulativă, perfectarea unui contract în acest sens sau existența unui document prin care proprietarul a înființat ocolul silvic.
Instanța nu a identificat niciun text de lege care să confere dreptul reclamantului Ocolului Silvic de a reprezenta în fața instanței proprietarul care se află în dificultăți de natură juridică la momentul intabulării dreptului său de proprietate privată asupra terenului.
De altfel, în măsura în care potrivit textului de lege ar fi rezultat acest drept de reprezentare legal și consfințit prin înțelegerea reclamantului cu titularul dreptului de proprietate, nu mai era necesară "însușirea acțiunii";, la care face referire reclamantul în precizări.
Astfel cum s-a interpretat în doctrină (Gabriel Boroi - Drept procesual civil), persoana juridică este reprezentată în instanță în mod obligatoriu, numai de către reprezentantul său legal, iar convențional, de către avocat sau consilierul juridic, interpretare ce rezultă din coroborarea textelor art. 151 , art. 84 alin 1 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 84 alin 1 Cod procedură civilă "Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii";, iar art. 151 cod procedură civilă statuează:
" (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
(2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
(4) Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor.
(5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociații, societăți ori alte entități fără personalitate juridică, înființată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție.";
Din textul mai sus enunțat și înscrisurile existente la dosar nu rezultă ca Ocolul Silvic să aibă calitatea de reprezentant legal sau convențional al Parohiei Sfântu Spiridon Iași și, pe cale de consecință, cu atât mai puțin posibilitatea legală ca aceasta din urmă să își însușească cererea formulată de reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc în nume propriu.
Totodată, instanța apreciază că atâta timp cât Ocolul Silvic Bisericesc a formulat acțiunea pendinte în nume propriu și nu în calitate de reprezentant, Parohia Sfântu Spiridon Iași nu poate să ratifice cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant. Instituția ratificării a fost concepută de legiuitor, atât în dreptul substanțial, art. 1311 din NCC, cât și în materia dreptului procesual ca o posibilitate pentru mandant de a acoperi lipsa procurii și implicit a dreptului de reprezentare a mandatarului.
Potrivit susținerilor doctrinare nu trebuie confundată excepția lipsei calității procesuale active cu excepția lipsei calității de reprezentant și implicit opțiunea reprezentatului de ratificare a actelor întocmite de reprezentant în lipsa unei dovezi de reprezentare. În literatura de specialitate, în lucrarea mai sus enunțată au fost reținute următoarele: "Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant poate fi invocată de oricare dintre părți, precum și de procuror sau de instanță, din oficiu, fiind o excepție absolută, însă titularul dreptului poate ratifica actele îndeplinite de persoana care a acționat fără a avea calitatea de reprezentant.
Lipsa dovezii calității de reprezentant nu trebuie confundată cu lipsa calității procesual active. Intr-adevăr, așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant presupune situația în care cererea este introdusă în numele titularului ( deci în cerere se menționează faptul că se acționează în numele și în interesul altei persoane, adică în calitate de reprezentant ), iar la dosar nu există dovada din care să rezulte abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular. Dacă, însă, din cuprinsul cererii, nu rezultă că aceasta este introdusă în numele altei persoane, deci nu se menționează în cerere că persoana care a formulat-o este doar un reprezentant al titularului, atunci se va invoca excepția lipsei calității procesuale, întrucât , prin ipoteză, cel care a introdus cererea în nume propriu, în loc să o formuleze în numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.";
Așadar, instanța constată că reclamantul Ocolul Silvic Bisericesc nu își justifică calitatea procesuală activă nefiind parte în raportul juridic dedus judecății, din înscrisurile mai sus enunțate și anume titlul de proprietate emis în baza legii fondului funciar, încheierile pronunțate de către pârât sub nr. 16151, respectiv 19894, dosarul care a stat la baza întocmirii încheierii de reexaminare, depus de către aceasta în temeiul Legii nr. 7/1996, rezultă în mod evident că titularul dreptului de proprietate este Parohia Sfântul Spiridon Iași și nu Ocolul Silvic Bisericesc Bacău.
Potrivit art. 36 Cod procedură civilă definește calitatea procesuală: "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Având în vedere că lipsa calității procesual active a reclamantului primează față de lipsa calității procesuale pasive a pârâtului ---------------------, instanța nu se va mai pronunța cu privire la aceasta din urmă.
Astfel, față de cele arătate mai sus, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului ----------------, urmând a fi respinsă cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Se va dispune comunicarea prezentei hotărâri, la momentul rămânerii definitive, către ----------------------- și Compartimentului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Onești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului --------------
Respinge cererea formulată de reclamantul --------------------, în contradictoriu cu pârâtul ----------------, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Dispune comunicarea prezentei hotărâri, la momentul rămânerii definitive, către ------------------- și Compartimentului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Onești.
Cu drept la apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.03.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
redactat/tehnoredactat - A.D-E/G.M.-22.04.2016
exemplare - 4
comunicat părți -25.04.2016
← pretentii. Jurisprudență Cereri | plangere contraventionala. Jurisprudență Plângeri prealabile → |
---|