Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială

Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 129 din data de 24.08.2015

Dosar nr. xxxx/193/2014

R O M A N I A

JUDECĂTORIA BOTOȘANI

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN zz.ll.aa

INTANTA CONSTITUITA DIN :

PRESEDINTE :

GREFIER :

SENTINȚA CIVILĂ NR. zzzz

Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect "ordonanță președințială";, formulată de reclamanta LVM, în contradictoriu cu pârâtul ZV.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apărătorul ales al reclamantei, avocat XX, lipsă fiind părțile. Se prezintă și martora LS, propusă de reclamantă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se procedează la audierea martorei LS, depoziția acesteia fiind consemnată în proces - verbal atașat la dosar - fila 15.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Avocat ZZ, pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii formulată pe cale de ordonanță președințială, majorarea pensiei de întreținere pentru minora ZOC, având în vedere că, din anul 2007 când i s-a stabilit cuantumul pensiei, venitul minim pe economie a crescut, la fel și nevoile de creștere și educare ale acesteia. De asemenea, solicită exercitarea în mod exclusiv de către reclamantă a autorității părintești asupra minorei.

I N S T A N T A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de zz.ll.aa sub nr. yyy/zz.ll.aa pe rolul Judecătoriei Botoșani, reclamanta LVM, a chemat în judecată pe pârâtul ZV solicitând instanței, pe calea ordonanței președințiale, majorarea pensiei de întreținere pentru minora LVM născută la data de zz.ll.aa și exercitarea în mod exclusiv a autorității părintești.

În motivare se arată că minora ZOC a rezultat din relația reclamantei cu pârâtul ZV, și că prin sentința civilă nr. yyy/zz.ll.aa pronunțată în dosar xxx/193/2007, Judecătoria Botoșani a stabilit domiciliul minorei la mama sa în satul C, comuna Xy, jud. Botoșani obligând pârâtul la plata pensiei de întreținere în cuantum de 75 lei lunar, de la data de 24.01.2007 până la majoratul copilului. Reclamanta susține că se ocupă singură de creșterea copilului ale cărui nevoi au crescut, iar aceste aspecte conduc către necesitatea majorării pensiei de întreținere și exercitarea în mod exclusiv a autorității părintești. În final, reclamanta arată urgența acestor măsuri este dată de interesul superior al copilului.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 996 Noul Cod procedură civilă.

În apărare s-au depus copii după sentința civilă nr. yyy/zz.ll.aa pronunțată în dosar xxx/193/2007 și certificatul de naștere al copilului.

Legal citat, pârâtul ZV nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe ori formula apărări.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, și proba testimonială cu martora LS (fila 15 ds.)

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Minora ZOC a rezultat din relația de concubinaj a părților. Prin sentința civilă nr. yyy/zz.ll.aa pronunțată în dosar xxx/193/2007 Judecătoria Botoșani a obligat pârâtul să plătească lunar în favoarea minorei pensie de întreținere în cuantum de 75 lei.

În speță, reclamanta solicită pe calea ordonanței președințiale majorarea pensiei de întreținere și exercitarea exclusivă a autorității părintești.

În cercetarea aspectelor invocate în speță, instanța este ținută a observa, în primul rând, că cererea ce urmează a fi analizată se circumscrie unei proceduri speciale care impune întrunirea unor exigențe exprese ale legii. Potrivit art. 996 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă, procedura ordonanței președințiale poate fi utilizată pentru măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Astfel, art. 996 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă prevede pentru admisibilitatea ordonanței președințiale îndeplinirea cumulativă a trei cerințe, respectiv să existe urgență, măsura solicitată să fie provizorie (vremelnică) și să nu se prejudece fondul.

Ordonanța președințială neavând drept scop rezolvarea fondului litigiului, rezultă că instanța învestită cu soluționarea unei asemenea cereri se mărginește să stabilească, în raport cu probele prezentate de părți, în favoarea căreia dintre ele există aparența de drept.

Urgența

Din analiza art. 996 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă rezultă două situații în care instanța poate aprecia situația urgenței și anume:

- păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;

- prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

Raportat la aceste criterii s-a decis că, urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, urmând a fi indicate împrejurările din care se deduce urgența.

De asemenea, în cadrul ordonanței președințiale, urgența se apreciază în raport de situația de fapt la momentul introducerii cererii precum și la momentul judecării cauzei. Reclamanta invocă interesul superior al copilului și pretinde că acesta justifică urgența cerută de legiuitor prin art. 996 NCPC. Este de notat însă că, deși interesul superior al copilului este cel care călăuzește instanța în pronunțarea unei soluții în toate cauzele care privesc situația acestuia, este evident faptul că și în această speță, interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii părinți și după separarea acestora, pentru că noua reglementare prevede regula exercitării în comun a autorității părintești. Doar prin excepție, pentru motive temeinice care țin de interesul superior al copilului, instanța de tutelă putând să dispună exercitarea autorității părintești de către unul singur dintre părinți. Aceasta este, de altfel, rațiunea modificării legii în sensul înlocuirii încredințării copilului minor spre creștere și educare unuia dintre părinți, cu exercitarea în comun a autorității părintești. În plus, cu privire la capătul de cerere vizând exercitarea autorității părintești asupra minorei ZOC instanța reține că autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți (art. 483 alin.1). Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească indiferent de statutul lor juridic (căsătoriți, necăsătoriți, divorțați). Astfel, regula este că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, operând prezumția prevăzută de art. 397 că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să se exercite în comun. Excepția de la regulă (art. 398 litera 1) poate apărea dacă există motive întemeiate de natură a sugera că nu ar fi în interesul superior al copilului ca ambii părinți să păstreze autoritate părintească. În aceste cazuri instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți, celălalt părinte, păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia (art. 398 litera 2). Potrivit dispozițiilor art. 8 alin (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a fi îngrijit, crescut și educat de către părinți săi și potrivit art. 30 alin (1) din același act normativ "are dreptul să crească alături de părinții săi";. Corelativ, potrivit art.8 din CEDO "Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie";, iar exercitarea drepturilor părintești reprezintă un element al vieții de familie (cauza Nielsen c. Danemarcei). În concordanță cu jurisprudența CEDO, dar și cu prevederile art.2 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului și trebuie să prevaleze în toate cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Pe de altă parte, din declarația martorului LS(fila 15 ds.) rezultă că atât reclamanta cât și pârâtul sunt plecați în străinătate iar copilul al cărui interes superior se invocă este crescut de bunica maternă. Dincolo de faptul că în speță, nu s-a demonstrat că pârâtul are un comportament incompatibil cu rolul părinte și că astfel sunt primejduite siguranța și confortul copilului său, instanța apreciază că stabilirea în această procedură a exercitării exclusive a autorității părintești ar înfrânge principiul interesului superior al copilului pentru că ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea și educarea copiilor lor iar exercitarea autorității părintești de către un părinte nu reprezintă doar o limitare a drepturilor concurente ale celuilalt părinte ci, totodată și o derobare de obligațiile ce incumbă acestuia.

Vremelnicia

Pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri definitive care privesc rezolvarea fondului, ci numai măsuri provizorii care tind să preîntâmpine o pagubă iminentă și ireparabilă.

Vremelnicia măsurii luate reprezintă doar o condiție a ordonanței președințiale în instanță, care se află în strânsă legătură cu neprejudecarea fondului. Astfel, instanța este datoare să evite orice măsuri care rezolvă fondul litigiului și fac imposibilă eventuala restabilire a situației de fapt anterioare.

În cazul de față, reclamanta nu solicită doar luarea unei măsuri provizorii, ci a uneia definitive atâta vreme cât nu s-a dovedit că mai există o acțiune, pe calea dreptului comun, prin care să se solicite majorarea pensiei de întreținere și exercitarea exclusivă a autorității părintești.

Neprejudecarea fondului cauzei

Analiza acestei condiții presupune un examen sumar al fondului cauzei, determinând astfel de partea cui este aparența dreptului.

Instanta apreciază că cererea reclamantei la acest moment, formulate pe această procedura, este inadmisbilă, aparența în drept nefiind justificată în favoarea reclamantei chestiunea exercitării exclusive a autorității părintești trebuind a fi tranșată într-un litigiu de drept comun.

Cât timp din probele administrate (declarația martorei LS-fila 15 ds.) rezultă că nu numai pârâtul ci chiar și reclamanta este plecată de câțiva ani în străinătate, și că minora ZOC se află de fapt în grija bunicii materne, reclamanta nu justifică o aparență in drept, probatoriul administrat neputând convinge în favoarea sa, iar prezenta procedură se dovedește a fi insuficientă. Instanța subliniază în acest context, detașarea și dezinteresul invocate de reclamantă, chiar reale, nu pot constitui o piedică în calea realizării unei apropieri mai semnificative în viitor între minoră și tatăl său. Nu este posibil a se concluziona că pârâtul a abandonat înseși principiile ce coordonează misiunea creșterii și educării unui copil. O astfel de apropiere este, de altfel, și în interesul minorei ZOC. Practic, dacă pârâtul și-ar menține atitudinea dezinteresată, el însuși ar proceda la o limitare a timpului petrecut cu copilul său.

Având în vedere că reclamanta a învederat împrejurări care nu se circumscriu unei urgente, în înțelesul căii procesuale la care s-a recurs, raportând argumentele expuse în precedent, la probatoriul administrat reținând dispozițiile art. 249 și art. 996 din Noul Cod Procedura civilă, instanța constată că nu sunt îndeplinite în speță condițiile de admisibilitate ale procedurii ordonanței președințiale, urmând a pronunța o soluție de respingere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

HOTARASTE

Respinge cererea formulată pe cale de ordonanță președințială de către reclamanta LVM - CNP:, cu domiciliul în sat X, com. Y, jud. Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul ZV, cu domiciliul în com. Z, jud. Botoșani.

Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Botoșani, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică azi, zz.ll.aa.

PRESEDINTE, GREFIER,

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială