Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Suspendare a executării
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Decizie nr. **** din data de 28.06.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:
R O M Â N I A
X
DOSAR NR.X
DECIZIA CIVILĂ NR.
Ședința publică din data de X
Completul constituit din:
Președinte: X
Judecător : X
Grefier: X
Pe rol judecarea cererii de apel formulate de către apelanții-reclamanți X și X X împotriva sentinței civile nr. X, pronunțate de către X în dosarul nr. X, în contradictoriu cu intimata-pârâtă X, având ca obiect ordonanță președințială suspendarea obligației de plată a ratelor lunare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la strigarea cauzei în ordinea listei de ședință, respectiv la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile, fiind solicitată judecarea cauzei în lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. X, Judecătoria X a respins cererea de chemare în judecată privind pe reclamanții X și X ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție instanțe de fond a reținut că, între reclamanții X și X și pârâta X în calitate de bancă-împrumutătoare, s-a încheiat convenția de credit nr. X având ca obiect acordarea unui împrumut în cuantum de 35.000 CHF.
Față de majorarea ratelor de credit datorate către bancă - determinată de creșterea cursului CHF - reclamanții au solicitat suspendarea parțială a efectelor contractului, în sensul obligării băncii să accepte - până la soluționarea definitivă a dosarului înregistrat pe rolul X sub nr. X având ca obiect acțiune în declararea ca abuzivă a unor clauze contractuale.
Conform art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ai ivi cu prilejul unei executări.
Verificând temeinicia cererii conform dispozițiilor dreptului substanțial, instanța a reținut că, potrivit art. 1082 Cod civil, debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată. O aplicație în acest sens o reprezintă art. 1083 Cod civil, care prevede că nu poate fi loc la daune-interese când, din o forță majoră sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a făcut aceea ce-i era poprit. Prin urmare, "cauză străină"; de care vorbește art. 1082 cod civil este intervenția cazului fortuit sau a cazului de forță majoră (în care se include, dacă are caracteristicile cazului fortuit sau ale cazului de forță majoră, și vina creditorului).
Prin urmare, suspendarea efectelor contractului s-ar putea decide numai în situația unei "cauze străine"; care (a) fie să facă imposibilă executarea (în cazul contractelor bilaterale punându-se problema riscului contractului, care va fi suportat de debitorul obligației imposibil de executat), (b) fie să suspende temporar executarea obligației, ceea ce face ca debitorul să execute cu întârziere, dar fără a plăti despăgubiri pentru aceasta.
Reclamanții nu au invocat și nici nu au dovedit existența unei astfel de cauze străine, majorarea ratelor ca urmare a diferențelor de curs valutar nefiind de natură să se încadreze în împrejurările prevăzute de art. 1083 Cod civil.
Reclamanții cunoșteau sau ar fi trebuit să cunoască de la data încheierii contractului faptul că debitul său este influențat de valoarea CHF la data plății și de asemenea, cunoșteau conținutul clauzelor referitoare la comisioane, acestea nefiind împrejurări noi, de natură să justifice urgența suspendării efectelor unui contract.
În ceea ce privește scăderea veniturilor, nici aceasta nu este o împrejurare imprevizibilă de natură să conducă la suspendarea executării contractului, cu atât mai mult cu cât intervenția medicală avut loc cu mai mult de 1 an anterior formulării prezentei cereri de emitere a ordonanței președințiale.
Nici eventualul argument în sensul că în prezent achită o sumă mai mare decât cea pe care o plătea înainte de valorizarea CHF nu justifică urgența promovării prezentei acțiuni, având în vedere că plata unei sume mai mari de bani nu ține de urgența la care face referire art. 997 Cod procedură civilă. Nu este vorba despre un "drept care s-ar păgubi prin întârziere"; sau despre "prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara";, ci dimpotrivă, reclamantul va avea oricând posibilitatea de a solicita de la bancă restituirea sumelor de bani nedatorate.
Urgența, ca o condiție a ordonanței președințiale, nu trebuie confundată cu celeritatea specifică unui litigiu sau cu dorința reclamantului, legitimă din punct de vedere psihologic, de a plăti, cât mai grabnic, sume mai mici în achitarea obligațiilor asumate. Urgența la care se referă art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă are o altă semnificație, și anume aceea de condiție specifică pentru însăși formularea cererii în justiție, ce ține de însăși natura ordonanței președințiale.
Față de cele arătate, instanța a reținut că o astfel de cerere, având ca obiect suspendarea parțială și temporară a efectelor unui contract de credit nu este inadmisibilă de plano, însă în concret, reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii condițiilor specifice ordonanței președințiale, sens în care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții X și X, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea cererii introductive de instanță așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de apel s-a arătat că înțeleg să critice soluția pronunțata de instanța de fond raportat la faptul că în speța de față sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se putea admite cererea. In acest sens arată faptul ca pe calea ordonanței președințiale pot fi dispuse masuri provizorii in cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări. Or, raportat la faptul că apelanții au promovat pe rolul X Dosarul nr. X având ca obiect constatare nulitate clauze abuzive și obligație de a face apreciază ca sunt întrunite cerințele legale pentru a se fi dispus în sensul celor solicitate de apelanți.
Mai mult decât atât a arătat faptul că datorită creșterii enorme a ratei de schimb valutar si datorita datoriilor pe care le-au acumulat pentru achitarea ratelor (mai mult de V2 din venitul nostru fiind destinat pentru acoperirea datoriilor contractate) nu mai sunt in măsura sa achite lunar ratele creditului contractat in condițiile in care in prezent rata este cu mult mai mare față de momentul la care am contractat creditul. Mai arată faptul ca in prezent apelanții acumulează o restanță de aproximativ 700 de CHF la plata ratelor si exista posibilitatea sa se solicite executarea silita. Astfel apreciază ca este întemeiata cererea apelanților si raportat la faptul ca încercau sa evite procedura de executare silită pana la soluționarea Dosarului de fond.
Apreciază greșita soluția pronunțata de instanța de fond in condițiile in care pârâta-intimata nu va accepta din proprie inițiativa suspendarea plății ratelor de către consumator, până la remedierea clauzelor abuzive ( ca fac obiectul Dosarului sus menționat) astfel încât singura modalitatea juridică pentru a se da efect prevederilor art. 6 din Legea nr. 193/2000 este cererea formulata de apelanți prin care solicită suspendarea plații ratelor pe baza de ordonanță președințială.
Față de toate cele sus învederate apreciază ca sunt întrunite toate cerințele prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, respectiv aparenta de drept, urgenta, caracterul provizoriu și vremelnic (măsurile solicitate având o aplicare limitată în timp) precum și nerejudecarea fondului. Or, în condițiile în care se va constata caracterul abuziv al clauzelor ce fac obiectul Dosarului sus menționat ne vom regăsi in situația ca subsemnații sa fi realizat plați nedatorate care, in situația in care se va respinge si prezentul apel, vor continua in mod nejustificat pana la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a dosarului de fond.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea prezentului, schimbarea hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele NCPC.
Intimata-pârâtă X a depus întâmpinare prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța să respingă apelul ca neîntemeiat, având în vedere următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor ari. 996 alin. (1) din noul Cod de procedura civila, "instanța de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea să ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Din analiza dispozițiilor anterior menționate, rezulta ca una dintre condițiile necesare pentru a fi admisa o cerere de ordonanța președințială constă în afirmarea unei aparente a dreptului.
Având în vedere ca apelanții - reclamanți solicita suspendarea temporara a efectelor clauzelor contractuale care stipulează obligația acestuia de plata ratelor de credit si a comisioanelor, instanța de fond a considerat in mod corect faptul ca nu este îndeplinita condiția de admisibilitate anterior menționata întrucât nu poate fi vorba de existența unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru ca apelanții - reclamanți au o obligație, iar nu un drept.
Mai mult decât atât, se învederează faptul că apelanții-reclamanți au solicitat prin acțiunea de fond înghețarea cursului valutar, or prin cererea de emitere a ordonanței președințiale se solicita suspendarea temporara a ratelor de credit în integralitatea lor, rate care cuprind, pe lângă dobânda si comisionul de administrare si capitalul, or din moment ce acesta nu a fost contestat prin acțiunea de fond, rezultă că nu se poate dispune suspendarea executării lor.
Așa cum si instanța de fond, in mod corect, a apreciat ca nu este îndeplinita cerința urgentei, menționam faptul ca, daca ar fi admisa acțiunea de fond, parata va ti obligata sa restituie sumele încasate in baza respectivelor clauze, astfel încât respectiva paguba ar putea fi reparata ulterior, întrucât obligația de plata a unei sume de bani este o obligare de a da, susceptibila de a fi executata in natura, in toate cazurile.
De asemenea, in susținerea îndeplinirii condiției existentei unui caz grabnic, apelanții - reclamanți susțin ca urgenta consta In înlăturarea pericolului executării silite a bunurilor aflate in patrimoniul reclamanților.
Învederează instanței de judecata ca nu este îndeplinita cerința urgentei întrucât apelanții - reclamanți invoca doar posibilitatea demarării executării silite in urma declarării scadentei anticipate, or pana la acest moment nu s-a concretizat aceasta posibilitate, nefiind începută executarea silita si nici creditul nu a fost declarat scadent anticipat.
Mai mult decât atât, chiar daca ar fi fost începuta executarea silita, pana s-ar ajunge la întocmirea publicațiilor de vânzare a bunurilor aparținând apelanților - reclamanți ar dura câteva luni, întrucât trebuiesc îndeplinite multe formalități de executare silita care durează mai multe luni, in intervalul cărora este foarte posibil sa se soluționeze dosarul de fond.
De asemenea, consideră că nu este îndeplinită condiția urgenței, în considerarea faptului că reclamantul a formulat prezenta acțiune in data de X, deci la mai mult de 9 ani de la încheierea Contractului de credit nr. X, timp in care au plătit lunar ratele astfel cum au fost stabilite, trecerea unui timp relativ îndelungat ducând la concluzia ca apelanții - reclamanți nu au considerat urgentă soluționarea litigiului cu intimata.
Cu privire la ipoteza a treia: condiția de admisibilitate pentru care se prevede necesitatea luării masurilor provizorii pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, instanța de fond a considerat în mod corect ca nu este îndeplinita aceasta condiție întrucât, în cazul constatării nulității clauzelor contestate, parata va fi obligata sa restituie sumele in baza respectivelor clauze, astfel încât respectiva paguba ar putea fi reparata ulterior, întrucât obligația de plată a unei sume de bani este o obligație de a da. susceptibila de a fi executate în natură, în toate cazurile.
Prin urmare, solicită respingerea apelului ca inadmisibil pentru motivele arătate mai sus.
Pe fondul cauzei,
Solicită de respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Învederează instanței de judecata ca apelanții-reclamanți nu au făcut dovada faptului ca ratele ce trebuie achitate lunar nu mai pot fi acoperite din veniturile obținute, ci doar afirma ca se afla in imposibilitatea de a le achita, însă afirmația lor este neînsoțită de probe.
Totodată, se menționează faptul că, în ipoteza în care ar fi admisă cererea de ordonanță președințială și, ulterior ar fi respinsa cererea de chemare in judecata pe fondul raportului juridic litigios, s-ar ajunge la situația în care apelanții-reclamanți ar fi obligați sa restituie într-o singură lună toate ratele cu privire la care ar obține o suspendare provizorie, ceea ce nu ar fi în interesul acestora, întrucât ar exista riscul incapacității reale de plată și, deci cel al declarării scadenței anticipate și al executării silite a contractului de credit.
În concluzie, față de toate aspectele invocate anterior, solicită respingerea apelului declarat de către apelanții-reclamanți împotriva sentinței civile nr. X, pronunțată de X, în dosarul nr. X, ca neîntemeiat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 471 alin.5 rap. la art. 205 și urm. NCPC, art. 996 aiin.1 Cod civil și orice alte dispoziții legale incidente în cauză.
Apelanții X și X au depus răspuns la întâmpinare prin care arată faptul că își mențin apelul așa cum a fost declarat și solicită admiterea lui .
Examinând hotărârea atacată în raport de actele dosarului și de motivele invocate de apelanții reclamanți, X apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. X, X a respins cererea de chemare în judecată privind pe reclamanții X și X ca nefondată.
Potrivit art. 996 alin. (1) C.proc.civ., instanța de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ca atare, pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, trebuie să fie îndeplinite patru condiții în mod cumulativ: aparența dreptului, urgența (existența unor cazuri grabnice), caracterul provizoriu al măsurilor și nerejudecarea fondului.
Condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale se analizează nu doar din perspectiva formală a condițiilor art. 996 C. proc. civ., ci și din perspectiva consecințelor pe care o astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părților implicate în proces. Chiar dacă în această procedură nu se recunoaște sau nu se confirmă un drept cu autoritate de lucru judecat, prin măsurile dispuse se intervine radical în raportul juridic de drept privat.
Reclamanții ce au formulat prezenta acțiune sunt clienți ai pârâtei X, fiind așadar consumatori în sensul legislației protecției consumatorilor, deoarece, în baza contractului încheiat cu pârâta X, comerciant in sensul aceleiași legislații, acționează în scopuri personale, exterioare oricărei activități comerciale, industriale, de producție, artizanală sau liberală.
Retine X ca reclamanții au formulat cererea de emitere a ordonanței președințiale motivat de faptul ca anumite clauze din contractul încheiat cu pârâta sunt abuzive în sensul art.6 din legea nr.193/2000, că leul s-a devalorizat puternic față de CHF, și, față de aceste aprecieri, se impune suspendarea aplicabilității lor până la soluționarea fondului litigiului ce are la bază contractul de credit încheiat, cu consecința suspendării plății ratelor,
Daca in privința condiției referitoare la vremelnicie, constatam ca reclamanții au reușit sa probeze îndeplinirea ei (măsura suspendării fiind solicitata pana la soluționarea definitivă a dosarului înregistrat pe rolul instanței de fond) , nu aceeași situație se regăsește si in privința condițiilor referitoare la urgenta si aparența de drept.
În ceea ce privește îndeplinirea condiției referitoare la urgența tribunalul reține faptul că reclamanții nu au făcut dovada urgenței măsurii solicitate deși aceștia au motivat cererea pe faptul că, lunar trebuie să achite sume de bani mult mai mari și că este posibil ca banca să declare creditul scadent anticipat cu consecința declanșării executării silite.
Legea nu definește conceptul de urgență, ci indică doar situațiile ce pot face necesară și posibilă o intervenție a justiției, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Reclamanții au arătat că cererea sa de chemare în judecată are ca scop păstrarea unui drept și prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Tribunalul constată că, în cauză, nu s-a probat prin nici un mijloc de probă admisibil, în condițiile art. 249 C. proc. civ., potrivit căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Astfel, cu privire la faptul că sumele pe care le plătesc lunar băncii pârâte ar fi împovărătoare, tribunalul reține că acest aspect, nedovedit, nu poate constitui un temei pentru suspendarea efectelor contractului, convenite de părți, așa cum rezultă din contractul menționat mai sus.
Mai mult decât atât, tribunalul reține că și în cazul în care în care reclamanții ar suferi o pagubă, aceasta nu ar fi ireparabilă, existând posibilitatea compensării eventualelor sume de bani achitate în plus către societatea pârâtă.
Așadar, în opinia Tribunalului, din probatoriul administrat, constată că în mod corect prima instanță a reținut că în speță nu este certă producerea în viitor a unei pagube, cu atât mai mult cu cât acesta are la îndemână, în ipoteza câștigării procesului, posibilitatea întoarcerii executării silite.
Și în ceea ce privește condiția referitoare la nerejudecarea fondului Tribunalul, așa cum s-a antamat mai sus, constată că instanța de fond în mod corect a considerat că nu este îndeplinită, în condițiile în care aceasta supune analizei modul în care pârâta intimată și-a îndeplinit propriile obligații contractuale.
Astfel, analizarea acestui motiv, în raport de înscrisurile depuse, în procedura sumară a ordonanței președințiale ar aduce atingere fondului, respectiv acțiunii introduse pe calea dreptului comun, motiv pentru care, ar fi încălcată condiția nerejudecării fondului impusă de procedura specială prevăzută de dispozițiile art.996 Noul C.proc.civ.
Altfel spus, afirmarea drepturilor apelanților reclamanți făcute prin petitul acțiunii ar determina transformarea acesteia intr-o veritabila acțiune de drept comun, aspect ce excede obiectului prezentei cauze, în condițiile în care instanța nu se poate pronunța asupra legalității facturilor emise de intimata pârât, căci o asemenea cercetare este rezervată numai judecății în fond.
Având în vedere că susținerile apelanților reclamanți nu au fost probate în niciun mod, instanța de fond apreciind în mod corect că formularea unei astfel de cereri este neîntemeiată, tribunalul, în baza dispozițiilor art.999 C.proc.civ. va respinge apelul formulat de apelanții-reclamanți X și X împotriva sentinței civile nr. 8253/2016, pronunțate de către X în dosarul nr. X, în contradictoriu cu intimata-pârâtă X, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul formulat de apelanții-reclamanți X, CNP - X și X, CNP - X, ambii cu domiciliul X, împotriva sentinței civile nr. X, pronunțate de către X în dosarul nr. X, în contradictoriu cu intimata-pârâtă X, J X, CUI X, cu sediul în X, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, X.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Judecător - X Judecător - X X
Red. jud. X/X
Dactilo. X./5 ex.X
X
Judecător fond - X
Comunicat ……………………
Ex. ……………………
| ← Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) | Uzucapiune. Jurisprudență Proprietate privată → |
|---|
