Uzucapiune. Jurisprudență Proprietate privată
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Hotărâre nr. **** din data de 29.06.2017
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ
DOSAR NR. ...............
DECIZIA CIVILĂ NR. ................
Ședința publică din data de ..................
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - ...................
JUDECĂTOR - .........................
GREFIER - .....................
Pe rol, se află soluționarea apelului formulat de apelanții-reclamanți ............... , împotriva sentinței civile nr. ................. pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. ................... , în contradictoriu cu intimații-pârâți Municipiul București prin Primar General și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de ............. , fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta decizie civilă, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, dar și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de .............. , ulterior la data de ................ , când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. ........... pronunțată de Judecătoria sector 1 București au fost dispuse următoarele: admiterea excepției lipsei calității procesual -pasive invocată de către pârâți, respingerea cererii de chemare în judecată formulate și modificate de către reclamantul ................. și reclamanta ................ în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL BUCUREȘTI, prin Primar General și cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual - pasivă, precum și respingerea cererii reclamanților privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 București sub nr. .............. , formulată și modificată în ședinta publică din data de ......... -fila nr. ........ dosar, reclamantul ............... și reclamanta ..............., în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL BUCUREȘTI, prin Primar General și cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice au solicitat : să se constate dobândirea, prin uzucapiune, a terenului în suprafață de ............. m.p. situat în municipiul ................... ; să se constate dobândirea, prin accesiune, a construcțiilor edificate pe acest teren .
În motivare, în esență, reclamanții au arătat că, în anul 1964, prin dovada nr. ............ , reclamantul inițial .................. a primit în schimbul terenului arabil în suprafață de .......... ha situat în ................. , terenul în suprafață de ....... ha situat în ............... deținută de ................. .
Din adresa nr. ................. emisă de ........................ rezultă atât atribuirea de ............ ha din ................ , către .............. , dar și atribuirea unei suprafețe similare, fără a fi indicat un număr, către numitul ............. .
Reclamanții au mai arătat că pe acel teren de pe strada ............... , în același an/1964, reclamanții au edificat o construcție din cărămidă, sens în care li s-a deschis rol fiscal și din acel an au achitat toate impozitele aferente. Parcela atribuita reclamanților a fost impusă la Administrația Financiară sub adresa ................ , iar cea a vecinului .............. , sub adresa ................ . Au existat o serie de inadvertențe privind numărul poștal, imobilul figurând fie sub nr. ......... , fie sub nr. 1............ . Deși la nivelul anului 1964, în evidențele fiscale, la nr. .......... , figura .............. , la nivelul anului 2010, la acest număr poștal nu figura înscrisă nicio persoană. Potrivit certificatului de atestare fiscală /14.05.2014, imobilul de la nr. .......... figurează pe numele numitului ............. .
Prin sentința civilă nr. ......... pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. .................. , s-a constatat dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra terenului în suprafață de ............. m.p. și construcțiile ridicate pe acesta și s-a constatat că imobilul din ............ , nu-i mai aparține în prezent lui ............ , ci are ca proprietar adjudecatar pe ............ .
De asemenea, reclamanții au menționat că pârâții au calitate procesual pasivă în prezentul litigiu întrucât potrivit art. 1203 din vechiul Cod civil, bunul este asimilat unui res nullius, nu a fost identificată nicio persoană care ar fi avut proprietatea imobilului ori moștenitorii acesteia, invocându-se și disp. art. 25 din Legea nr.213/1998.
În drept, nu s-au invocat dispoziții legale, altele decât cele menționate în cuprinsul cererii .
Pârâtul MUNICIPIUL BUCUREȘTI, prin Primar General, legal citat și cu un exemplar al cererii de chemare în judecată, au formulat și depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesual - pasive întrucât nu s-a făcut dovada că imobilul este proprietatea Municipiului București, iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât nu a existat o posesie neîntreruptă, prin efectul Legii nr. 58/1974 și al Legii nr.59/1974. Prin formularea capătului de cerere privind accesiunea imobiliară artificială se tinde, pur și simplu, la eludarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991.
Pârâtul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice, legal citat și cu un exemplar al cererii de chemare în judecată, a formulat și depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual - pasive întrucât dobândirea proprietății prin prescripția achizitivă poate opera în contradictoriu cu ultimul proprietar, or, în speță, nu s-a făcut dovada că Statul este ultimul proprietar al terenului. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la constatarea dobândirii proprietății asupra construcției prin accesiune, pârâtul a arătat că acesta nu are calitate procesual pasivă ca efect al Legii nr. 50/1991. Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 1890 din Vechiul Cod civil.
În considerentele sentinței pronunțate de prima instanță s-a reținut că raportat la obiectul principal al cererii și identificarea acestuia ( nr ............ ), se constată că potrivit proceselor -verbale de impunere clădirii și terenuri /1964 - filele .... și .... dosar de fond, în anul 1964, numitul Caragea Marin figura cu un teren construit și neconstruit în suprafață de ...... m.p. situat la nr. .......... al străzii ............. , iar la nr. ......... , figura cu teren în suprafață de ......... m.p. numitul ........... ;
- din cuprinsul adreselor nr. .............. , nr. .............. și nr. .............. - filele .......... dosar de fond, rezultă că str. ............ nu a purtat o altă denumire, iar imobilul indicat de reclamanți și marcat în acest sens pe planurile topografice, ce au fost anexate cererii administrative, nu figurează în baza de date ca având număr poștal atribuit. Pe de altă parte, prin adresa de fila nr. ........ dosar de fond, se arată că imobilul pentru care reclamanții folosesc adresa poștală nr. ........... , iar nu ........... ( conform și certificatului de atestare fiscală /14.05.2014 - fila nr. 12 dosar prin care se atestă si constructiile existente și invocate de reclamanți ) reprezintă imobilul ce a fost consemnat în evidențele cadastrale ale Orașului București din anul 1986 pe adresa poștală nr. ........., sector 1, cu teren în suprafață de ...... m.p. , proprietate particulară, categoria de folosința curți - construcții, posesor fiind la data întocmirii evidențelor ............. .
Raportat chiar la susținerile reclamanților din cuprinsul actului procesual de la fila nr. ......... dosar -paragraful ........... ( în sensul că imobilul obiect al litigiului în suprafață de ....... m.p. situat, mai nou, la nr. ........... nu există carte funciară deschisă, iar pentru imobilul situat la nr. ........... - și pentru care a fost eliberat reclamanților certificatul de atestare fiscală /14.05.2014 -fila nr. ........ dosar - este deschisă cartea funciară nr. .......... ), instanța de fond a constatat că potrivit extrasului de carte funciară nr. .............. , proprietarul actual al imobilului - teren în suprafață de .......... m.p. situat în ................ este numita .............. -fila nr. ............ dosar ;
Potrivit adresei nr. ............ a Sectorului 1 a Municipiului București, imobilul situat în str. ....................., nu a fost identificat printre imobilele care fac parte din inventarul Bunurilor Publice care alcătuiesc Domeniul Public al sectorului 1 al municipiului București .
Instanța de fond a mai constatat că, în perioada 1964 -până în prezent ( filele 9 și 12), reclamanții figurează, prin impunere la organele fiscale, cu imobile -teren și construcții - , situate la nr. ........ ( iar nu la nr. ........... ), iar proprietar actual al terenului este, potrivit extrasul de carte funciară nr. ........... -fila nr. .......... dosar , numita .............. De altfel, chiar și dacă s-ar acorda eficiență juridică conținutului adreselor nr. .............. , ............. și nr. .......... -filele ............ dosar de fond și, chiar dacă s-ar pretinde că imobilul -teren ce formează obiectului prezentului dosar ar fi situat la nr. ........... , potrivit acestor adrese mai sus menționate și, totodată, potrivit procesului -verbal de impunere/1964 de la fila nr. ......... dosar, posesor/deținător cunoscut al imobilului de la nr. .......... ar fi numitul .............. .
Cu privire la cadrul procesual pasiv indicat de reclamanți și în prezenta cerere, prima instanță a mai constatat și reținut și faptul că, anterior, la data de .............., reclamanții au mai formulat o acțiune /cerere ce a cuprins aceleași capete de cerere și asupra căreia Tribunalul București, prin decizia nr. ............... dispusă în dosarul nr. .............. , s-a pronunțat, în mod definitiv și irevocabil, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual - pasive a pârâtului Municipiul București - Sector 1 , fiind respinsă acțiunea în consecință , dat fiind faptul că, în acel dosar, nu s-a depus vreun titlu de proprietate al pârâtului asupra terenului în litigiu și în niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar pârâtul nu figurează în calitate de proprietar al imobilului -fila nr. ........ dosar .
În condițiile în care niciun înscris din prezentul dosar nu atestă exercitarea de către pârâții din prezenta cauză fie a vreunuia, fie în mod cumulativ, a atributelor dreptului de proprietate asupra imobilului -teren ce formează obiectul prezentei cereri, neexistând nicio dovadă privind deținerea imobilului - teren din prezentul litigiu în domeniul public sau privat al pârâților, precum și în condițiile în care, raportat la natura sa juridică și efectele sale juridice, prezenta acțiune trebuie îndreptată împotriva fostului proprietar al imobilului care, l-a lăsat timp îndelungat în posesia unei alte persoane, permițându-i, prin pasivitatea sa, să se comporte public ca proprietar sau titular al altui drept real, prima instanță a admis ca întemeiată excepția lipsei calității procesual -pasive invocată de către pârâți, și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată și modificată, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual -pasivă . Totodată, raportat la soluția dispusă, a fost respinsă cererea reclamanților privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. ............... pronunțate de Judecătoria sector 1 în dosarul mai sus menționat, reclamanții ............ și .............. , în termen legal, au formulat apel.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de ............. .
Consideră apelanții sentința pronunțată ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele:
Prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Municipiul București prin Primar General și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a respins cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că "în condițiile în care niciun înscris din prezentul dosar nu atestă exercitarea de către pârâții din prezenta cauză fie a vreunuia, fie în mod cumulativ, a atributelor dreptului de proprietate asupra imobilului — teren ce formează obiectul prezentei cereri, neexistând nicio dovadă pentru deținerea imobilului - teren din prezentul litigiu în domeniul public sau privat al pârâților, precum și în condițiile în care, raportat la natura sa juridică și la efectele sale juridice, prezenta acțiune trebuie îndreptată împotriva fostului proprietar al imobilului [...] va respinge cererea de chemare în judecată."
Apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind evident nelegală și temeinică, pronunțată cu interpretarea și aplicarea total greșită a dispozițiilor art. ............ ncpc, art. 430 ncpc, art. 477, 1199 si 1203 c.civ.vechi, art. 25 din Legea 213/1998, art. 4, 6 și 36 din Legea nr. 18/1991, art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, precum și cu interpretarea total greșită a probelor aflate la dosar.
În primul rând, se va constata că la momentul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți, au solicitat instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 248 Ncpc, să dispună unirea excepției cu fondul cauzei, pentru soluționarea acesteia fiind necesara administrarea de probatorii comune cu fondul, respectiv înscrisuri, interogatoriu, martori și mai ales expertiza topografică-imobiliară, urmând ca instanța să verifice dacă imobilul face parte din patrimoniul celor doua pârâte.
Instanța fondului a apreciat că nu este necesară o astfel de abordare a cauzei, deși chiar prin cererea de chemare in judecata au indicat instanței că în decursul timpului au existat o serie de inadvertențe în ceea ce privește numărul poștal, imobilul figurând fie sub nr. ...... , fie sub nr. ........... , astfel încât se pot crea confuzii cu privire la situația juridică a imobilului.
Însă, din adresa nr. .......... din 29.IX 1964 emisă de Sfatul Popular al Raionului 30 decembrie către Secțiunea Financiară Inspecția ITP, rezultă un fapt extrem de important, și anume că au fost atribuite atât vecinului ............ , cât și lui .......... , suprafețe diferite de teren, respectiv de câte ............... ha fiecare, în ............. , fost deținut de .................. .
Ca atare, era exclus ca instanța de fond să-i rețina lui Coca Ion vreo prezumție de proprietate asupra terenului atribuit lui Caragea Marin încă din anul 1964 și deținut în mod neîntrerupt până în prezent.
Tot astfel și în ceea ce o privește pe Silvestri Maria, care potrivit extrasului de carte funciară nr. ............ este proprietarul terenului din .............. , în condițiile în care din certificatul de atestare fiscală și din istoricul fiscal rezultă fără echivoc că ............. nu a figurat niciodată și nu figurează nici în prezent ca proprietar al imobilului pentru care există rol fiscal deschis pe numele .............. .
Mai mult decât atât, instanța de fond a omis să analizeze adresa ............... emisă de Primăria Municipiului București, Direcția Patrimoniu, Serviciul Cadastru, pe care au menționat-o în mod expres în conținutul cererii de chemare in judecată, din care rezulta că "imobilul marcat pe planurile topografice scara 1:500 si 1:2000 nu figurează în baza de date ca având număr atribuit."
Ca atare, dacă ar fi coroborat toate aceste documente aflate la dosar, instanța în niciun caz nu putea să rețină calitatea de prezumtiv proprietar al lui ........... sau a lui ............ asupra terenului în litigiu, și să înlăture pur și simplu calitatea procesuală pasivă a pârâților, fără a face verificări amănunțite asupra locului situării imobilului, printr-o expertiză topografică-imobiliară și, ulterior, a obținerii relațiilor de la autorități privind situația juridică a imobilului.
Mai mult decât atât, instanța face aprecieri cu totul greșite și asupra considerentelor deciziei nr. .............. dispuse în dosarul ................ , reținând în mod eronat că instanța anterioară s-a pronunțat în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului București sector 1, fiind respinsă acțiunea în consecință, dat fiind faptul că, în acel dosar, nu s-a depus vreun titlu de proprietate al pârâtului asupra terenului în litigiu și în niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar pârâtul nu figurează în calitate de proprietar al imobilului. "
În realitate, așa cum urmează să se constate din conținutul hotărârilor anterioare depuse, acțiunea anterioară, ce a făcut obiectul dosarului ................ , a fost îndreptată împotriva Municipiului București sector 1 - prin Primarul sectorului 1, iar la pronunțarea hotărârii instanța a avut în vedere "dispozițiile art. 20-21, coroborate cu art. 119-121 din Legea nr. 215/2001, care prevăd că doar unitatea administrativ teritorială care este orașul, este persoana juridică ce are patrimoniu și capacitate juridică, în timp ce subdiviziunea administrativ teritorială, care este sectorul, nu poate avea patrimoniu și nici personalitate juridică.
Mai mult, autoritățile administrației publice locale constituite la nivelul sectoarelor nu au printre atribuțiile lor exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilelor din teritoriul sectorului, ci doar un drept de administrare a bunurilor proprietate publică sau privată a Municipiului București, drept care se atribuie prin Hotărâre a Consiliului General conform art. 81 alin. 2 lit. f din Legea nr. 215/1991 și, prin urmare, nu pot sta în judecată, în calitate de pârât într-o acțiune în care se solicită uzucaparea imobilului. "
Ca atare, nu lipsa unui titlu de proprietate deținut de stat asupra terenului a condus la respingerea acțiunii anterioare, ci imposibilitatea administrației publice locale de a sta ca pârât într-un proces de uzucapiune.
Așa cum s-a observat din conținutul cererii de chemare în judecată, prezenta acțiune este îndreptata împotriva Municipiului București și a Statului Român, în raport de dispozițiile art. 477, 1199 si 1203 C.civ.vechi, art. 25 din Legea 213/1998, art. 4, 6 si 36 din Legea nr. 18/1991, art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 și în raport de împrejurarea că imobilul ce face obiectul prezentei cauze a intrat în posesia autorului apelanților prin decizia de atribuire nr. 1369/25.04.1964 emisă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Raionului 30 decembrie. Având în vedere acest document, în mod evident Statul Român, la nivelul anului 1964, avea calitatea de proprietar al terenului.
Și din adresa nr. ..... /29.09.1964 emisă de autoritatea administrativ locală, în calitate de reprezentant al statului român, rezultă atribuirea de către statul român, autorului ............ , a unei suprafețe de .......... ha situat în Str. .............. .
Această situație de fapt este confirmată și de istoricul de rol fiscal și actele anexate acestuia, acte din care rezultă că anterior autorului ........... nu a fost înscrisă nicio altă persoană fizică proprietar al acestui imobil, în speță devenind aplicabile dispozițiile art. 1203 din vechiul cod civil, bunul fiind asimilat categoriei de res nullius.
Soluția decurge și din prevederile art. 25 din Legea 213/1998 care dispun: "în accepțiunea prezentei legi, prin sintagma domeniul public din art. 477 vechiul cod civil, se înțelege domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale, după caz".
Pe de altă parte, în legătura cu terenurile din domeniul privat al statului sau a unităților administrativ teritoriale, în art. 6 teza finala din Legea 18/1991, se precizează că ele sunt supuse dispozițiilor de drept comun, norma cu privire la terenurile aparținând domeniului privat al unităților administrativ teritoriale, fiind preluată ca atare și în dispozițiile art. 123 alin. 2 din Legea 215/2001.
Practica majoritară recunoaște calitatea procesuala pasiva a unităților administrativ teritoriale pe baza dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991 care stabilește ca terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localităților si care sunt in administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26 din aceeași lege, care la randu-i prevede ca terenurile situate in intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara moștenitori, trec in proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, si in administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosința celor care doresc să își construiasca locuințe și nu an teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
În unele cauze deduse judecății sale, Curtea Europeană a reținut existența unui drept protejat de Convenție din situații de fapt, cu mare persistență în timp. Având a se pronunța cu privire la existența dreptului de proprietate asupra unor terenuri, instanța europeană a arătat că "ea acordă o deosebită importanță dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, datorită absenței (...) unor planuri cadastrale și imposibilității înscrierii proprietății în registrele de publicitate imobiliară" (a se vedea, spre exemplu, cauza Sfintele Mănăstiri c. Greciei, hotărârea din 9 decembrie 1994).
Dat fiind că niciun alt proprietar nu a putut fi identificat, reclamanții s-ar afla în imposibilitate de valorificare a drepturilor lor rezultând dintr-o îndelungată stăpânire a unui teren din cauza lipsei unei activități coerente a statului privind publicitatea imobiliară referitoare la înscrierea dreptului de proprietate. Or, apărarea efectivă a dreptului de proprietate impune și adoptarea unor măsuri pozitive de protecție, ce semnifică existența unor obligații pozitive în sarcina autorităților statale competente, acolo unde există o legătura între măsurile pe care un reclamant le-ar putea aștepta în mod legitim de la acestea, raportate la exercitarea prerogativelor conferite de stăpânirea unui bun. Aceasta ar fi însemnat inclusiv obligația de a reglementa și implementa activitatea privind publicitatea imobiliară în așa fel încât să permită instanțelor naționale să soluționeze în mod eficace și echitabil orice eventual litigiu referitor la un teren cu privire la care reclamanții au cel puțin o speranță legitimă de a obține dreptul de proprietate cu privire la un teren (speranța legitimă decurgând dintr-o îndelungată stăpânire, de care legea leagă producerea unor efecte juridice).
Prin urmare, nu rămâne decât ca instanța să constate că atunci când reclamantul dintr-o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune depune diligențe rezonabile pentru identificarea adevăratului proprietar și nu reușește, unitatea administrativ-teritorială în circumscripția căreia se află situat imobilul ar fi singura care ar putea invoca un drept asupra acestuia (art. 1199 C. civ.).
Această calitate procesuală pasivă atribuită în mod forțat statului, chiar atunci când acesta neagă prezumția de proprietate ridicată împotriva sa, are susținere în dispozițiile legale mai sus citate.
Chiar dacă pârâții Statul Român și Municipiul București neagă prezumția de proprietate ridicată împotriva lor, având în vedere că din verificările rezonabile ale apelanților nu a fost identificată nicio persoană fizică care ar fi avut proprietatea asupra imobilului ori moștenitorii acesteia, și având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, urmează să fie constatată calitatea procesuală pasivă a acestora.
Mai mult decât atât, cu privire la acest aspect, în speță, a câștigat autoritatea de lucru judecat, în sensul prevăzut de art. 430 C. proc. civ., și considerentele deciziei civile pronunțate în dosarul nr. ................. , prin care instanța a stabilit că în privința constatării dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului ce face obiectul prezentului dosar, are calitate procesuală pasivă Municipiul București, în calitate de administrator al bunurilor ce aparțin statului român.
Ca atare, pentru considerentele mai sus expuse, apreciază hotărârea instanței de fond nelegală și temeinică, pronunțată cu interpretarea și cu aplicarea total greșită a dispozițiilor art. 248 N. C. proc. civ., art. 430 N. C. proc. civ., art. 477, 1203 C. civ. vechi, art. 25 din Legea 213/1998, art. 4, 6 și 36 din Legea nr. 18/1991, art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, precum și cu interpretarea total greșită a înscrisurilor aflate la dosar, motiv pentru care solicită ca în temeiul dispozițiilor art. 466 și urm. N. C. proc. civ., să se anuleze sentința apelată, să se respingă excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâți sau să dispună unirea acesteia cu fondul și să trimită cauza spre rejudecare instanței de fond.
Probe: înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiza topografică-imobiliară.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate în conformitate cu dispozițiile art. 479, 480 Cod procedură civilă, tribunalul constată că în fapt și în drept, apelul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
În speță, instanța de control judiciar va înlătura critica apelanților privind aplicarea greșită a legii de prima instanță cât privește modul de soluționare a excepției procesuale invocate, respectiv a excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București prin Primar General și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât în mod judicios judecătorul fondului a arătat că având în vedere obiectul principal al cererii, respectiv constatarea dobândirii, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de ....... m.p. situat în municipiul ............. , iar capătul de cerere accesoriu fiind dobândirea proprietății, prin accesiune, s-a constatat că potrivit proceselor -verbale de impunere clădirii și terenuri /1964 - filele ......... dosarul de fond în anul 1964, numitul ............. figura cu un teren construit și neconstruit în suprafață de ...... m.p. situat la nr. ..... al străzii .......... , iar la nr. ......... , figura cu teren în suprafață de ...... m.p. numitul ............ .
Mai mult decât atât, tribunalul reține, verificând raționamentul primei instanțe, că din cuprinsul adreselor nr. ..... /14.05.2014, nr. .... /6209/27.05.2014 și nr. ....... /14.08.2014 -filele ....... dosarul de fond, rezultă că str. ............ nu a purtat o altă denumire, iar imobilul indicat de apelanții reclamanți astfel cum este evidențiat de planurile topografice, nu figurează în baza de date ca având număr poștal atribuit.
În altă ordine de idei, deși sarcina probei incumbă reclamanților potrivit art. 249 C. proc. civ., aceștia nu au probat faptul că persoana ce le-a transmis suprafața de teren în litigiu este cel puțin unul dintre pârâții în cauză, în contextul în care, în acord cu constatările riguros efectuate de judecătorul fondului, potrivit adresei nr. ......... /19.12.2014 a Sectorului 1 a Municipiului București, imobilul situat în str. ............ , nu a fost identificat printre imobilele care fac parte din inventarul Bunurilor Publice care alcătuiesc Domeniul Public al sectorului 1 al municipiului București, iar extrasul de carte funciară nr. ............ atestă că proprietarul actual al imobilului - teren în suprafață de ........... m.p. situat în str. .............. este numita ........ -fila nr. ......... dosar de fond .
Considerentele anterior expuse acreditează ideea fermă a inexistenței identității între persoana pârâților Municipiul București prin Primar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și cel obligat în acelasi raport juridic (calitate procesuală pasivă) și față de conținutul adreselor nr. ......... /14.05.2014, nr. .......... /6209/27.05.2014 și nr. .......... /14.08.2014 -filele 13-15 dosar coroborat cu procesul -verbal de impunere/1964-fila nr. ...... dosar, de unde rezultă că posesor/deținător cunoscut al imobilului de la nr. ......... ar fi numitul ....... .
Pe cale de consecință, instanța de control judiciar reține că apelanții reclamanți nu au adus probe adecvate și suficiente, în sensul indicării unui titlu de proprietate al pârâților asupra terenului în litigiu, iar din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că pârâții dețin în prezent calitatea de proprietar al imobilului -fila nr. .......... dosar de fond. În acest sens, tribunalul va înlătura apărarea apelanților vizavi de necesitatea efectuării unei expertize specialitatea topografie, întrucât lucrarea tehnică ar fi avut în vedere situația imobilelor în litigiu și/sau învecinate raportat la actele de proprietate și/sau evidențele cadastrale prezentate de părți, adică aceleași înscrisuri analizate de instanța de fond și de apel cum s-a arătat anterior, or o astfel de împrejurare imprimă acestei probe o lipsă de utilitate.
Prin prisma acestor considerații, întrucât sunt întrunite condițiile art. 480 alin. 1 C. proc. Civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat, sentința pronunțată de prima instanță fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții-reclamanți .......... , cu domiciliul în ........... și ............ - decedată pe parcursul procesului la data de ..............., cu ultimul domiciliul în ................ , împotriva sentinței civile nr. ............. pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimații-pârâți Municipiul București prin Primar General cu sediul în București, b-dul. Regina Elisabeta, nr.47, sector 5 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, str. Apolodor, nr. 17, sector 5.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi ................ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
........................................ .................................
GREFIER
....................................
| ← Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Suspendare a executării | încuviinţare executare silită.. Jurisprudență Executarea silită → |
|---|
