Partaj bunuri comune. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 5816 din data de 04.10.2016
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.XXX din data de XXX, reclamanta F.L. a chemat în judecată pe pârâtul F.E. solicitând ca,prin hotărâre judecătorească,să fie partajate bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei,cu reținerea unei cote de contribuție de 65% în favoarea ei și,respectiv, 35% în favoarea pârâtului.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare,a arătat că s-au căsătorit în anul XXX,căsătorie care a fost desfăcută prin hotărârea pronunțată în dosarul nr. XXX al Judecătoriei Bacău;că în timpul căsătoriei au dobândit suprafața de 25,50mp teren situat în XXX,un imobil casă de locuit situat în XX compus din o casă de locuit P+1+M,la care este atașată o cameră a centralei termice și un beci,și o bucătărie de vară și garaj,la care s-au făcut extinderi din materiale ușoare, un imobil casă de locuit situat în XXX,suprafața de 2287,77mp. teren situat în extravilanul XXX și suprafețele de 405 mp, 687mp. și 1723 mp teren situat în XXX și dobândite prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr.XXX al Judecătoriei Bacău; că imobilul din XXX este parțial terminat,în sensul că doar demisolul este tencuit și placat cu gresie, iar în rest la roșu;că imobilele construcție sunt amplasate pe terenuri proprietatea ei, dobândite prin contracte de donație; că a avut o contribuție mai mare la dobândirea acestor bunuri;că în prima parte a căsătoriei,respectiv o perioadă de 13 ani,a avut serviciu în mod permanent,după care se ocupa de casă și de copii,în timp ce pârâtul a lucrat ca angajat o perioadă scurtă,după care,aproximativ 6-7 ani a lucrat particular, reparând frigidere,dar niciodată nu-i spunea cât câștigă și nu obișnuiau să pună banii la un loc;că ea suporta cea mai mare parte a cheltuielilor comune, iar de multe ori pârâtul îi cerea bani pentru benzină sau pentru a cumpăra piesele de care avea nevoie; că în această perioadă ea a câștigat la LOTO suma de aproximativ 14.000.000ROL cu care a contribuit la achiziționarea unei mașini, restul fiind folosită pentru cumpărarea apartamentului în care au locuit; că mașina cumpărată a fost folosită mai mult de către pârât, iar ulterior a fost vândută și banii obținuți au fost folosiți pentru achiziționarea unui alt autoturism,pe care, la plecarea în străinătate,fostul soț l-a lăsat în grija unei alte persoane,care l-a înstrăinat și a încasat prețul; că în anul XXX pârâtul a plecat în Italia, dar s-a întors după o lună,a plecat din nou în luna noiembrie a anului XX și a început să muncească din anul XXX;că banii pe care i-a câștigat în acel an i-au ajuns doar pentru a achita datoriile pe care le contractase pentru plecările anterioare;că în anii XXX au lucrat amândoi în Italia,timp în care au strâns banii necesari pentru a începe și pentru a continua ridicarea casei din XXX; că în anul XXX pârâtul a venit în țară cu o sumă importantă de bani,promițând că se va implica și îi va folosi la continuarea construcției începute, dar nu s-a ținut de cuvânt,ridicând doar o parte din zidărie,după care a plecat și a lăsat banii tatălui său, care a decedat la scurt timp, astfel încât banii nu au mai fost recuperați;că fostul soț a înființat împreună cu fratele său o societate comercială de reparații frigidere, pârâtul contribuind cu utilaje,frigidere,piese,dar ulterior nu s-au mai înțeles,astfel încât ei au rămas cu paguba; că din XXX și până la sfârșitul anului ea s-a aflat în țară și s-a ocupat de terminarea construcțiilor,a pregătit mâncare la muncitori,a racordat casa la canalizare și s-a ocupat de înființarea unei societăți;că în perioada în care a ridicat anexele, respectiv,bucătăria și garajul,tatăl ei i-a dat suma de 50.000.000 ROL,bani pe care i-a investit atât în construcții,cât și în amenajarea laboratorului;că în anul XXX a înființat XXX,iar în anul XXX a început activitatea,ea ocupându-se de laboratorul de cofetărie, începând cu anul XXX, iar pârâtul desfășurând o activitate separată de reparare a frigiderelor;că odată cu trecerea anilor veniturile realizate de ea erau substanțial mai mari decât cele realizate de pârât;că din anul XXX pârâtul s-a ocupat de XXX societate care,deși este pe numele fiului lor, este administrată în totalitate de fostul soț; că pârâtul nu i-a spus niciodată ce venituri realizează,astfel încât ei îi reveneau,în exclusivitate,cheltuielile gospodăriei,iar uneori soțul îi cerea bani pentru cheltuielile celeilalte societăți;că activitatea laboratorului de cofetărie a mers din ce în ce mai bine datorită priceperii și serozității ei, astfel încât a reușit să se extindă;că în urmă cu mai mulți ani pârâtul a început o relație extraconjugală pe care o finanța din banii proprii sau din banii XXX, situație reținută și în considerentele hotărârii de divorț; că pe întreaga perioadă a căsătoriei nu numai că a asigurat venituri mai mari,dar a fost singura care s-a ocupat de gospodărirea banilor,economisirea și chibzuirea acestora și că se impune a-i fi atribuite în lot bucătăria,garajul și anexele lipite de acestea situate în XXX,deoarece în aceste clădiri își desfășoară activitatea XXX, parterul și mansarda din casa situată în XXX și ½ din terenurile cumpărate în timpul căsătoriei,iar pârâtului celelalte bunuri, și, în măsura în care vor exista diferențe de valoare între loturi,vor fi acoperite prin plata de sulte.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.979 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedire,reclamanta a solicitat admiterea și administrarea probei cu înscrisuri,interogatoriul pârâtului,a probei testimoniale-declarațiile martorilor audiate fiind atașate la prezentul dosar,și efectuarea de expertize tehnice.
A depus, în copie, sentința civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău,schițe,un contract de comodat,actul de alipire autentificat sub nr.XXX la XXX,două contracte de donație,contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX din data de XXX la XXX,sentința civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău,un raport de expertiză tehnică, autorizația de construire nr.XXX, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX la XXX, autorizația de construire nr.XXX eliberată de Primăria comunei Mărgineni( filele 7-36,volumul I),extrase CF, schițe, certificatul nr. XXX eliberat de OCPI Bacău( filele 61-74 dosar).
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru-6615 lei.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în termenul prevăzut de art.201 alin.1 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare,acesta a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei,dar cu reținerea unor cote egale de contribuție.
În motivare, a arătat că susținerile reclamantei nu corespund realității;că a fost angajat cu contract de muncă din anul XXX până în anul XXX la I.R.U.C.Bacău,iar apoi, până în anul XXX, a lucrat la XXX, în funcția de mecanic frigotehnist,obținând venituri foarte mari;că în această perioadă a prestat și activitate particulară în timpul liber,reparând frigidere și obținând venituri suplimentare considerabile;că începând cu anul XXX a renunțat la serviciu și a lucrat în particular în domeniul prestări servicii,reparații frigidere pe cont propriu,veniturile obținute de el crescând în permanență;că în perioada în care a fost angajat a depus la CEC suma de 51.000 lei,care a fost folosită,alături de suma de 10.000lei, câștigată de reclamantă la LOTO,și de alte sume economisite,la achiziționarea unui autoturism cu care au rezolvat unele probleme de familie, dar și-a exercitat și meseria,deoarece efectua multe deplasări; că în acea perioadă a înființat o societate de reparații frigidere,împreună cu fratele lui,care a fost profitabilă, dar care nu a putut continua din cauza unor neînțelegeri;că în anul XXX au început construcția casei din XXX care nu era terminată în momentul plecării în Italia; că nu a contabilizat banii obținuți din activitatea lui,dar toți acești bani au fost consumați în gospodărie, veniturile lui pe ansamblu fiind mult mai mari decât ale reclamantei; că este adevărat că laboratorul de cofetărie a început să producă venituri,dar construirea acestui spațiu comercial a fost realizată de ei împreună,iar el a făcut parte din societate și a desfășurat activitate; că nu mai există bucătăria de vară și garajul cu extindere la care face referire reclamanta, în locul lor fiind construit un spațiu comercial de producție și de vânzare,deasupra căruia,pe o anumită porțiune,au construit o mansardă locuibilă și o terasă;că acest spațiu trebuie definit și expertizat ca atare și reținut la masa de partaj în această configurație;că în timp ce lucra în Italia a venit acasă pentru o lună,a început construcția laboratorului și a lăsat o sumă de bani tatălui lui,pentru plata manoperei,iar la moartea acestuia construcția era ridicată la roșu și plătită; că în timpul căsătoriei a vândut o proprietate moștenire de la părinții lui,obținând suma de 50.000.000 lei( partea lui),bani folosiți în construcție;că și în perioada în care a fost în Italia a realizat venituri frumoase pe care le-a folosit la realizarea bunurilor comune ba,mai mult,a strâns bani și asigurat deplasarea și întreținerea reclamantei în Italia; că din această țară, a adus un tir cu marfă,respectiv 30 frigidere,60 mașini de spălat,1000 compresoare frigorifice, 10 agregate frigorifice mari și utilaje pentru dotarea laboratorului,pe care le-a reparat,după care le-a vândut,obținând venituri;că nu sunt reale susținerile reclamantei că a cheltuit o parte din bani în cadrul unor relații extraconjugale,deoarece acea relație a fost pasageră și de scurtă durată și a avut loc la sfârșitul căsătoriei, când bunurile supuse partajului erau realizate; că este adevărat că și reclamanta se ocupa de gospodărirea și de administrarea banilor, dar veniturile lui erau mai mari și acopereau necesarul curent și imediat,și că în timpul căsătoriei a fost omul bun la toate,a fost antrenat în permanență în munca de ridicare a construcțiilor și s-a ocupat de toate demersurile necesare pentru proiectare,materiale,echipe de constructori, în timp ce reclamanta se ocupa numai de laborator.
Sub aspect reconvențional pârâtul-reclamant a solicitat să se constate că suprafețele de teren pe care sunt construite casa și laboratorul de cofetărie sunt bunurile lui proprii și că, contractele de donație încheiate de rudele lui cu fosta soție sunt acte juridice simulate.
În motivare,a arătat că prin contractele autentificate sub nr.XXX, nr.XXX, nr.XXX și,respectiv, sub nr.XXX au fost donate reclamantei,de către verișorii lui, suprafețe de 594,506,594 și,respectiv,594mp teren situat în XXX,care face parte din același trup de teren ce a aparținut bunicilor lui; că aceste contracte au fost donate în considerarea legăturii de rudenie cu verișorii lui,iar la momentul încheierii el era în Italia,astfel încât reclamanta a avut calitatea de donatar, simulația realizându-se prin interpunerea de persoane; că ei au început construcția casei încă din anul XXX pe un teren al bunicilor lui și în considerarea faptului că acest teren îi va aparține,au continuat ridicarea casei și era necesar să devină proprietar pe acest teren pentru a intra în legalitate;că,motivat de faptul că ei erau în Italia,iar el avea un loc de muncă pe durată nedeterminată,a convenit cu verișorii lui să încheie actele notariale cu soția lui,care s-a deplasat singură în țară și care s-a prezentat la notariat în baza acestui acord simulatoriu, încheind actele de donație pe numele său, dar cu rezoluția comună că beneficiarul transmiterii terenurilor este el; că reclamanta a primit o suprafață de 6000mp. de la o soră a sa, terenul respectiv fiind proprietatea sa,fără ca el să aibă pretenții,și că nu există argumente care să susțină că verișorii lui au vrut să o gratifice numai pe reclamantă, în detrimentul lui.
În drept, cererea reconvențională nu a fost motivată.
În dovedire, pârâtul-reclamant a solicitat admiterea și administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei-pârâte,a probei testimoniale-declarațiile martorilor audiați fiind atașate în prezentul dosar,și efectuarea de expertize tehnice.
A depus,în copie, schițe,contractele de donație autentificate sub nr.XXX și, respectiv, nr.XXX la XXX și un act de partaj voluntar.
A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.000lei.
Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale.
Pe excepție, aceasta a precizat că pârâtul reclamant nu are calitate procesuală activă deoarece, nulitatea relativă nu poate fi invocată decât de o parte contractantă;că s-a prescris dreptul de a se constata caracterul simulat al celor 4 contracte de donație despre care fostul soț a cunoscut chiar de la momentul întocmirii lor și nu a avut nicio obiecție,iar termenul de prescripție este de 3 ani;că este inadmisibil capătul de cerere privind acțiunea în constatare a calității de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donație,deoarece pârâtul are la dispoziție o acțiune în realizare;că pârâtul-reclamant nu justifică un interes legitim în formularea cererii reconvenționale, deoarece nu urmărește altceva decât să desființeze actele de donație întocmite cu știrea și consimțământul lui, și că este inadmisibil capătul de cerere privind declararea caracterului simulat al actelor de donație deoarece nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.1289 și art.992 Cod civil.
Pe fond,reclamanta-pârâtă a precizat că nu există acte secrete,separate de actele autentice,și anterioare acestora,care să ducă la concluzia că a existat o altă intenție a donatorilor decât aceea de a o gratifica, iar situația de fapt prezentată de fostul soț nu corespunde realității; că terenurile care au făcut obiectul contractelor de donație au aparținut socrului ei și rudelor acestuia;că socrul a cerut expres donatorilor ca,în schimbul unor terenuri pe care el le-a dat numitei T.A., să-i doneze ei terenurile;că dorința și intenția tuturor părților donatoare a fost clar aceea de a i se întocmi doar ei acte de donație,pentru a stinge definitiv conflictul care exista între pârât și fratele lui L.;că pârâtul a știut de la început natura juridică a contractelor de donație și nu a avut nicio obiecțiune, iar în luna XXX acesta a venit în țară,astfel încât nu exista nici un impediment ca la încheierea contractelor de donație de către F.V. și F.G. să fie prezent la notariat,și că donațiile întocmite sunt pure și simple, nu sunt afectate de vreo condiție,astfel încât afirmația pârâtului că s-ar fi întocmit cu rezoluția comună ca beneficiarul transmiterii terenurilor să fie el, este una falsă și fără nici un fundament.
Răspuns la întâmpinare,reclamanta a precizat că pe tot parcursul căsătoriei, cumulat,ea a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor ce fac obiectul masei de partaj;că,deși în anul XXX pârâtul a început să lucreze particular,nu-i spunea niciodată cât câștiga și nici nu aducea acasă vreo sumă de bani importantă,iar plata celor mai multe facturi,inclusiv ratele la apartament,erau făcute de ea,din salariul ei; că nu este adevărat că au început ridicarea casei în anul XXX,deoarece inițial au ridicat atelierul și ulterior l-au transformat în casă de locuit,ceea ce a presupus consolidări și cheltuieli suplimentare;că până la plecarea ei în Italia,în XXX,pârâtul a reușit doar să acopere datoriile făcute pentru plecarea lor în străinătate; că în anul XXX pârâtul a venit în țară cu toate economiile strânse prin efortul lor și,deși a stat o lună și a avut la dispoziție o sumă consistentă,a ridicat doar zidăria la casa din XXX;că în anul XXX ea s-a întors din Italia și s-a ocupat efectiv de ridicarea casei și de înființarea XXX; că la construirea casei din XXX și a bucătăriei de vară au folosit veniturile obținute în Italia, iar cu veniturile obținute din vânzarea apartamentului din XXX au continuat ridicarea garajului și cumpărarea utilajelor din Italia; că aceste utilaje erau defecte,fiind cumpărate la mâna a doua, și au putut fi valorificate doar ca fier vechi; că s-a ocupat în exclusivitate de tot ce-a însemnat înființarea societății; că pârâtul avea calitatea de salariat în cadrul societății, dar era prezent foarte puțin, cam 6-7 ore pe săptămână,în timp ce ea era prezentă de dimineața până târziu în noapte, iar pregătirea pe care o avea a făcut să aibă o clientelă fidelă și să obțină venituri substanțiale, în mod constant;că veniturile obținute din activitatea de laborator au fost folosite pentru extinderea celor două anexe, respectiv bucătăria de vară și garajul, la care au fost adăugate alte încăperi,deoarece aveau nevoie de mai mult spațiu;că suma de 50.000.000 ROL ce i-a fost dată de tatăl ei,a fost folosită tot la ridicarea și continuarea lucrărilor la anexele mai sus arătate;că în aceeași perioadă au efectuat lucrări de construcție și la imobilul casă din XXX;că în anul XXX pârâtul s-a mutat cu întreaga activitate de reparații frigidere în XXX,deoarece dorea să aibă libertate și independență și să lipsească din domiciliu cât mai mult; că acesta invoca faptul că are nevoie de bani pentru frigidere,componente,motorină,astfel încât ea primea doar puțini bani din munca desfășurată de el,și că fostul soț a finanțat din veniturile comune relația extraconjugală pe care a întreținut-o.
Reclamanta a formulat precizări la acțiunea principală,în sensul că a solicitat să nu fie incluse și reținute la masa de partaj lucrările realizate de sora ei,D.I.,la casa din XXX,respectiv:construit fundația, demisolul și parterul ridicat cu cărămidă,racordare la curentul electric.
În motivare, a arătat că sora ei s-a hotărât să rămână în Italia și i-a donat terenul împreună cu construcția mai sus indicată,cu condiția ca atunci când va veni în țară să aibă și ea o cameră de locuit în acest imobil,și că din banii obținuți din activitatea de laborator au fost continuate lucrările de construcție până la stadiul la care se află în prezent.
A depus,în copie, mai multe înscrisuri,respectiv:file din pașaport, permise de ședere, carnetele de muncă seria XXX și seria XXX, certificatul de urbanism nr.XXX,cărți de vizită,facturi fiscale, ordine de plată,ordine de încasare,o listă facturi,chitanțe și un CD(filele 103-146,152,volumul I).
Pârâtul-reclamant a solicitat respingerea excepțiilor invocate de reclamanta-pârâtă,ca lipsite de temei juridic în raport de instituția simulației și ca neîntemeiate pe fondul cauzei.
În motivare a arătat că acțiunea în declararea simulației este o acțiune imprescriptibilă,această soluție fiind în concordanță cu principiul potrivit căruia aparența de drept poate fi înlăturată oricând, actul juridic nefiind susceptibil de consolidare cu trecerea timpului;că în prezenta cauză este imprescriptibilă atât acțiunea în declararea simulației cât și acțiunea de ieșire din indiviziune;că susținerile reclamantei în sensul că rudele lui chiar ar fi vrut să o gratifice pe ea rămân departe de adevăr;că dispozițiile art.992 Cod civil, invocate de reclamantă nu au legătură cu cauza,deoarece reglementează capacitatea persoanelor în materie de liberalități,sancțiunea nulității din text vizând cazuri limitative ce urmăresc apărarea persoanei incapabile sau interdicții legale;că excepția lipsei calității procesuale active este invocată în raport de clasificarea nulităților,relative sau absolute,dar așa cum a precizat,în cauză ne găsim în cadrul unor nulități relative, iar calitatea procesuală activă trebuie analizată în raport de obiectul cererii reconvenționale, respectiv acțiunea în declararea simulației,și nu de constatare a vreunei nulități; că în mod greșit s-a invocat inadmisibilitatea capătului de cerere privind constatarea calității de bun propriu al imobilelor-terenuri,deoarece ne găsim deja în cadrul unei acțiuni în realizare,acțiunea de partaj bunuri comune;că în ceea ce privește excepția lipsei de interes legitim,pe motiv că actele de donație au fost întocmite cu acordul lui, tocmai acest aspect este de esența acordului simulatoriu,în cadrul unei simulații prin persoane interpuse, fiind absolut necesar ca toate cele trei părți implicate în operațiune să aibă cunoștință atât de conținutul actului public,cât și de existența actului secret, adică să știe în patrimoniul cui se produc în realitate efectele actului public,și că la fel de săracă în argumente este și susținerea reclamantei în sensul că la realizarea bunurilor comune are o contribuție de 65%,atâta timp cât își alocă numai calități, atât profesionale cât și familiale,diminuând cu totală rea credință contribuția lui materială și efectivă la realizarea bunurilor comune.
Pârâta M.V. a formulat întâmpinare-cu privire la cererea având ca obiect constatarea caracterului simulat al contractelor de donație-în care a precizat că atât ea cât și frații ei au donat câte o suprafață de teren pentru F.E., verișorul lor, care începuse construcția unei case pe aceste terenuri și pentru care știa că va primi acte de proprietate;că actele de donație au fost făcute pentru F.E., iar în discuție nu a intrat F.L.,care doar a mers la notariat și a semnat, deoarece verișorul lor nu s-a putut ocupa de întocmirea actelor fiind plecat din țară în cursul anului XXX și delegând-o pe soția sa în acest scop;că toți frații ei au cunoscut faptul că prin aceste contracte suprafețele de teren erau donate verișorului lor și că personal este de acord cu acțiunea formulată de pârâtu-reclamant F.E..
A solicitat admiterea probei testimoniale,în a cărei administrare nu a mai insistat.
Pârâții F.G., F.V., T.B., T.A.M. și T.V.A. nu au formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art.201 alin.1 Cod procedură civilă.
La data de XXX pârâtul-reclamant a solicitat să fie incluse în masa de partaj următoarele imobile,care au fost construite în timpul căsătoriei,cu o contribuție egală,pe terenul proprietatea reclamantei-pârâte situat în XXX;o anexă cu destinația de magazie depozitare bunuri, având în componența sa 4 încăperi,un zid cu o grosime de aproximativ 0,35m,construit de o parte și de alta a anexei, cu o lungime de aproximativ 40m și o înălțime de 4m în descreștere,până la înălțimea de 1 m,și un gard din beton armat, pe fundație de beton armat,având rol și de susținere a terenului și de delimitare.
În motivare,a arătat că anexa a fost edificată și cu scopul de protecție a imobilului casă, solicitat la masa de partaj de către reclamanta-pârâtă,și a fost dotată cu instalație de apă și canalizare în parte; că această construcție a fost edificată prin eforturile comune și nu a fost finisată,însă pentru realizarea ei a fost nevoie de escavarea și transportul pământului rezultat,operațiuni foarte costisitoare,și că zidul a fost ridicat cu scopul de protecție.
A fost completată taxa judiciară de timbru cu suma de 5.105lei.
În perioada desfășurării cercetării judecătorești,părțile au depus la dosar înscrisuri (unele dintre ele având legătură cu activitatea XXX,altele cu motivele de divorț).
Astfel,reclamanta-pârâtă a depus o ordonanță de clasare,dovada comunicării,un referat cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, transcrierea unor convorbiri,CD-uri audio(filele 248-258,volumul I),file din pașaportul fostului soț(filele 260-266),situații cu privire la activitatea XXX,declarații,cărți de identitate,permise de ședere,certificate de rezidență, fișe analitice partener,adeverințe,facturi fiscale, chitanțe,contracte prestări servicii(filele 268-329,vol.I),actele premergătoare încheierii contractelor de donație al căror caracter simulat s-a solicitat a se constata(filele 330-334), chitanțe, certificate de urbanism,contracte de donație, o autorizație de construire (nr.91/2008),un proiect pentru obținerea autorizației de construire,schițe, avize,contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX,facturi fiscale, certificatul de moștenitor nr.XXX eliberat de XXX și XXX";,planșe foto(filele 336-364,vol .I;filele 120-128,vol al II-lea),o licență de fabricație,certificatul constatator eliberat la data de XXX de ORC de pe lângă Tribunalul Bacău,sentința nr.XXX a Tribunalului Bacău-Secția a II a Civilă,dovada comunicării acesteia,decizia nr.XXX a Curții de Apel Bacău- Secția a II a civilă(filele 129-138),planșe foto,procuri speciale,sentința civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău, contracte de donație,actul de partaj voluntar autentificat sub nr.XXX la XXX,acte de alipire,adeverințe,cereri, extrase CF, notificări sanitare,expertize tehnice, contracte de vânzare-cumpărare,procese-verbale,facturi fiscale și fișe analitice referitoare la activitatea XXX în anii XXX inclusiv,autorizații de construire (filele 9-353,volumul al III-lea și filele 66-128,volumul al IV-lea).
Pârâtul-reclamant a depus facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii(filele 191-343,volumul al II-lea).
Pentru soluționarea prezentei cauze au fost întocmite expertize tehnice (construcții,topo cadastru și evaluare terenuri),la efectuarea cărora au participat și experți-parte,lucrări care se află la filele 38-74,164-168, 365-370(volumul II) și,respectiv,15-57(volumul IV).
După depunerea lucrărilor, reclamanta-pârâtă a completat taxa judiciară de timbru cu suma de 17.421 lei,în funcție de valorile stabilite de experți pentru construcții și terenuri(conform valorilor prevăzute în expertiza folosită de CNP Bacău).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că părțile au avut calitatea de soți și că până la data încetării regimului matrimonial( data promovării acțiunii de divorț,conform art.385 alin.1 Cod civil) au dobândit dreptul de proprietate cu privire la următoarele bunuri, care beneficiază de prezumția de comunitate instituită de art. 339 Cod civil:a)un imobil situat în XXX,compus din o casă de locuit P+1+M și o anexă P+M(care funcționează ca locuință la mansardă și ca spațiu comercial la parter),conform autorizațiilor de construire nr.XXX,nr. XXX și,respectiv, nr.XXX(ultima aflându-se la filele 35-36,volumul I);b) suprafața de 25,50mp teren situat în intravilanul XXX,conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXX din data de XXX la XXX(fila 19,volumul I);c) un imobil casă de locuit D+P+M situat în XXX (autorizația de construire nr.XXX-fila 25,volumul I),o anexă și ziduri de sprijin situate la aceeași adresă,d)suprafața de 2287,77mp teren arabil situat în XXX,conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX la XXX(filele 27-28,volumul I);e)suprafețele de 405mp teren arabil intravilan,687mp teren arabil intravilanși,respectiv,723mp.teren arabil extravilan, toate situate în XXX și dobândite conform sentinței civile nr.XXX pronunțată de Judecătoria Bacău la data de XXX( filele 20-21,volumul I).
În ceea ce privește imobilul casă de locuit situat în XXX ,instanța reține că în anul XXX,numita D.I. i-a donat surorii ei, reclamanta-pârâtă F.L.,suprafețele de 2000mp. teren arabil și vie intravilan și,respectiv,4000mp. teren arabil extravilan,ambele situate în XXX,sens în care a fost încheiat contractul de donație autentificat sub nr.XXX la XXX(fila 341,volumul I); pe suprafața de 2000mp.era deja ridicată o construcție D+P,edificată din cărămidă și racordată la rețeaua de energie electrică(sens în care a fost obținută autorizația de construire nr.XXX-filele 340 -341,volumul al III-lea, și încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX -filele 322-325,volumul III),existența acesteia fiind recunoscută de pârâtul - reclamant cu ocazia administrării probei cu interogatoriul(fila 205,întrebările 51 și 52).
Ulterior încheierii contractului de donație, la solicitarea reclamantei-pârâte,a fost eliberată o nouă autorizație de construire( nr.XXX-fila 342, volumul I),în baza căreia soții au continuat lucrările etajului,au pus gresie în două camere la demisol, au construit o cameră frigorifică și au montat parțial tâmplărie PVC cu geam termopan,valoarea acestor lucrări(contribuția comună),fiind conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, de 106.414 lei;au fost realizate în timpul căsătoriei,la aceeași adresă o anexă( cu suprafața utilă de 50,55 mp) și ziduri de sprijin,cu o valoare totală de 55.722lei(nu s-a susținut de către reclamanta-pârâtă și nici nu au fost administrate probe în sensul că la edificarea zidurilor tatăl acesteia-D.M.-ar fi realizat lucrări în valoare de 7012 lei,astfel cum se precizează în raportul de expertiză construcții fila 47, volumul al II-lea).
În ceea ce privește contribuția foștilor soți la dobândirea acestor bunuri,instanța reține că, potrivit art.357 alin.2, teza finală,Cod civil,aceasta este prezumată ca fiind egală;prezumția instituită de articolul sus indicat are caracter relativ,astfel încât oricare dintre soți poate proba că a avut un aport majoritar la achiziționarea bunurilor care compun masa partajabilă.
În cauză,instanța apreciază că prin dovezile administrate,reclamanta-pârâtă nu a probat că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuție de 65%.
Astfel,rezultă din carnetele de muncă seria XXX nr.XXX și,respectiv, seria XXX nr.XXX(filele 109-115 și,respectiv, 116-122,volumul I)că în primii ani după încheierea căsătoriei ambii soți au fost salariați,reclamanta-pârâtă până în anul XXX( XXX),iar pârâtul-reclamant până în anul XXX(XXX),veniturile soțului fiind,de regulă, mai mari.
Începând cu luna iunie a anului 1992,pârâtul-reclamant a renunțat la locul de muncă pe care-l avea la XXX și a lucrat în particular în domeniul prestări servicii,reparații frigidere,activități pe care le desfășura(conform declarației martorului M.S.D.-filele 211-212,volumul I) și în perioada în care a avut calitatea de salariat,după orele de serviciu.
Susținerile reclamantei-pârâte în sensul că soțul nu spunea cât câștigă,nu punea banii în comun și chiar îi cererea bani, pentru diferite cheltuieli legate de activitățile pe care le desfășura, nu pot fi primite,nefiind dovedite;este reținut,din acest punct de vedere că,în perioada XXX, soții au dobândit dreptul de proprietate cu privire la un apartament(pentru care au plătit cu titlu de avans suma de 13.151 lei(ROL) și au achitat rate,aferente împrumutului contractat, în cuantum de 9826 lei/lunar pentru o perioadă de un an, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX(fila 84 volumul al III-lea),au achiziționat un autoturism,au început edificarea casei de locuit din XXX(inițial cu destinația de atelier reparații) și aveau doi minori în întreținere,iar aceste cheltuieli nu ar fi putut fi susținute exclusiv sau preponderent din salariul soției într-un cuantum variind de la 15.100 lei/lunar(1992) la 1.000.000lei( 31.12.1998).
Împrejurarea că reclamanta-pârâtă ar fi câștigat la LOTO o sumă de bani(1.200 sau 1.400 RON) nu o îndreptățește la solicitarea unei cote majorate de contribuție,date fiind veniturile realizate de fiecare dintre soți pe întreagă perioadă a conviețuirii; de altfel,cu privire la această sumă, afirmațiile din cererea principală sunt în contradicție cu probele administrate(interogatoriul pârâtului) în condițiile în care inițial reclamanta a afirmat că acești bani(1400RON) ar fi fost folosiți pentru achiziționarea unui autoturism,iar restul pentru cumpărarea apartamentului(fila 3,volumul I),pentru ca ulterior(fila 201,volumul I) să precizeze că suma câștigată(12.000-14.000 lei) și suma de 51.000 lei( economii comune) ar fi fost folosite pentru cumpărarea mașinii.
Instanța reține că în anul 1996 pârâtul-reclamant a plecat pentru prima dată în Italia,a revenit în țară,apoi a plecat din nou și a început să obțină venituri din luna XXX;parte din venituri au fost folosite pentru a restitui sumele de bani împrumutate în vederea deplasării ambilor soți în străinătate( reclamanta-pârâtă plecând în Italia la începutul anului XXX),iar diferența pentru continuarea lucrărilor de construcție care se desfășurau în XXX.
Reclamanta-pârâtă afirmă că toți banii câștigați în anul XXX ar fi fost folosiți pentru a achita datoriile pe care soțul le contractase pentru plecările anterioare,situație de fapt care nu poate corespunde realității de vreme ce tot reclamanta precizează că în luna august a anului XXX pârâtul-reclamant ar fi venit în țară cu o sumă importantă de bani(economisită în cea mai mare parte de către el,de vreme ce soția a încetat raporturile de muncă la XXX la data de XXX) promițând că se va implica și îi va folosi la continuarea construcției începute, dar nu s-a ținut de cuvânt, deoarece a lăsat banii tatălui lui, care a decedat la scurt timp,iar suma respectivă nu a mai fost recuperată(situație de fapt care nu a fost dovedită).
Deși inițial reclamanta-pârâtă a afirmat că în anii XXX a lucrat împreună cu soțul în Italia,timp în care au reușit să strângă banii pentru a începe și continua ridicarea casei din XXX,ulterior aceasta precizează că în perioada XXX ea s-a aflat în țară,ocupându-se de terminarea construcțiilor,de înființarea unei societăți,astfel încât instanța reține că în anul XXX cheltuielile necesare întreținerii familiei,edificării construcțiilor,etc. au fost susținute preponderent cu veniturile realizate de pârâtul-reclamant, urmare a activităților desfășurate în străinătate.
Nu a fost făcută dovada faptului că în perioada în care au fost edificate bucătăria și garajul din XXX,reclamanta-pârâtă ar fi primit suma de 50.000.000ROL de la tatăl ei(pârâtul-reclamant afirmând că i-a spus soția că ar fi primit acești bani,bani pe care el personal nu i-a văzut, iar depozițiile martorelor audiate în acest sens au la bază relatările părții care le-a propus),după cum nu a fost probată nici împrejurarea că în timpul căsătoriei pârâtul-reclamant ar fi înstrăinat o moștenire primită de la părinții lui,obținând suma de 50.000.000ROL(partea lui),pe care a folosit-o la edificarea construcțiilor.
Instanța reține că în anul XXX a fost înființată XXX,ambii soți având calitatea de asociați, societate în cadrul căreia reclamanta-pârâtă se ocupa de laboratorul de cofetărie,iar pârâtul-reclamant desfășura activități de reparare a frigiderelor(din anul XXX);societatea și-a început efectiv activitatea în anul XXX, în perioada XXX soția lucrând în Italia.
Afirmațiile reclamantei-pârâte în sensul că veniturile realizate de ea, odată cu trecerea anilor,erau substanțial mai mari decât cele realizate de fostul soț nu sunt susținute de dovezi concludente; rezultă din carnetele de muncă depuse la dosar că începând cu data de XXX, când părțile au desfășurat activități în cadrul XXX( reclamanta ca bucătar-cofetar sau director,iar pârâtul-reclamant în calitate frigotehnist și, respectiv,administrator),salariile acestora erau egale.
Înscrisurile depuse cu privire la activitatea XXX nu sunt relevante din acest punct de vedere, de vreme ce eventualul profit înregistrat de societate nu se confundă cu veniturile părților, acesta, dacă există,putând fi reînvestit sau împărțit între asociați,prin acordarea de dividende,în funcție de nr. acțiunilor/părților sociale deținute.
Fără a contesta priceperea și serozitatea reclamantei-pârâte în desfășurarea activităților laboratorului de cofetărie din cadrul XXX, instanța reține, din probatoriul administrat,că și pârâtul - reclamant a desfășurat activitate efectivă în cadrul acestei societăți,respectiv a instalat și întreținut baza de producție,a montat instalațiile frigotehnice,a montat instalații de aer condiționat și căldură, a montat centrala tehnică și a distribuit produsele de cofetărie la beneficiari, activități care au fost producătoare de venituri.
Instanța reține, de asemenea, că în perioada în care lucra în Italia, pârâtul-reclamant,cu acordul soției, a achiziționat frigidere, mașini de spălat,compresoare, frigorifice,agregate frigorifice mari și utilaje pentru dotarea laboratorului(sens în care a fost folosită parte din suma obținută în urma vânzării apartamentului bun comun situat în XXX),bunuri care au fost reparate și vândute prin intermediul XXX.;afirmațiile reclamantei-pârâte în sensul că aceste utilaje au putut fi valorificate doar ca fier vechi(astfel încât au înregistrat pierderi) nu pot fi reținute,în condițiile în care din înscrisurile existente la filele 191-287 dosar(volumul al II-lea) rezultă că în perioada XXX,societatea a încasat din vânzarea acestor bunuri și din efectuarea de lucrări de reparații(de către pârâtul-reclamant) suma de aproximativ 53.000lei (apartamentul fiind înstrăinat cu 12.000lei).
Împrejurarea că pârâtul-reclamant a întreținut o relație extraconjugală nu poate constitui un motiv întemeiat pentru a se constata că la dobândirea bunurilor a avut o contribuție mai mică; nu a fost făcută dovada faptului că prin";finanțarea"; acestei relații, soțul ar fi diminuat patrimoniul comun, cu atât mai mult cu cât la acel moment bunurile care compun masa partajabilă erau dobândite în integralitatea lor.
Raportat la cele ce preced și având în vedere veniturile realizate de părți în perioada conviețuirii, precum și activitățile efectiv desfășurate în vederea susținerii nevoilor căsătoriei, instanța va reține că la dobândirea bunurilor comune foștii soți au avut contribuții egale.
Față de situația de fapt anterior enunțată și având în vedere dispozițiile art.355 alin.1 și ale art.357 alin.1 cod civil instanța constată că atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională sunt parțial întemeiate, sub aspectul cererilor care vizează lichidarea comunității de bunuri,astfel încât le va admite în principiu și în fond și va sista starea de devălmășie cu respectarea dispozițiilor art.985 alin.2 Cod procedură civilă potrivit cărora împărțeala se face în natură, prin formarea și atribuirea de loturi,iar,";în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani";.
La atribuirea bunurilor instanța va ține seama de criteriile enumerate de art.988 Cod procedură civilă,respectiv de natura bunurilor,domiciliul și ocupația părților,situația juridică a terenurilor,inclusiv a celor pe care au fost edificate construcțiile bun comun.
Instanța reține, astfel,că atât imobilele situate în XXX, cât și cele din localitatea XXX au fost edificate pe terenuri proprietatea exclusivă a reclamantei-pârâte,dobândite în baza unor contracte de donație încheiate cu sora ei, respectiv cu verișorii pârâtului-reclamant,astfel încât aceste bunuri nu pot fi incluse decât în lotul proprietarului terenurilor(cu atât mai mult cu cât nu s-a solicitat și insistat în partajarea construcțiilor în natură și, eventual,instituirea unui drept de superficie în favoarea soțului neproprietar al terenului).
Vor fi,de asemenea,incluse în lotul reclamantei-pârâte suprafețele de 687mp. și, respectiv,405mp.teren arabil situat în XXX(XXX),având în vedere că acestea nu au ieșire directă la drumul public, accesul către și de la ele putându-se realiza doar traversând proprietatea numitului D.M.-tatăl reclamantei-pârâte,precum și suprafața de 25,50mp. teren situat în XXX pe care au fost edificate parte din construcțiile bun comun.
Pentru a respecta principiul împărțirii în natură a bunurilor și pentru a evita stabilirea unei sulte împovărătoare în sarcina reclamantei-pârâte vor fi incluse în lotul fostului soț suprafețele de 2287, 77 mp. teren arabil și,respectiv,1723mp. teren fânaț situate în XXX.
Loturile atribuite fiind inegale din punct de vedere valoric, reclamanta-pârâtă va fi obligată să achite pârâtului-reclamant suma de 259.833lei cu titlu de sultă.
La atribuirea sultei instanța va ține seama de valorile stabilite-pentru bunurile comune - de experții tehnici,cu precizările și corecțiile care urmează.
Astfel, pentru anexa P+M(care funcționează ca locuință la mansardă și ca spațiu comercial la parter) situată în XXX,instanța va reține valoarea de 212.476lei,având în vedere valoarea de piață recomandată de expertul tehnic-193.642 lei, dar va înlătura coeficientul de -6% aplicat pentru acte neclarificate-proces pe rol,apreciind ca fiind întemeiată obiecțiunea formulată de pârâtul-reclamant în acest sens,de vreme ce litigiul cu privire la acest imobil nu are loc între sau cu terțe persoane,ci între soți,în calitatea lor de coproprietari.
Solicitarea pârâtului-reclamant de a fi reținută ca și valoare a acestor construcții cea stabilită prin metoda valorii de înlocuire(214.951lei) motivat de faptul că a fost edificat ca spațiu comercial,urmând a fi definit și expertizat ca atare,nu poate fi primită de vreme ce în chiar răspunsul la obiecțiuni(filele 368-369,volumul al II-lea)d-na expert a precizat că structura anexelor nu respectă standardele de calitate pentru spații comerciale, în sensul că au fost construite inițial pentru alte destinații( bucătărie de vară, garaj-anexe gospodărești) și nu s-a modificat nimic pentru noua destinație(nu s-a consolidat),are fundații subdimensionate(45 cm. lățime),n-au fost făcute consolidări,iar înălțimea este de doar 2,50m față de 4,50m prevăzută la asemenea spații;expertul a optat astfel pentru valoarea estimată prin Metoda Standard,valoare pe care instanța și-o însușește,cu corecția sus enunțată,care a dispus de mult mai multe date cu privire la caracteristicile clădirilor și construcțiilor, urmărind evoluția acestora în funcție de destinația lor inițială.
Pentru imobilul casă de locuit D+P+M situat în XXX,nr.14,XXX,instanța va reține ca valoare suma de 106.414 lei reprezentând c/v lucrărilor de construcție realizate în comun de foștii soți; astfel cum am reținut, parte din această construcție(D+P) a fost edificată de sora reclamantei - pârâte, D.I., construcția existând în momentul încheierii contractului de donație cu privire la suprafața de 2000mp teren, aspect recunoscut de pârâtul-reclamant la interogatoriu(susținerile ulterioare ale acestuia în sensul că ar fi despăgubit-o pe fosta cumnată pentru aceste bunuri nu au fost dovedite).
Referitor la capătul de cerere din reconvențională având ca obiect"; constatare caracter simulat contract de donație";,instanța reține următoarele:
Prin contractele autentificate sub nr.XXX din data de XXX la XXX, numitele M.V. și T.A.C. au donat reclamantei-pârâte suprafețele de 506mp.și,respectiv,594 mp. teren arabil situat în XXX(XXX).
Ulterior,prin contractele autentificate sub nr.XXX și nr.XXX de același birou notarial(filele 81,82,volumul I),pârâții F.G. și F.V.(acesta din urmă prin mandatar T.A.) au donat aceleiași reclamante - F.L., soția verișorului lor, suprafețele de 594mp. și,respectiv,594mp.teren situat în extravilanul și,respectiv, intravilanul XXX(XXX).
Pârâtul-reclamant susține că aceste contracte sunt acte juridice simulate prin persoane interpuse,terenurile fiind donate în considerarea legăturii de rudenie cu verișorii lui,astfel încât aceste bunuri îi aparțin,rezoluția comună a părților contractante fiind aceea că beneficiarul transmiterii terenurilor să fie el.
Simulația reprezintă operațiunea juridică prin care printr-un act juridic public,aparent,denumit și simulat,se creează o altă situație juridică decât cea stabilită printr-un act juridic ascuns, secret,dar adevărat( actul ascuns fiind necesar a fi încheiat concomitent sau înainte de încheierea actului public).
Simulația poate îmbrăca trei forme-actul fictiv,actul deghizat și interpunerea de persoane,în acest ultim caz contractul public încheindu-se între anumite persoane, iar în actul secret se menționează adevăratul beneficiar al actului juridic(altul decât cel care apare în actul public).
Rezultă,așadar, că pentru a ne afla în fața unei simulații este necesar ca actul secret, contraînscrisul - să se fi încheiat concomitent sau,eventual,înainte de încheierea contractului aparent,iar în cazul simulației prin interpunere de persoană ambele părți din contractul aparent să urmărească,în mod conștient,ca efectele să se producă față de o terță persoană căreia i se asigură anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
În cauză,pârâtul-reclamant nu a făcut dovada existenței actului secret și nici a faptului că la încheierea contractelor de donație - toate părțile contractante au urmărit ca efectele actelor să se producă față de el.
Este de observat,din acest punct de vedere,că,exceptând-o pe pârâta V.M.-care, atât în întâmpinare,cât și cu ocazia administrării probei cu interogatoriul,a declarat că a înțeles să-l gratifice pe verișorul ei,pârâtul-reclamant F.E.(aflat în cursul anului XXX la muncă,în Italia),ceilalți donatori nu și-au exprimat poziția procesuală cu privire la această cerere; de altfel cu ocazia încheierii acestor acte, în fața notarului public toți cei patru verișori ai pârâtului au solicitat autentificarea contractelor de donație având ca beneficiar pe F.L. și au precizat că aceste acte nu sunt acte deghizate(filele 330-333,volumul I),iar F.V. a împuternicit-o pe d-na T.A.C. să doneze";doamnei F.L.… suprafața de 594mp….";(procura specială autentificată sub nr.XXX la XXX-fila 334,volumul I).
Susținerile pârâtului-reclamant că aceste contracte ar fi fost încheiate cu soția sa pentru că el se afla la muncă în străinătate,astfel încât sunt simulate,nu pot fi primite, neavând relevanță sub aspectul analizat, având în vedere condițiile necesar a fi îndeplinite pentru a constata existența simulației prin interpunere de persoane.
Este de reținut, însă, că în cursul anului XXX acesta a venit în țară(în lunile XXX-conform răspunsurilor la interogatoriu,fila 205,volumul I și pașaportului-filele 38,39,volumul al III- lea,și în luna august,filele 39,40,volumul al III- lea,lună în care a și mandatat-o pe soția sa să constituie o societate comercială-procura specială autentificată sub nr.XXX la XXX-fila 47, volumul al III-lea) astfel încât nimic nu l-ar fi împiedicat să se prezinte personal la notar în vederea încheierii contractelor de donație.
În același timp, pârâtul-reclamant ar fi avut posibilitatea de a o împuternici pe reclamanta-pârâtă să încheie contractele de donație în numele lui și pentru el(printr-o procură autentificată de autoritățile competente din Italia sau de un notar din România),posibilitate pe care nu a valorificat-o.
Nefiind făcută dovada existenței acordului simulatoriu la care să fi luat parte toate părțile implicate și nici a înțelegerii secrete, în care acestea recunoșteau că pârâtul-reclamant este adevăratul donatar(acesta neadministrând probe concludente în acest sens),instanța are convingerea că intenția reală a donatorilor a fost de a o gratifica pe reclamanta-pârâtă și că prezenta cerere este nefondată;de altfel,în cauză nu a fost menționat scopul pe care l-ar fi urmărit părțile contractante prin simulație( evitarea aplicării unor legi,ocolirea prevederilor prohibitive referitoare la contracte,etc.).
Referitor la excepțiile invocate de reclamanta-pârâtă,instanța constată că acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, excepția prescripției dreptului la acțiune a fost respinsă prin încheierea pronunțată de Judecătoria Bacău la data de XXX.
Instanța reține,de asemenea,că acțiunea în constatarea simulației poate fi intentată de orice persoană interesată;or pârâtul-reclamant justifică interes în promovarea unei astfel de cereri, de vreme ce consecința admiterii ei ar fi fost stabilirea calității de proprietar exclusiv al terenurilor care au făcut obiectul contractelor de donație.
Urmează a fi respinsă și excepția inadmisibilității;pârâtul-reclamant nu a investit instanța cu soluționarea unui capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea calității de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donație, aceasta fiind consecința admiterii cererii de constatare a caracterului simulat al acestor acte.
În conformitate cu dispozițiile art.453 alin.1-2 Cod procedură civilă,vor fi compensate cheltuielile de judecată (taxe judiciare de timbru,onorarii experți, onorarii avocați),ținând seama de temeinicia cererilor,contribuția părților la dobândirea bunurilor comune;
| ← Plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii.... | Plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii.... → |
|---|
