Punere sub interdicţie. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 5576 din data de 28.09.2016
Deliberând asupra prezentei cereri;
Prin cererea înregistrată sub nr. 1027/180/2016 din data de 04.02.2016 pe rolul Judecătoriei B reclamantul X a solicitat în contradictoriu cu pârâții Y și Z punerea sub interdicție a pârâtului Y și numirea în calitate de tutore a pârâtei Z.
În motivarea cererii reclamantul a arătat în esență că pârâtul a fost internat la Spitalul Județean de Urgență B - secția psihiatrie și a fost externat la data de 11.01.2016 de către un vecin de bloc și dus în aceeași zi la Centrul de îngrijire bătrâni Viață Liniștită din comuna M, că în prezent pârâtul Y nu are capacitatea de a se autoîngriji, starea sa de sănătate fiind degradat, nu are capacitatea de a se autoconduce, de a decide asupra drepturilor și obligațiilor propriei persoane, că nu se mai poate mișca, nu mai poate comunica și nu recunoaște persoanele care vin în vizită la el, că este dependent în totalitate de o altă persoană, că pârâtul este confuz, nu-și amintește de sora sa decedată la 27.01.2016, se exprimă greu,uită ideile, nu este orientat temporo -spațial, consideră că se află în locuința părinților săi decedați cu mult timp în urmă, nu-și recunoaște colegii de cameră,de cine a fost vizitat sau ce a servit la prânz, că acesta suferă de Parkinson de mult timp, a avut multiple accidente vasculare cerebrale, cardiopatie ischemică, pe fondul cărora a evoluat în timp o boală mentală, că din conținutul art 164 al 1 cod civil rezultă că pentru ca o persoană să fie pusă sub interdicție este necesar a fi îndeplinite următoarele condiții:persoana pusă sub interdicție să fie lipsită de discernământ; lipsa de discernământ să o pună în imposibilitatea de a se îngriji singură de interesele sale, ceea ce determină instituirea tutelei interzisului; lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale și că solicită să se constate că sunt îndeplinite cele trei cerințe impuse de legiuitor pentru ca persoana să poată fi spusă sub interdicție. Cu privire la cererea de desemnare a tutorelui a solicitat să fie numită Z, unica nepoată de soră a pârâtului, că aceasta prezintă garanțiile materiale și morale pentru ocrotirea intereselor pârâtului, satisfacerea nevoilor de ordin material, emoțional și afectiv ale acestuia.
În probațiune reclamantul a depus înscrisuri, expertiză medico-legală și proba cu martorul Năstase Ana.
Pârâtul Radu Dumitru a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamantului iar pe fondul cererii a solicitat respingerea acesteia.
În motivare a arătat sub aspectul excepției lipsei calități procesuale active a reclamantului a arătat că punerea sub interdicție poate fi făcută de o persoană care se încadrează în dispozițiile art 111 cod civ, că deși acesta este soțul nepoatei sale de soră, nici acesta, nici soia nu îi sunt persoane apropiate,în interesul legii, că întrucât se folosește sintagma de " persoană apropiată"; legiuitorul are în vedere un tutore care nu se află în mod obligatoriu în relații de rudenie cu cel a cărui interdicție a fost cerută și că existența relațiilor de rudenie nu îndreptățește în mod automat pe reclamant să solicite punerea sa sub interdicție. Pe fondul cauzei a arătat că reclamantul este soțul pârâtei Z,nepoata sa de soră, fiind rudă de gradul III, cu care nu a ținut nicio legătură, că nu înțelege demersul reclamantului de vreme ce nu au avut o relație familială apropiată, că după decesul părinților din proprie inițiativă a renunțata la partea sa din moștenire în favoarea surorii sale A, soacra reclamantului, că nepoata sa ori soțul acesteia nu s-au interesat de dânsul sau de sănătatea sa, că în anul 1975 a cunoscut familia F care locuiau în același bloc cu dumnealui, că nefiind căsătorit s-a apropiat de aceștia, dumnealor reprezentând adevărata sa familie, că pe fiica acestora FM a considerat-o ca pe propriul copil, că de atunci a trăit alături de această familie, era invitat permanent la masă,petreceau concediile împreună,o ajuta pe fiica acestora le teme iar ei îl ajutau cu menajul, că în prezent în virtutea acestor relații îi dau ajutor, dată fiind starea sa avansată de bătrânețe, că de comun acord cu dumnealor a decis să fie internat la "Asociația Viață Liniștită"; întrucât nu a dorit să fie o povară pentru aceștia și beneficiază de asistență medicală de specialitate, de condiții necesare de alimentație, medicație și igienă, că în deplină cunoștință de cauză în data de 11.01.2016 a dat procură soților F să-i administreze veniturile, că dumnealui a vândut apartamentul proprietatea sa în urmă cu mai mult timp, că reclamantul sau nepoata sa nu au ținut legătura cu dânsul, că de aproximativ patru ani aceasta locuiește în București, că reclamanții nu au posibilități materiale de a-l îngriji, întrucât în urmă cu câțiva ani aceștia i-au solicitat bani pentru a o înmormânta pe sora sa, invocând lipsa posibilităților pecuniare, că în aceste condiții a solicitat să le înmâneze suma de 9800 lei,sens în care a fost încheiată declarația autentificată sub numărul 256/27.01.2016 și că nu este de acord cu cererea formulată. În subsidiar, în condițiile în care instanța de judecată consideră că se impune admiterea cererii a solicitat numirea în calitate de curator a numitului F I persoană care a solicitat să fie citată pentru a-și exprima consimțământul. A arătat sub acest aspect că acesta se încadrează în ipoteze diferite de art 111 cod civ, fiind persoana apropiată, cu care a conviețuit, că F I are calitatea de administrator al blocului în care locuiește și este beneficiarul contractelor de mandat care vizează administrarea bunurilor sale.
În drept au fost invocate dispozițiile art205 și urm cod proc civ.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri,interogatoriu,înregistrări și martorul S M.
La termenul din 30 mai 2016 ( fl 171 - 173 ) apărătorul pârâtului a specificat că punctul III din întâmpinare are caracter reconvențional, instanța dispunând introducerea în cauză a lui Fecioraș Ioan în calitate de pârât.
Pârâta Z nu a formulat întâmpinare în termenul de 25 zile stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art 201 cod proc civ.
La solicitarea instanței au fost comunicate de Parchetul de pe lângă Judecătoria B verificările efectuate conform art 938 al 2 cod proc civ ( fl 51 - 84 ).
Au fost efectuate anchete psihosociale la domiciliile părților ( fl 44- 45; fl 197 - 201 ).
Pârâtul X a fost ascultat în baza art 940 al 2 cod proc civ la termenul din 11 aprilie 2016, răspunsurile sale la întrebările adresate fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată.
La data de 22.04.2016 reclamantul a formulat note de ședință ( fl 134 - 138).
În cuprinsul acestora a arătat în esență că până la acest stadiu procesual rezultatul ascultării persoanei nu poate reprezenta în sine un temei al respingerii cererii,urmând ca în continuare să fie administrate probele pentru formarea convingerii instanței, că răspunsurile pârâtului X nu sunt edificatoare, acesta neamintindu-și că a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă de timp, că acesta nu a stiut că dumnealui este căsătorit de 22 ani cu nepoata sa, că nu a știut că Z a lucrat în București de doi ani și nu doar de cinci luni, că nu a știut vârsta nepotului său, că nu și-a amintit câte procuri a semnat în anul 2016 deși toate erau cu dată recentă, că întrebat fiind cine are grijă de el a răspuns că familia fecioraș,deși în expertiza medicală se menționează " un nepot și niște vecini";. A mai arătat reclamantul că pentru o bună soluționare a cauzei este necesar a se audia nemijlocit martorii A și B,persoane audiate în faza premergătoare judecății, precum și martora C că expertiza medico -legală solicitată nu s-a efectuat la B întrucât a depus contestație asupra modalității efectuării ei, astfel încât se impune sesizarea Institutului de Medicină Legală Iași pentru efectuarea în condiții procedurale, respectiv internarea,monitorizarea și evaluarea stării de sănătate a persoanei de către o comisie imparțială,responsabilă,profesionistă, că actele medicale necesare nu au fost depuse de către autorul întâmpinării tocmai pentru a se ascunde starea de sănătate reală a persoanei, că pârâtul Y se află sub puterea și influența unor peroane străine de familie, care în cele din urmă îl vor ruina, prin acapararea bunurilor și veniturilor sale, cu consecința abandonării sale, că procuratorul FM nu are interes ca această expertiză să se desfășoare, ba mai mult i-ar folosi decesul pârâtului pentru a se stinge dreptul de uzufruct, că din acest motiv nu este posibilă numirea ca tutore a familiei F, existând un conflict de interese, că scoringul menționat la pct 4.4 al expertizei,respectiv 31,30% indică o afectare cognitivă ușoară, dar se află la limita 1-20 când se presupune că persoana este afectată cognitiv, că indicele menționat de comisie este unui evaziv deoarece nu au fost avute în vedere actele medicale ci doar o foaie de observație întocmită la Asociația Viață Liniștiă, ulterioară externării ( exclusă de la analiză în baza art 10 din ordinul 1134/2010 ), că pârâtul Y are posibilități materiale de a-și susține cheltuielile de întreținere, toate cheltuielile fiind suportate de acesta din propria pensie, că acesta are venituri de peste 3000 lei, că în realitate unchiul se poate întreține din pensia sa.
Reclamantul a atașat înscrisuri notelor de ședință ( fl 139 - 149; fl 197 - 201 )
La termenul de judecată din 30 mai 2016 ( fl 171 - 173 ) instanța a dispus în baza art 939 cod proc civ internarea provizorie a pârâtului Y în cadrul Spitalului Clinic Universitare de psihiatrie Socola Iași pe o durată de o săptămână, pentru investigați de specialitate și stabilirea diagnosticului.
S-a dispus totodată ( la termenele din 30mai 2016, respectiv 5 iulie 2016 ) ca după finalizarea internării să se întocmească un raport de expertiză medico -legală psihiatrică de către Institutul de Medicină Legală Iași prin care să se specifice dacă pârâtul Y păstrează discernământul asupra faptelor proprii ( la termenele din 30 mai 2016,respectiv .
Raportul de expertiză medico -legală psihiatrică nr. 12142/28.07.2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași a fost atașat dosarului cauzei ( fl 235 - 238 ).
La termenul din 30 mai 2016 instanța a dispus unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtul Y prin întâmpinare.
Pârâtul Radu Dumitru, prin apărător, a depus un memoriu la termenul din 05.07.2016 ( fl 211- 223 )
Părțile au fost legal citate.
Din probele administrate în cauză instanța reține următoarele:
Pârâtul Y, este unchiul pârâtei Burada Alexandra. Acesta este instituționalizat din data de 11 ianuarie 2016 în cadrul Asociației "Viață Liniștită"; din comuna M, astfel cum rezultă din cuprinsul contractului pentru acordarea de servicii sociale nr. 42 / 11.01.2016 ( fl 97 - 105) care se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză . Până la începutul anului 2016 pârâtul, care este și pensionar, a fost salariat al SC Medical Computed Center SRL , astfel cum rezultă din cuprinsul anchetei psihosociale efectuate în cauză ( fl 197 - 201).
Reclamantul X este soțul pârâtei Z, care, după cum s-a arătat în cele ce au precedat este nepoata de soră a pârâtului Y.
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului instanța reține că potrivit art 248 cod proc civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Totodată, se reține că potrivit art 165 cod civil interdicția poate fi cerută de persoanele prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător.
Art 111 cpc prevede că Au obligația ca, de îndată ce află de existența unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute la art. 110, să înștiințeze instanța de tutelă:
a) persoanele apropiate minorului, precum și administratorii și locatarii casei în care locuiește minorul;
b) serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morții unei persoane, precum și notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
c) instanțele judecătorești, cu prilejul condamnării la pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești;
d) organele administrației publice locale, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană.
Cum reclamantul este soț al nepoatei pârâtului Y, deci face parte din familia acestuia, iar textul prevăzut de art 111 cpc nu este limitativ, instanța va respinge excepția formulată.
Asupra fondului cauzei instanța reține că în cauză a fost efectuat raport de expertiză medico - legală psihiatrică nr. A1P/58/03.03.2016 de către SML ( fl 57 -58 ). S-a stabilit în conținutul lucrării că la momentul evaluării s-a evidențiat o ușoară deteriorare a memoriei pârâtului în limitele vârstei, MMSE = 21,30% elemente degradative, fără tulburări psihopatologice majore. În concluziile lucrării s-a specificat că este necesară internarea pacientului într-o clinică de psihiatrie ( Spitalul Clinic Socola Iași ) pentru evaluarea și monitorizarea stării clinice în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, aspect confirmat și prin adresa nr. 1769/A1p/58/10.05.2016 emisă de SML ( fl 58 ).
Prin încheierea de ședință din 30 mai 2016, instanța a dispus în baza art 939 cpc, având în vedere necesitatea observării mai îndelungate a stării mintale a celui pentru care se solicită punerea sub interdicție, internarea provizorie a pârâtului Y, pe o durată de o săptămână, pentru investigații de specialitate și stabilirea diagnosticului. Totodată a dispus ca după finalizarea internării să se întocmească un raport de expertiză medico - legală psihiatrică IML Iași.
Raportul de expertiză medico - legală nr. 12142 / 28.07.2016 efectuat de IML Iași ( fl 236 - 238 ) a fost întocmit prin internarea pârâtului Y la Spitalul de Psihiatrie Socola ( FO nr.1256 / 25.07.2016 ). La examenul psihic efectuat s-au reținut următoarele: pacientul este aparent liniștit psihomotor, cooperant,comunicativ, cu țintă vestimentară îngrijită, igienă personală bună, dispoziție eutimică, mimică și pantomimică mobile, concordante cu starea emoțională; neagă tulburări hipnice în momentul examinării, fără fenomene psihoproductive de tipul halucinațiilor și a ideației de timp delirant; flux idetiv ușor încetinit, coerență în gândire, vocabular corespunzător pregătirii profesionale; este corect orientat temporo spațial, allo și autopsihic. De asemenea, la examenul psihologic efectuat s-au reținut următoarele: configurație eutimică, corect orientat temporo spațial, alloși autopsihic, fără tulburări de percepție, fără idei delirante, ușoară hipomnezie de fixare,MMSE 25, în concordanță cu vârsta, gândire coerentă, capacitate de autoconducție păstrată, autonomie limitată pe fondulstării somatice.
În concluziile raportului sus amintit s-a stabilit că pârâtul Y prezintă diagnosticul de "Tulburare cognitivă ușoară"; ( MMSE 25) și că acesta are prezentă capacitatea psihică ( noțiunea de "capacitate psihică prezentă"; este echivalentă sintagmei " are discernământul asupra actelor și faptelor sale"; ). S-a stabilit că pârâtul că are păstrată competența psihică de a decide cu liberă voință asupra propriilor drepturi și obligații,asupra propriilor interese, de a-și reprezenta interesele, de a se autoconduce și de a se autoîngriji.
Raportul de expertiză medicală sus amintit a fost avizat de Comisia de Avizare și Control al Actelor Medicale ( fl 235 ), fiind aprobate astfel conținutul și concluziile actului medico-legal, în conformitate cu dispozițiile ordinului nr. 1134/ din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.
Concluziile raportului de expertiză sus amintit se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză. Astfel, aspecte referitoare la starea de sănătate psihică a pârâtului Radu Dumitru au fost relatate de martorul FM ( fl 167 ), martor audiat în etapa cercetărilor și ascultat de către instanță la solicitarea reclamantului X. Persoana sus amintită, aflată în relații de strânsă prietenie cu pârâtul, a specificat că acesta se află într-o bună stare de sănătate psihică, își continuă activitatea de cercetare și lucrează la un manuscris pentru o carte. A subliniat că pârâtul are o problemă de locomoție precum și boala Parkinson, dar, deși tremură poate să scrie sau sa citească. Concluzii în sensul menținerii discernământului de către pârât se desprind și din analiza anchetelor psihosociale efectuate în cauză precum și a înscrisurilor depuse de părți la dosar.
Nu în ultimul rând ascultarea pârâtului Y in baza art 940 cod proc civ, la termenul din 11 aprilie 2016 ( fl 132 -133 ) a confirmat specificările raportului de expertiză medico-legală. Faptul că acesta nu și-a amintit sau și-a amintit inexact unele aspecte asupra cărora a fost întrebat, nu conduce prin sine însuși la concluzia lipsei discernământului.
Instanța reține că interdicția judecătorească este acea măsură de ocrotire care poate fi dispusa atunci când persoana fizică este lipsită de discernământul necesar îngrijirii intereselor sale din cauza alienației sau debilității mintale și constă în lipsirea de capacitate de exercițiu și instituirea tutelei Conținutul alienației și debilității mintale este stabilit de către un medic specialist.
Fiind o măsură de excepție, condițiile de fond ale interdicției sunt de strictă interpretare și aplicare. Nu este de admis punerea sub interdictie atunci când imposibilitatea se datorează vârstei înaintate sau unei dizabilități fizice care nu provoacă lipsa de discernământ.
Pentru ca o persoană să poată fi pusă sub interdicție este necesar să se constate lipsa de discernământ a persoanei în cauză, lipsa de discernământ să fie cauzată de alienația ori debilitatea mintală iar persoana să nu se poată îngriji singură de interesele sale, din cauza lipsei de discernământ. Ca atare trebuie să se constate în persoana celui pentru care se solicită punerea sub interdicție existența unei stări de tulburare min-tală cu caracter general și permanent, iar constatarea alienației mintale ori a debilității mintale a persoanei trebuie să rezulte dintr-un act medical.
În speță, nu pot fi reținute condițiile de fond necesare dispunerii unei astfel de măsuri, pârâtul Y fiind o persoană în vârstă care își păstrează discernământul necesar de a se îngriji de interesele sale. Vârsta înaintată a acestuia sau constatarea unor afecțiuni fizice nu pot conduce la o altă concluzie.
Astfel că, față de cele anterior menționate, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art 164 al 1 cod civil, va respinge ca nefondată acțiunea având ca obiect punere sub interdicție formulată de reclamantul X. În strânsă legătură cu acest capăt de cerere principal și ca o consecință a soluției pronunațe, vor fi respinse și cererea principală a obiect desemnare tutore, dar și cererea reconvențională având aceleași obiect.
În baza art 453 cod proc civ va fi obligat reclamantul căzut în pretenții la plata către pârâtul Y sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând 2000 lei onorariu avocat și 2000 lei contravaloare transport la Iași în vederea internării și efectuării expertizei medico -legale. Este de reținut că deși instanța a făcut demersuri pentru a asigura transportul pârâtului prin intermediul Serviciului de Ambulanță, pe cheltuiala reclamantului, acesta nu a probat faptul că nu ar fi avut posibilitatea de a utiliza acest serviciu din vina pârâtului.
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Pretenţii. Jurisprudență Plăţi → |
|---|
