Partaj judiciar. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri
Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 1770 din data de 14.03.2016
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constată următoarele:
Prin cererea (f.4) înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 06.04.2015 reclamantul T.M. a chemat în judecată pârâții T.M.A. și F.M. solicitând partajul succesorul după defunctul TM, decedat la data de 17.01.2009.
A indicat următoarele bunuri: casă de locuit situată în jud. Bacău, suprafață construită de 57 m.p., din anul 1925, compusă din 3 camere, casă de locuit situată în jud. Bacău, construită în anul 2005 și teren în suprafață de 1.202 m.p., din care 225 m.p. curți - construcții și 947 m.p. teren arabil intravilan, situat în jud. Bacău.
Solicită ieșirea din indiviziune față de ambii pârâți, urmând a primi sultă conform cotelor legale.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că el și pârâtul T.M.A. sunt descendenți de gradul I după defunct, acesta din urmă având alți doi descendenți: CG, acesta înțelegând să nu accepte moștenirea prin declarație notarială autentică de neacceptare, înregistrată sub nr.... , și CC, decedat la data de 31.07.1991, fără moștenitori.
În drept au fost indicate dispozițiile art.979 - 995 Cod civ.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică, anexând în copie acte de stare civilă, declarație notarială, certificat fiscal, autorizație de construire, contract vânzare-cumpărare nr.... (f.11-32 și 67-70).
Odată cu cererea de chemare în judecată reclamantul a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar (f.35) anexând în dovedire înscrisuri (f.36 - 37 și 43 - 50) respinsă ca nefondată prin încheierea din data de 21.04.2015 (f.62,63).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.226 lei (f.52) la o valoare a masei de partaj estimată la suma de 35.863,29 lei.
La data de 23.06.2015 pârâta F.M. a depus întâmpinare (f.73-74) prin care a arătat că nu are calitatea de moștenitor al defunctului TM, având doar o relație de concubinaj cu acesta, relație din care a rezultat pârâtul T.M.A., ea neavând vocație succesorală la moștenirea defunctului.
Cu privire la bunurile indicate ca făcând parte din masa de partaj pârâta arată că a cumpărat împreună cu defunctul prin contractul de vânzare cumpărare nr....., în cote egale și indivize de ½ o casă construită din paiantă, în suprafață de 57 m.p., împreună cu suprafața de 1.202 m.p. teren, dispus astfel: 225 m.p. teren curți - construcții, sola 20, parcela 373 și 947 m.p. teren arabil, sola 20, parcela 374 și 375.
Apreciază că masa de partaj rămasă după defunctul TM se compune din ½ din casa de locuit situată în JUD. Bacău, în suprafață construită de 57 m.p., ½ din casa de locuit construită în anul 2005 situată în aceeași localitate și ½ din suprafața de 1.202 m.p. teren.
Cu privire la cererea de ieșire din indiviziune arată că este de acord, făcând eforturi pentru rezolvarea amiabilă a litigiului, eforturi eșuate datorită pretențiilor prea mari ale reclamantului raportat la valoarea bunurilor. Solicită atribuirea bunurilor în lotul său și obligarea sa la plata unor sulte în favoarea moștenitorilor defunctului.
În drept a indicat dispozițiile art.205 Cod proc. civ., iar în dovedirea cererii a solicitat proba cu expertiză topo-cadastrală și expertiză în construcții și proba cu înscrisuri.
La data de 23.06.2015 pârâtul T.M.A. a depus întâmpinare (f.76,77) prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamant cu privire la ieșirea din indiviziune asupra averii rămase după defunctul TM. A arătat că moștenitori legali acceptanți ai defunctului sunt reclamantul și pârâtul T.M.A. cu o cotă de ½ fie care din masa succesorală, în calitate de fii, pârâta F.M., concubina defunctului, neavând vocație succesorală la moștenirea acestuia.
În ceea ce privește masa succesorală arată că aceasta se compune din cota de ½ din bunurile precizate de reclamant în cererea de chemare în judecată.
În drept au fost indicate dispozițiile art.205 Cod proc. civ., iar în dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiza topocadastrală și expertiză în construcții.
La data de 07.07.2015 reclamantul T.M. a depus răspuns (f.83) prin care a arătat că solicită atribuirea bunurilor pârâtei F.M..
La termenul din data de 22.09.2015 pârâta F.M. a depus cerere reconvențională (f.90,91) prin care a arătat că solicită constatarea unui drept de creanță în cuantum 10.790 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului casă începută în anul 2005 cu banii câștigați în Italia începând cu anul 2010.
În drept au fost indicate dispozițiile art.209 Cod proc. civ., iar în dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, expertiză topocadastrală și în construcții și proba testimonială.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 324 lei (f.94).
La termenul din data de 20.10.2015 reclamantul a depus încheiere notarială cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de codul civil. (f.95-99).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantului (f.157) și proba cu expertiza tehnică evaluatorie în construcții (f.116-138).
La termenul din data de 05.01.2016 pârâta F.M. și-a modificat petitul cererii în sensul că a arătat că solicită o valoare a îmbunătățirilor de 16.180 lei așa cum reiese din raportul de expertiză, cererea de mărire a cuantumului obiectului cererii fiind trecută în încheierea de ședință de la acel termen potrivit art.204 alin.2 pct.2 Cod proc. civ.(f.159)
La solicitarea instanței reclamantul a suplimentat taxa judiciară de timbru cu suma de 1.180 lei (f.184) și a achitat suma de 175 lei cu titlu supliment onorariu expert (f.185), iar pârâta F.M. a suplimentat taxa judiciară de timbru cu suma de 162 aferentă cererii reconvenționale (f.189) și a achitat suma de 175 lei cu titlu supliment onorariu expert (f.186).
La termenul din data de 02.02.2016 instanța a admis obiecțiunile formulate de reclamant și a solicitat expertului un supliment la raportul de expertiză în sensul de a preciza modalitatea de calcul a materialelor folosite la îmbunătățirile casei noi, respectiv cele arătate la punctele a și c din raportul de expertiză, capitolul îmbunătățiri. Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la data de 26.02.2016.
Analizând cererea formulată, cererea reconvențională, actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 17.01.2009 a decedat numitul TM cu ultimul domiciliu în jud.Bacău (certificat deces nr.... f.19). instanța constată deschisă succesiunea după defunctul TM la data de 17.01.2009.
Masa de partaj este compusă din cota de ½ din suprafața de teren de 1.202 m.p. situată în intravilanul jud.Bacău, T20, P 373, 374 și 375 având ca vecini: la N - drum sătesc, la E - P.E., la S - drum exploatare și la V - R.V., dobândită conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....de BNP, cota de ½ din imobilul casă veche, construită din paiantă, acoperită cu tablă neagră, compusă din 3 camere, în suprafață construită de 43,15 m.p. și cota de ½ din imobilul casă nouă, edificată în baza autorizației de construire nr.... (f.29), construită din paiantă, pe elevații din beton, acoperiș tip șarpantă din lemn cu învelitoarea din tablă, compusă din 4 camere și 2 holuri, în suprafață construită de 79,33 m.p., ambele situate pe această suprafață de teren.
Cealaltă cotă de ½ din imobilele sus-menționate aparține pârâtei F.M. conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.....de BNP (f.32).
Instanța reține că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori legali acceptanți, următorii: reclamantul T.M. (certificat naștere fila 11) și T.M.A. (certificat naștere fila 68), în calitate de fii, descendenți de gradul I, fiecare cu o cotă de ½ din masa succesorală.
Instanța reține că reclamantul T.M. și pârâții T.M.A. și F.M. au calitatea de coproprietari și se găsesc în indiviziune asupra următoarelor bunuri imobile: suprafața de teren de 1.202 m.p. situată în intravilanul jud.Bacău, T20, P 373, 374 și 375 având ca vecini: la N - drum sătesc, la E - PE, la S - drum exploatare și la V - RV, imobilul casă veche, construită din paiantă, acoperită cu tablă neagră, compusă din 3 camere, în suprafață construită de 43,15 m.p. și imobilul casă nouă, edificată în baza autorizației de construire nr...., construită din paiantă, pe elevații din beton, acoperiș tip șarpantă din lemn cu învelitoarea din tablă, compusă din 4 camere și 2 holuri, în suprafață construită de 79,33 m.p., ambele situate pe această suprafață de teren.
De asemenea, instanța reține că părților li se cuvin următoarele cote din bunurile care fac parte din masa de împărțit: reclamantului T.M. o cotă de ¼, pârâtului T.M.A. o cotă de ¼, iar pârâtei F.M. o cotă de ½.
Potrivit art. 728 alin. 1 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, iar împărțeala poate fi cerută oricând. Pe cale de consecință, instanța urmează ca, în raport de variantele de partajare propuse de expert, de opțiunile exprimate de părți și de criteriile stabilite de art. 988 Cod proc. civ., să dispună ieșirea lor din indiviziune.
Instanța va avea în vedere acordul părților cu privire la atribuirea bunurilor imobile care fac parte din masa succesorală pârâtei F.M., dar și de faptul că aceasta a edificat casa nouă împreună cu defunctul, i-a adus îmbunătățiri, locuiește efectiv în acesta și că deține o cotă de ½ din imobile.
Ca urmare va dispune ieșirea părților din indiviziune și va atribui în natură bunurile imobile din masa de împărțit pârâtei F.M..
Conform raportului de expertiză valoarea bunurilor imobile din masa de împărțit este de 43.752 lei (f.124). Instanța a reținut faptul că în ceea ce privește casa veche prin expertiză s-a stabilit că aceasta nu are nicio valoare economică.
Prin urmare ar rezulta că pârâta F.M. trebuie să achite câte o sultă de 10938 lei reclamantului T.M. și, respectiv, pârâtului TMA pentru echilibrarea loturilor.
În ceea ce privește cererea reconvențională instanța reține că pârâta F.M. a efectuat mai multe îmbunătățiri casei noi după decesul numitului TM: învelit casa cu tablă - 2014, turnat șape toată casa - 2015, placat pereții și tavanele cu rigips în camerele 5 și 6 - 2015, a montat două uși metalice la holul 1 și la holul 4, a zugrăvit camerele 5 și 6, a zidit cu B.C.A. 2 ferestre, a executat instalația electrică în toată casa, a pus al doilea rând de geamuri la ferestre - 2015, a montat parchet în camerele 3,5,6, valoarea totală a îmbunătățirilor fiind evaluată de expert la suma de 15020 lei la care se adaugă un gard din scândură pe bulumaci de lemn, fără elevație de beton, construit în anul 2014 evaluat de expert la suma de 1.160 lei.
Prin răspunsurile la interogatoriu reclamantul a recunoscut faptul că la decesul tatălui său casa nouă era în stadiul la roșu, cu mențiunile că imobilul casa nouă avea uși de lemn care au fost înlocuite cu uși de metal și că instalația electrică a fost mutată de la casa veche.
Reclamantul a făcut obiecțiuni cu privire la valoarea tablei de pe casa nouă având în vedere că pârâta F.M. a indicat în cererea reconvențională o valoare de 1.500 lei, iar expertul a calculat o valoare de 6869 lei din care 3.305 materiale (pct.1.2.a din raportul de expertiză) și cu privire la costul placărilor cu rigips.
Prin suplimentul la raportul de expertiză expertul a precizat metodologia folosită și indicatorii științifici la care s-a raportat pentru calculul îmbunătățirilor astfel încât instanța apreciază corect calculul făcut și neîntemeiate observațiile reclamantului care nu sunt susținute de niciunfel de probe în afară de o părere subiectivă cu privire la cuantumul acestor reparații.
În consecință raportat la valorile indicate în raportul de expertiză și dispozițiile art.984 alin.1 Cod proc. civ. instanța va admite cererea reconvențională, așa cum a fost precizată, formulată de pârâta F.M. în contradictoriu cu reclamantul T.M. și pârâtul T.M.A. și va stabili în favoarea pârâtei F.M. un drept de creanță născut din starea de proprietate comună cu pârâtul T.M.A. și cu reclamantul T.M. în cuantum de 16.180 lei constând în îmbunătățirile aduse imobilului casă nouă de locuit.
Prin urmare, raportat la cotele părți ce le revin coproprietarilor rezultă că reclamantul T.M. și pârâtul TMA datorează pârâtei F.M., fiecare o sumă de 4045 lei.
Compensând obligațiile reciproce ale părților rezultate din starea de coproprietate instanța va reține că pârâta F.M. trebuie să plătească o sultă de 6.893 lei către reclamantul T.M. și o sultă în cuantum de 6.893 lei către pârâtul T.M.A..
În ceea ce privește cheltuielile de judecată având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată, dispozițiile art.451 și următoarele Cod proc. civ., cotele părților și cheltuielile judiciare efectuate instanța va compensa cheltuielile de judecată până la suma cea mai mică de 737,50 lei. Va obligă pârâta F.M. la plata sumei de 1866,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert către reclamantul T.M.. Va obligă pârâtul T.M.A. la plata sumei de 907,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert către reclamantul T.M..
← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Stabilire domiciliu minor. Jurisprudență Minori → |
---|