Stabilire domiciliu minor. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 1824 din data de 15.03.2016
Asupra cererii de față constată următoarele:
Prin cererea formulată de reclamantul X în contradictoriu cu pârâta Y înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr de dosar 1708/180/2016 s-a solicitat instanței ca, pe calea ordonanței președințiale, instanța să dispună stabilirea locuinței minorelor M și N la locuința sa până la soluționarea dosarului nr. 11758/180/2015, iar în subsidiar stabilirea unui program de vizită al minorelor în favoarea reclamantului până la soluționarea dosarului nr. 11758/180/2015
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 40 lei.
In motivarea cererii reclamantul a arătat în esență că pe rolul Judecătoriei Bacău figurează dosarul 11758/180/2015 având ca obiect divorț, că până în data de 01.02.2015 toți membrii familiei au locuit în imobilul situat în., că ulterior pârâta a plecat cu cele două fete mutându-se într-un apartament situat pe Bd, apoi din 07.03.2015pe str 9 Mai, că a mai fost promovat ăanterior o cerere de divorț, că ulterior relațiile dintre soți au fost reluate, reclamantul vizitând minorele aproape zilnic la adresa la care locuiesc în prezent, că minora T petrecut alături de dânsul sfârșituri de săptămână, că părțile au fost într-un concediu în Corfu în perioada 31.08- 08.09 2015,perioadă în care relațiile au revenit la normal, că ulterior însă pârâta a început său mai răspundă la telefon, că la acest moment contactul dintre tată și fiice se află la discreția reclamantei și că solicită încuviințarea următorului program de legături personale, cu luare la domiciliul său, în subsidiar: o dată la două săptămâni,de vineri după terminarea programului școlar până duminică ora 18,00;în perioada vacanței de iarnă: în anii pari prima jumătate iar în anii imari în a doua jumătate; de sărbători în anii pari ( sărbătoarea de crăciun și de Anul Nou ), urmând ca în anii impari dreptul de vizită să fie inversat );în perioada vacanței de Paști:în anii pari prima jumătate, iar în anii impari a doua jumătate; de sărbătorile de Paște în anii pari Sâmbăta Mare, Duminica Învierii și a doua zi de Paște ), iar în anii impari dreptul să fie inversat; în perioada vacanței de vară:în anii pari prima jumătate iar în anii impari a doua jumătate.
În drept au fost invocate dispozițiile art 920 și 927 cpc
În probațiune reclamanta solicitat proba cu înscrisuri și cu martorul A
Pârâta a formulat întâmpinare ( fl 25 - 27 ), prin care a solicitat respingerea cererii.
În motivare a arat în esență că i-a acordat reclamantului mai multe șanse să se schimbe, că schimbarea locuinței copiilor a fost făcută la insistențele acestora, că minorele au suferit foarte mult din cauza faptului că tatăl le aplica pedepse pentru orice ( dacă nu mâncau, nu se jucau unde voia el ), că le bătea cu varga cu spini, le amenința, pe fiica cea mare a bătut-o și în public în septembrie 2014, că în decembrie 2014 a tras-ode ureche astfel încât i-a dezbarnat urechea, că minorele nu vor să-și vadă tatăl deși dânsa a depus toate diligențele în acest sens, că din cauza agresiunilor fizice și psihice fiicei celei mari îi cădea părul,că se trezea noaptea plângând, că acest comportament agresiv al reclamantului a lăsat traume psihice copiilor, că reclamantul s-a opus mereu activităților extrașcolare, că fetița cea mică a fost vreo zece ședințe la pregătire la engleză fără ca tatăl să știe acest lucru, fiind-i teamă de reacția lui, că vara trecută a vrut să meargă cu fiicele în Bulgaria însă reclamantul nu și-a dat consimțământul, că acesta a refuzat ca fetița cea mare să meargă în Anglia cu profesoara de engleză care o meditează,că unica variantă a fost să meargă în Grecia într-un sejur oferit de reclamant, că tatăl nu își execută obligația de întreținere a minorelor și că niciuna din fete nu este de acord să mențină legăturile cu tatăl.
În drept au fost invocate dispozițiile art 25 cod proc civ.
În probațiune pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și cu martorul B.
A fost ascultată minora M în camera de consiliu ( fl 24 ).
A fost efectuată anchetă psihosocială la domiciliile părților.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Părțile au calitatea de soți din data de 12 iulie 2003, în prezent pe rolul Judecătoriei Bacău fiind înregistrată sub numărul de dosar 11758/180/2015 cauza având ca obiect divorț.
În timpul căsătoriei părților s-au născut minorele M, și N,.
Din februarie 2015 soți s-au separat în fapt, pârâta fiind cea care a plecat din locuința comună împreună cu cei doi copii.
În drept, potrivit art 997 cod proc civ al 1, 2 și 5 "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
În condițiile în care pe rolul Judecătoriei Bacău este înregistrată sub numărul de dosar 11758/180/2015 cauza având ca obiect divorț, trebuie avute în vedere și dispozițiile art 920 cod proc civ potrivit cărora Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Față de dispozițiile art 920 cod procedură civilă anterior menționat, atunci când obiectul unei cereri formulate pe calea ordonanței președințiale intră în categoria celor expres prevăzute în text, instanța trebuie să verifice doar îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: aparența dreptului, vremelnicia și neprejudecarea fondului, cerința urgenței fiind prezumată.
Cum în speță reclamantul este tatăl minorelor M și N acesta este îndreptățit a solicita luarea de măsuri cu privire la copil, deci în favoarea dumnealui există aparenta dreptului.
Instanța reține și că vremelnicia ține de esența și natura ordonanței președințiale, iar durata în timp depinde de cauzele care au generat măsurile și de poziția părților. Astfel, măsurile care se ordonă pe calea ordonanței președințiale sunt temporare din momentul nașterii lor, indiferent dacă ar dura câteva ore, zile sau luni, ori vor rămâne definitive, în cazul în care cel împotriva căruia s-au luat s-ar convinge de justețea lor. În speță, instanța constată că și aceasta cerință este îndeplinită, cu atât mai mult cu cât pe rolul Judecătoriei Bacău este înregistrată sub numărul de dosar 11758/180/2015 cauza având ca obiect divorț.
Din această cerință decurge și cea a neprejudecării fondului, câtă vreme instanța nu este chemată a lua decât o măsură cu caracter provizoriu pe baza analizei a probatoriului administrat.
Pentru a dispune măsuri cu privire la minori în mod provizoriu pe timpul procesului de divorț instanța urmează să analizeze dacă această măsură este în acord cu interesul copiilor ,ținând cont și de conduita părinților.
Art 496 cod civil revede minorul locuiește la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună aceștia vor stabili de comun acord locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți instanța de tutelă hotărâște luând în considerare concluziile anchetei psihosociale și ascultându-i pe părinți și pe copil dacă acesta a împlinit 10 ani.
Instanța reține că ulterior separării părților, din februarie 2015, minorele M și N au rămas în grija mamei. Alături de reclamantă acestea au beneficiat de un mediu optim de creștere și educare, neaflându-se vreodată în pericol, după cum subliniat de ambii martori audiați în cauză.
Rezultă totodată din probatoriul administrat în cauză că relațiile personale dintre tată și copii, la acest moment, sunt încordate, aceștia refuzând contactul și comunicarea cu acest părinte.
Situația de fapt sus amintită a fost determinată de producerea unor acte de agresiune ale tatălui asupra copiilor. În acest sens, depoziția martorului A, care a arătat faptul că reclamantul a lovit copii cu nuielușa sau i-a tras de urechi, se coroborează cu cea a martorului B precum și cu relatările minorei N ascultată în camera de consiliu. Instanța reține totodată că actele de violență sus amintite nu au fost singulare, copii fiind loviți de tată și în alte împrejurări sau obligați să adopte un anumit tip de conduită contrar voinței lor, aspect relatat de martorul A.
În condițiile date instanța apreciază că nu există nici un motiv care să justifice de urgență schimbarea situației actuale a minorelor, astfel încât solicitarea formulată în principal urmează a fi respinsă.
Instanța mai reține și faptul că potrivit art. 401 cod civ și art. 14 din Legea nr. 272/2004, părinții separați de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
În speță, interesul superior al copiilor presupune ca aceștia mențină contactul cu tatăl, împiedicarea părintelui de a stabili legături personale cu minorul putând avea consecințe negative asupra dezvoltării fizice și mai ales psihice, a copilului. Dreptul părinților de a avea legături personale cu copiii este unul atât de firesc, încât, prin însăși natura sa, dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul care nu i-a fost încredințat prezintă urgență.
Luarea măsurii se impune în condițiile în care probatoriul administrat în cauză a evidențiat că legăturile personale dintre tată și copii au înregistrat deficiențe în ultima perioadă etimp..
Reclamantul a solicitat ca dreptul său de legături personale să se deruleze cu luarea minorelor la domiciliul său, conform unui program determinat.
La stabilirea dreptului de legături personale instanța va avea în vedere atât interesul superior al copiilor cât și circumstanțele specifice prezentei cauze.
Astfel, nu poate fi ignorată tulburarea emoțională a celor două minore determinată de relația conflictuală cu reclamantul din perioada conviețuirii părților. Conform examenelor psihologice nr. 435 / 22.05.2015 ( fl 39 ) și 436/ 22.05.2015 ( fl 38 ) întocmite de Policlinica de Copii B - psiholog principal V ( necontestate de părți ), în plan afectiv la testele proiective s-au constat tulburări emoționale, atașament față de mamă și abuz emoțional din partea tatălui. Deși potrivit examenelor psihologice ulterioare ( nr. 76 și 77 din 15.01.2016, fl 36, 37 ) s-a remarcat o ameliorare a conflictelor interpsihice, ambii copii prezentau încă tulburări emoționale iar minora N diagnosticul inițial de pavor nocturn.
De luat în considerare este și reacția copiilor la acest moment față de posibilitatea petrecerii unor perioade de timp alături de tată, reacție rezultată din depoziția martorului A ( în sensul că atunci când își văd părintele minorele tremură și vor să plece înapoi )
Nu în ultimul rând trebuie reținut că în februarie 2016, când reclamantul s-a întâlnit cu fiica cea mare, a avut o conduită de natură a produce temeri copilului ( a imobilizat-o, a tras-o de glugă ), conduită care nu își găsește justificare în opinia instanței, indiferent de conflictele dintre părți.
Este deopotrivă dovedit că reclamantul a încercat să mențină legături personale cu fiicele sale ulterior separării în fapt a părților, că familia a fost într-un concediu în cursul anului 2015 și că pârâta a permis rar copiilor să-și întâlnească tatăl.
Dincolo de acestea însă, în condițiile în care la acest moment copiii refuză contactul cu tatăl dat fiind istoricul relației cu acest părinte, luând în considerare sentimentul de insecuritate avut în prezența reclamantului, atașamentul față de mamă, precum și necesitatea menținerii legăturilor tatălui cu fiicele sale instanța va încuviința ca reclamantul să aibă legături personale cu minorele, până la soluționarea cauzei pe calea dreptului comun, în următoarea modalitate: în prima săptămână din lună, sâmbăta, între orele 10,00 - 14,00, în prezența pârâtei, cu posibilitatea luării copiilor din domiciliu; în a treia săptămână din lună, duminica între orele 15,00 - 19,00, în prezența pârâtei, cu posibilitatea luării copiilor din domiciliu.
În baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecată până la limita sumei de 40 lei și obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei în măsura admiterii pretențiilor acestuia.
| ← Partaj judiciar. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
