Partaj, modalitatea de sistare a indiviziunii in cazul cotelor egale
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Sentinţă civilă nr. - din data de 25.08.2014
ROMANIA
JUDECĂTORIA INEU, JUDEȚUL ARAD OPERATOR 2826
DOSAR NR. …
SENTINȚA CIVILĂ NR. …/2014
Ședința publică din data de 25 august 2014
Președinte : …
Grefier : …
S-a luat în pronunțare cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamanta P. S. împotriva pârâtului I. P., având ca obiect ieșire din indiviziune și cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional I. P. împotriva reclamantei pârâtă reconvențională P. S., având ca obiect ieșire din indiviziune.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut la termenul din 19 august 2014, când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru termenul de azi.
Se constată că s-au depus la dosar chitanța nr.75/01.08.2013 privind plata onorariului avocațial avocat B. D. respectiv concluzii scrise de către pârâtul-reclamant reconvențional I. P.
Cererea principală este legal timbrată cu 1786 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanțelor seriile AR, nr.14149/01.08.2013, fila 6 dosar și nr.62165/ 22.08.2013, fila 17 dosar.
Cererea reconvențională este legal timbrată cu suma de 39 lei, prin chitanța seria TMXWM nr.7330606PJ/12.09.2013, fila 23 dosar.
J U D E C A T A,
Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la această instanță la data de 06.08.2014, reclamanta P. S. CNP …, domiciliată în … a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. P. CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O.N., cu sediul profesional în …, ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că părțile sunt coproprietare fiecare în cotă de ½ parte asupra imobilului identificat în CF nr.304865 Ineu, provenit din CF 128 Ineu, nr.top./cad.264-265/a-1, respectiv casa din lemn acoperită cu țiglă și grajdul din lemn acoperit cu țiglă (adică construcțiile vechi rămase de la părinți) și 719 mp teren din …, restul îmbunătățirilor aduse sunt făcute exclusiv de reclamantă și nu intră în masa partajabilă, respectiv la casă-tencuit exterior și interior, geamuri și uși, închis coridor, cimentat coridor, geamuri și uși coridor, parchet camere, introdus curent, iar la grajd acesta a fost transformat într-o anexă locuibilă, compartimentat cu ziduri interioare și tencuit interior și exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uși și ferestre, de asemenea jgheaburi și burlane, bazin pentru apă, gard din beton și plăci, uși din fier, grad din curte din țeavă și plasă de sârmă.
A se dispune ieșirea din indiviziune asupra construcțiilor vechi, atribuind întreg imobil reclamantei, cu plata unei sulte către pârât, autorizând întabularea în cf conform sentinței definitive.
Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta arată că părțile sunt frați și au ajuns coproprietari ai imobilului în urma moștenirii părinților. Casa asupra căreia poartă dreptul de coproprietate este construită în anul 1870 cu ziduri din lemn acoperită cu țiglă. Această casă, reclamanta a renovat-o capital, făcând următoarele investiții : tencuit exterior și interior, geamuri și uși, închis coridor, cimentat coridor, geamuri și uși coridor, parchetat camere, introdus curent, montat jgheaburi și burlane, făcut bazin pentru apă.
În gospodărie există un grajd vechi-făcut aproximativ prin anul 1931 cu ziduri din lemn acoperit cu țiglă. Acest grajd a fost transformat de reclamantă în bucătărie de vară făcând ziduri interioare, tencuit interior și exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uși și ferestre parchetat camere, introduc curent.
De asemenea a făcut grad și poartă la stradă și gard interior.
Ca atare, coproprietatea părților mai subzistă doar asupra construcției vechi din lemn și a grajdului vechi precum și asupra terenului.
Reclamanta a încercat să ajungă cu pârâtul la un acord în privința ieșirii din indiviziune, dar acesta nu a fost de acord, refuzând orice dialog.Imobilul nu este partajabil în natură, fapt pentru care a solicita a fi atribuit reclamantei, urmând a plăti sulta corespunzătoare dreptului său către pârât.
În drept s-au invocat disp.art.670, 676 alin.2 lit.a c.civil, art.979-983 c.pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă la fila 18 dosar, pârâtul I. P. a solicitat respingerea acțiunii.
Prin cererea reconvențională, formulată odată cu întâmpinarea potrivit art. 209 alin.4 c.pr.civilă, atașată la f.18 dosar, pârâtul-reclamant reconvențional I. P. CNP …, domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în … solicitat în contradictoriu cu reclamanta principală pârâtă reconvențională P. S. CNP …, domiciliată în …, a se constata că imobilul situat în …, înscris în CF nr.304865 Ineu, cu nr.topo.264-265/a-1, reprezentând curți, construcții, casa și anexa gospodărească, curte comună de 719 mp. este comod partajabil în natură, respectiv a se dispună ieșirea din indiviziune raportat la cotele pe care părțile le dețin.
A mai solicitat a se dispune dezmembrarea imobilului din litigiu, acesta fiind compus din 2 corpuri de clădire separate respectiv partajarea imobilului în natură prun constituirea a două loturi, în sensul atribuirii pârâtului-reclamant reconvențional lotului situat în partea dreaptă a frontului stradal, compus din teren și anexa gospodărească-grajd din lemn, iar reclamantei-pârâte reconvenționale lotul situat în partea stângă a frontului stradal compus din teren, casa din lemn cu nr.138, cu anexa din cărămidă, eventualele diferențe create, urmând a fi compensate prin sulte în funcție de evaluarea ce urmează a fi efectuată de către un expert în construcții.
Să se dispună înscrierea în CF a drepturilor astfel dobândite cu titlu de partaj, prin întabularea părților în calitate de proprietari asupra cotei de 1/1 din teren și construcții, cu titlu de sistarea stării din indiviziune, asupra terenului menționat, respectiv înscrierea dreptului pârâtului de proprietate aspra imobilului ce urmează a constitui lotul acestuia și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în indiviziune asupra imobilului ce va constitui al doilea lot.
A solicitat obligarea reclamantei-pârâta reconvențională la plata cheltuielilor de judecată și compensarea acestora.
În motivele cererii reconvenționale, pârâtul-reclamant reconvențional arată că nu se opune în principiu la sistarea indiviziunii, însă pe cale reconvențională a solicitat formarea unor loturi ținând cont de suprafața ce-i revine fiecărui proprietar, respectiv a se constat că imobilul este comod partajabil în natură.
Mai arată că, la data de 09.04.1980, prin certificatul de moștenitor nr.65/1980 și ulterior la data de 21.03.1986, prin certificatul de moștenitor nr.108/1986, în urma dezbaterii succesiunii defuncților părinților, i-a fost atribuită cota de 3/16 și cota de 5/16, astfel cum rezultă și din CF nr.304865 Ineu. De la acea dată și până în prezent, pârâtul plătește impozitul aferent cotei de proprietate. Întrucât frontul stradal foarte mare permite partajarea în natură a imobilului, având în vedere că poarta și un culoar de acces pietonal/auto sunt indispensabile oricăror coproprietari, acestea se pot atribui împreună cu casa din lemn și anexa acesteia din cărămidă, reclamantei-pârâte reconvenționale, iar grajdul de lemn și diferența de teren poate constitui un alt lot, respectiv frontul stradal din partea dreaptă a imobilului, atribui pârâtului-reclamant reconvențional.
Pârâtul-reclamant reconvențional arată de asemenea că, anexa gospodărească (grajdul din lemn) pe care reclamanta susține că a transformat-o în bucătărie de vară, construcție "transformată"; ilegal care în prezent constituie faptic grajdul, nu este evidențiată ca locuință, nu există autorizație de construire emisă în baza solicitării/acordului său în calitate de coproprietar. Apare în Anexa nr.1 a certificatului de atestare fiscală din 06.08.2013, ca fiind grajd, adică destinația menținută de la edificare, construcție care, solicită să fie încadrată în lotul de proprietate atribuit reclamantului împreună cu terenul aferent cotei de proprietate.
În această variantă, pentru exercitarea dreptului de proprietate ce li se cuvine din masa succesorală, necesar pentru buna administrare a imobilului, dar și pentru a avea în proprietate un lot unitar (construcție și teren), reclamanta primește lotul de lângă construcțiile sale reprezentând casa din lemn cu anexă din cărămidă împreună cu terenul aferent cotei sale de proprietate, iar pârâtul primește lotul de lângă construcțiile sale reprezentând anexă-grajd din lemn împreună cu terenul aferent cotei sale de proprietate.
Pârâtul mai arată că nu este relevantă împrejurarea că reclamanta plătește impozit pentru întreaga suprafață de teren, deoarece impozitarea s-a făcut în baza unei declarații a reclamantei, iar pârâtul a achitat reclamantei suma necesară cu titlu de impozit aferent cotei cei îi revine. Pârâtul apreciază de asemenea nerelevantă mențiunea referitoare la transformarea grajdului în bucătărie de vară, sau cele referitoare la pretinsele investiții, fiind efectuate fără acordul celuilalt coproprietar, respectiv doar pentru mărirea gradului de confort al reclamantei.
În drept, s-au invocat disp.art.205 și art.209 NCPC.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, aflată la fila 27 dosar, reclamanta pârâtă reconvențională arată că deși a arătat în acțiune investițiile făcute, reclamantul nu face opoziție la acestea, implicit recunoscându-le. Ele sunt evidente și au sporit foarte mult valoarea imobilului care este vechi de 100 ani, construit din materiale de slabă calitate (lemn cu pământ).
Referitor la cererea formulată de pârâtul-reclamant reconvențional reclamanta-pârâta reconvențională arată că partajarea în natură nu este posibilă întrucât imobilul a fost conceput ca o unitate locativă nefragmentată, modul cum sunt amplasate construcțiile nepermițând partajarea în natură.
Mai arată că reclamantul reconvențional are vârsta de 83 de ani, nu a folosit niciodată imobilul, venea doar în vizită anual.
Referitor la plata impozitului, reclamanta-pârâtă reconvențională arată că pârâtul-reclamant reconvențional achită impozit pe extravilan, dar nu plătește impozit pe intravilan, reclamanta achitând integral impozitul pentru intravilan.
De asemenea, frontul stradal este de 18 m din care, pe stânga 5 m este ocupat de casa veche, 2,5 m este gard din beton, 1 m ușa, 3,5 m poarta mare din fier, 6 m gard din beton. Pe partea dreaptă sunt anexele, iar în continuarea anexelor (una construită din cărămidă) se află grajdul amenajat în bucătărie, baie, cămară și magazie de lemne de 9 m. Distanța dintre colțul bucătăriei (fost grajd) este de 4 m fapt ce face imposibilă partajarea terenului.
Pentru soluționarea cauzei s-au administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului principal precum și expertiză, fiind depuse la dosar următoarele : chitanța de plată a taxei judiciare de timbru f.3,17,23, împuternicire avocațială f.4,20, copie BI reclamantă f.5, extras CF 304865 Ineu f.6-7, certificat fiscal f.8, anexa nr.1 la certificatul fiscal f.9, minuta timbrării f.16, întâmpinare și cerere reconvențională f.18-19, chitanța privind contravaloarea facturii AVNO nr.61/30.08.2013 f.21, factura nr. AVNO nr.61/ 30.08.2013 f.22, răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională f.27, cerere de administrare dovezi f.28-29, interogator pârât I. P. f.35, obiective expertiză f.40-41,chitanța de plată avans onorariu expert f.42,48,53, delegație de substituire f.43, cerere de probațiune reclamantă f.52, copie adresa nr.8119/09.12.1961 emisă de Sfatul Popular al Regiunii Crișana-Intreprinderea Electrică Oradea f.54, copie contract de prestare de servicii nr.8119 f.55-56, copie deviz f.57, -58, copie factura nr.471/24.05.1966 f.59, copie contract de prestare de servicii f.60-61, copie situația de lucrare definitivă f.62.64, copie antemăsurătoare de lucrările executate f.65-66, copie comandă chitanța nr.00949 f.67, copie autorizație pentru executare de lucrări f.68, copie deviz nr.139 f.69-70, copie chitanța fiscală nr.0858351 /1994 f.71, copie chitanța nr.0497217/1994 f.72, copie aviz de însoțire a mărfii f.73, copie factură fiscală nr.6815154/2003 f.74, copie factura fiscală nr.9917404/2008 f.75, copie deviz nr.38/2008 f.76, copie înscris expert B. S. f.83,97,103,109,112,155-156, copie proces-verbal f.84-86, răspuns la cererea în probațiune f.94-96, delegație de substituire f.108,186, raport de expertiză f.117-151, confirmare de primire f.152-154, decont justificativ f.161, obiecțiuni la expertiză pârât Ioja Petru f.163-168,177-179, copie chitanțe f.169-175, 180-184, cerere eliberare copii legalizate f.190, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru f.191-192, răspuns la obiecțiunile formulate de pârâtul I. P. f.193, copie certificat de deces L. C. f.194, copie certificat de deces L.L. f.194, note de ședință f.197, chitanța de plată a onorariului avocațială B. D. f.200, concluzii scrise pârât I. P. f.202-213 dosar.
Din ansamblul probelor administrate, instanța reține în fapt următoarele:
Asupra imobilului înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.128 Ineu, nr.top.264-265/a-1, compus din casa cu nr. adm.138 curte și grădină în intravilan în suprafață de 719 mp., sunt înscriși ca proprietari tabulari sub B1 reclamanta P. S. și pârâtul I. P., fiecare în cotă de 3/16 părți, pe titlu de succesiune potrivit certificatului de moștenitor nr.65/1980, iar sub B.3 și B.4 figurează ca și proprietari tabulari părțile, respectiv reclamanta P. S. și pârâtul I. P., fiecare în cotă de 3/16 părți, pe titlu de succesiune în baza certificatului de moștenitor nr.108/1980, așa cum rezultă din extrasul de CF depus la fila 6 dosar.
În urma administrării probei cu interogatoriul pârâtului reclamant reconvențional, consemnat în ședința publică din 05 noiembrie 2013, fila 35 dosar, se reține că după decesul părinților părților, reclamanta principală împreună cu soțul acesteia, au locuit în casa situată în ….
Cu privire la investițiile aduse imobilului, pârâtul reclamant reconvențional a recunoscut că reclamanta principală pârâtă reconvențională a făcut investiții la casa veche, respectiv tencuit exterior și interior, montare geamuri și uși, s-a închis un coridor, s-a cimentat un coridor, s-au pus geamuri și uși la coridor, respectiv s-au parchetat camere și introdus curent.
În ceea ce privește transformarea grajdului în anexă locuibilă, a arătat că reclamanta principală, împreună cu soțul său, l-a compartimentat cu ziduri interioare au tencuit la interior și exterior, au introdus apă, canalizare și curent, au cimentat, respectiv au pus uși și ferestre, în acest corp de clădire au locuit și părinții părților, pârâtul susținând la interogator că,, probabil și aceștia au făcut unele investiții, fără a putea aprecia contribuția părinților,,.
De asemenea, pârâtul recunoaște că reclamanta principală a montat jgheaburi și burlane la casă, un bazin pentru apă, a construit un gard din beton și plăci, uși din fier, respectiv gard în curte din țeavă și plasă de sârmă.
Pârâtul reclamant reconvențional a arătat că locuiește în Timișoara de peste 50 de ani, reclamanta a folosit împreună cu familia sa întreaga avere a părinților părților, pârâtul nefolosind nimic din averea părinților săi, relațiile dintre pârât și reclamantă fiind tensionate chiar și când trăiau părinții acestora.
Față de cererile părților, având în vedere poziția pârâtului reclamant reconvențional în urma administrării probei cu interogatoriu, în cauză s-a încuviințat administrarea probei cu expertiza tehnică, având ca obiective: identificarea tuturor supraedificatelor aferente nr.top.264-265/a-1 din CF nr.304865 Ineu, situat în …, coproprietatea părților, în cota de ½ părți fiecare și stabilirea valorii tehnice și de circulație a acestora; precizarea destinației actuale a fiecărui corp pe clădire.; a se pronunța expertul dacă imobilele supraedificate identificate la pct.1 sunt comod partajabile în natură, ținând cont de: destinația acestora, cotele -părți ale coproprietarilor precum și dacă prin partajare în natură este păstrată funcționalitatea acestora conform destinației, precum și aceea de a se identifica și stabili valoarea tehnică a următoarelor investiții :la casă : tencuit exterior și interior, geamuri și uși, închis coridor,cimentat coridor, geamuri și uși coridor, parchetat camere, introdus curent; la grajd : compartimentat cu ziduri exterioare și tencuit interior și exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uși și ferestre; montat jgheaburi și burlane, bazin pentru apă, gard din plăci și beton, uși din fier, gard în curte din țeavă și plasă de sârmă, la întreg imobilul.
De asemenea, dacă imobilele supraedificate identificate sunt comod partajabile, ținând cont și de cerințele de la pct.3, să se procedeze la formarea a 2 loturi, astfel un lot compus din casa din lemn și anexe, cu suprafața de teren aferentă, respectiv un lot compus din grajd din lemn ,la care accesul se va face se va face prin diferența de teren, respectiv frontul stradal din partea dreaptă a imobilului cu stabilirea valorii tehnice și de circulație pentru fiecare lot în parte precum și a se preciza sporul de valoare adus supraedificatelor prin investițiile menționate pentru întreg ansamblu locativ, respectiv pentru fiecare lot în parte.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de către expert tehnic judiciar Ing.B. S., la f.118-175 dosar, se reține că imobilul casă este destinată spațiului de odihnă având ca utilități doar instalația electrică, fără racordare la rețea de apă și canal, în loc de grup sanitare doar latrină în curte.
Grajdul are destinația modificată fără a avea aprobarea Comitetului Executiv al Consiliului popular a orașului Ineu, conform Deciziei 2148/1982a Tribunalului Suprem. De asemenea, nu are autorizație pentru executare de lucrări emise de Comitetul Executiv al Consiliului Popular a orașului Ineu, conform Decretului nr.144/1958. Destinația actuală a fostului grajd este un hol, un loc de servit masa, o baie, o cămară și magazie de lemne.
Expertul face precizarea că, potrivit Legii nr.8/1977 pentru a face lucrările chiar reduse necesare pentru transformările în două unități sunt necesare un proiect de modificări elaborat de o organizație oficială de proiectare, o expertiză (pentru imobile vechi, sau la care nu sunt planurile de execuție originale); o verificare și o aprobare a proiectului de către unitatea care a proiectat structura preexistentă (acolo unde există planurile de execuție originale); o aprobare de la Inspectoratul general de stat pentru investiții-construcții (IGSIC); autorizația uzuală administrativă emisă de comitetul executiv al consiliului popular, conform art.2 din Decret nr.14/1958 și este necesară numai dacă se fac lucrări de construcții.
Expertul B. S. arată că din cele solicitate nu există planuri de execuție pentru nici una din modificări sau reparații, existând doar devize de încheieri de lucrare.
Cu privire la modalitatea de partajare a imobilului, expertul concluzionează că acest nu este comod partajabil în natură, nefiind respectate cerințele minimale și anume:acces liber individual la spațiul deținut de către o altă persoană sau familie, spațiu pentru odihnă, spațiu pentru prepararea hranei, grup sanitar, acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate șui rezidiurilor menajere, în speță fiind respectată doar cerința de acces la energie electrică și spațiu pentru odihnă, restul cerințelor fiind doar la una dintre clădiri.
De asemenea, nu sunt întrunite cerințele de respectare a suprafeței minimale, respectiv aceea ca pentru o persoană la camera de zi 18 mp., la locul de servit masa 2,5 mp., la sanitare 4,5 mp., la depozitare 2 mp., în total 37 de mp., iar aceste suprafețe minimale nu sunt întrunite la nici unul dintre corpurile de clădire.
În varianta de partajare pretinsă de pârâtul reclamant reconvențional, expertul arată că s-ar crea un lot în partea stângă cuprinzând clădirea veche și șopronul metalic, iar al doilea lot în partea dreaptă cuprinzând holul, baia și bucătăria, cămara și magazia de lemne din fostul grajd, magazia de unelte, cușca de câine, latrina și alte anexe neidentificate.
Expertul mai precizează că, la clădirea veche este necesar completarea cu un spațiu pentru prepararea hranei și un grup sanitar, iar terenul din fața casei vechi ar rămâne în jur de 3 metri, insuficient pentru circulația unei mașini.
Expertul face trimitere în susținerea acestei afirmații că, în baza Legii nr.4 și Legii nr.5 din 1963 un imobil este sau nu comod divizibil în natură dacă există posibilitatea de a forma două unități locative distincte având fiecare o intrare separată și dependințele absolut necesar (cel puțin un grup sanitar, lavoar, dus, WC și o bucătărie) strict despărțite ca accese și circulații între unitățile nou formate, aceste dependințe sunt asigurate doar pentru un corp de clădire, mai precis la fostul grajd.
Pârâtul reclamant reconvențional I.P., a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, fila 177-179 dosar, prin răspunsul atașat la fila 193 dosar, expertul precizând cu privire la modalitatea de partajare a imobilului că imobilul nu este partajabil în nici o variantă, întrucât după Legea nr.114/1996 este o singură locuință în care camera de zi și dormitorul sunt în clădirea veche, iar bucătăria, baia și cămara de alimente se găsesc în clădirea cealaltă.
În drept, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 669 c.civ.:,,încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Conform art.987 c.pr.civ.: ,,la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea";.
Totodată, la art. 983 alin.2, c.pr.civ.: ,,instanța va face împărțeala în natură, în temeiul celor stabilite potrivit alin.1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani";.
La art.676 c.civil, se arată următoarele: ,,Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.,,
Astfel, potrivit dispozițiilor de mai sus,,partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.,,
Cu privire la criteriile pe care instanța trebuie să le aibă în vedere la formarea și atribuirea loturilor, atât doctrina juridică cât și practica judiciară în materie au arătat că aceste criterii nu au caracter absolut, ci orientativ, însă, în toate cazurile este necesară justificarea modalității.
Pentru a exprima posibilitatea partajului în natura cu referire la un bun imobil, atât legiuitorul, la art.676 c.civil , cât și practica judiciara au creat noțiunea de comod partajabil.
În speța de față, rezultă în mod indubitabil că imobilul coproprietatea părților nu este comod partajabil în natura, potrivit concluziilor raportului de expertiză mai sus menționat, ca urmare a faptului că supraedificatele cu destinația de locuință, dacă ar fi divizate nu s-ar mai prezenta ca o unitate închegată datorită lipsei cerințelor minimale și anume:acces liber individual la spațiul deținut de către o altă persoană sau familie, spațiu pentru odihnă, spațiu pentru prepararea hranei, grup sanitar, acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și rezidiurilor menajere, menționate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996, cu modificări, iar pe de altă parte nici diviziunea materială a terenului ce deservește în mod obligatoriu cele două corpuri de clădire nu este posibilă.
În ceea ce priește investițiile și lucrările de îmbunătățire la imobilul ce se cere a fi partajat, investiții menționate în cererea principală, acestea au fost identificate în cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul B.. S., având următoarele valori tehnice: 29.380 lei la clădirea veche,8083 lei la grajd,4873,56 lei bazin de apă, 1620 lei gard, 1050,88 lei racord apă ,724,09 lei racord canalizare,361 lei instalație electrică la grajd, 890 lei instalație electrică la casa de locuit, 2033 lei magazie de unelte.
Expertul a stabilit de asemenea și sporul de valoare adus supraedificatelor prin aceste investiți, pentru întreg ansamblu locativ, ca fiind de 1,33 , rezultat din următorul calcul: valoarea de circulație a clădirilor inițiale (45.705 lei)+valoarea investițiilor (15.322 lei)/ valoarea de circulație a clădirilor inițiale(45.705 lei).
Prin întâmpinare precum și prin obiecțiunile raportului de expertiză, pârâtul-reclamant reconvențional a contestat existența acestora precum și valoarea pretinsă, arătându-se în acest sens, că antecesorii părților, decedați în anul 1979, respectiv 1986 s-au înțeles cu reclamanta în sensul ca sumele aferente pensiilor încasate de aceștia să fie destinate întreținerii și achitării tuturor cheltuielilor aferente traiului și imobilului litigios în care au locuit împreună cu reclamanta și soțul acesteia, P. E..
Pârâtul-reclamant reconvențional consideră că toate cheltuielile efectuate la imobil au fost suportate în realitate din pensiile antecesorilor comuni, reclamanta principală nefăcând proba cheltuielilor efective evidențiate în înscrisurile depuse la dosar în probațiune.
Pârâtul reclamant reconvențional mai arată și faptul că antecesorii părților au contribuit la lucrările de investiții pretinse cu circa 75% din suma investită, iar reclamanta principală doar cu 25%, susținând de asemenea faptul că pentru renovările efectuate la imobil a trimis antecesorilor părților sume de bani semnificative aproximativ 41.380 lei, sens în care a atașat la filele 169-175 dosar mandate poștale.
Prin interogatoriul luat pârâtului-reclamant reconvențional fila 35 dosar, acesta a recunoscut efectuarea investițiilor la casa veche și la grajd precum și faptul că s-au montat jgheaburi și burlane, s-a construit un bazin pentru apă, grad din beton și plăci, uși din fier, precum și gard in curte din țeava si plasă de sârmă, punctele 3, 4 și 5 din interogator.
Cu privire la investițiile efectuate la construcția cu destinație inițială de grajd, pârâtul reclamant reconvențional a făcut precizarea că în acest corp de clădire au locuit antecesorii părților, existând probabilitatea ca și aceștia să fi efectuat unele investiții (pct.4 din interogator).
Ori, existența acestor investiții și lucrări de investiții la imobil sunt necontestate atât de pârâtul reclamant reconvențional, valoarea tehnică a acestora, rezultând din administrarea probei cu expertiza tehnică, așa cum s-a arătat mai sus, fiind susținute în sensul pretins de înscrisurile depuse la filele 54-87 dosar. Din înscrisurile menționate rezultă că, prin contractul de prestare de servicii nr.8119 încheiat între unitatea prestatoare Sfatul Popular Regiunea Crișana - Întreprinderea "Electrică"; Oradea și beneficiarul-reclamanta P. S., s-a prestat beneficiarului-reclamantei Pătrăuță Sofia instalația electrică de lumină, fila 55 dosar.
Potrivit autorizației pentru executare de lucrări nr.14/14 din 28.04.1988 emis de Consiliul Popular al Orașului Ineu - Comitetul Executiv, fila 68 dosar, rezultă că s-au autorizat executarea lucrărilor de branșare pentru apă pentru imobilul din …
Potrivit contractului de prestare de servicii 8119 fila 55 dosar, rezultă că s-a efectuat lucrarea de lumină la imobilul din …, fiind completat de contractul de prestări servicii, din 28.10.1964, fila 56 dosar, titular fiind P. S. și P. E., ambii domiciliați în ….
De asemenea, potrivit contractului de prestări servicii estimativ din 18 mai 1986, fila 60 dosar, respectiv situația de lucrări definitivă din 21.09.1966, fila 62-66 dosar, rezultă că s-au efectuat lucrări de reperații la imobilul casă din …, contractul fiind încheiat cu soțul reclamantei principale P. E..
Conform chitanței 00949 din 18.08.1986 rezultă că soțul reclamantei principale a achitat lucrarea de reparat grad metalic.
Imobilul a fost racordat la rețeaua de apă, în baza autorizației eliberată la data de 28.04.1988, fila 68-70 dosar, pe numele reclamantei principale, iar la canalizare în anul 2008 conform facturii fiscale nr.9917404, fila 75-76 dosar.
De asemenea, din chitanțele depuse la f.71-72,73,74 dosar, toate eliberate pe numele soțului reclamantei principale rezultă că s-au achiziționat materiale de construcții, respectiv fereastra pentru baie, ciment, var, cărămida, jaluzele.
Din certificatul fiscal nr.629/01.08.2013 eliberat de către Primăria orașului Ineu, la fila 8 dosar, rezultă că la nr. administrativ … din str. …, figurează ca proprietar soțul reclamantei, P. E..
Prin urmare, rezultă că reclamanta și soțul acesteia, au contractat în numele propriu efectuarea lucrărilor de investiții la imobil în sensul menționat, pârâtul-reclamant reconvențional nefăcând dovada că sumele expediate antecesorilor comuni, conform mandatelor poștale depuse în copii la f.169, 175 dosar, au fost investite respectiv că din aceste sume s-au achitat contravaloarea lucrărilor de reparații și investiții, instanța apreciind astfel ca neîntemeiate susținerile pârâtului-reclamant reconvențional.
Instanța are în vedere că, valoarea tehnică actualizată a imobilului casa veche este 30.383 lei, respectiv că valoarea tehnică actualizată a corpului de clădire cu destinația inițială grajd, este de 8083 lei, așa cum rezultă din Raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, fila 139 dosar.
Valoarea terenului aferent nr.top.264-265/a-1 din CF nr.304865 a fost stabilită de același expert la valoarea de 8,7 euro/mp., rezultând deci valoarea totală a terenului de 6.270 Euro, raportat la cursul euro din data de 23.04.2014,( 1 euro=4,4660 lei) rezultând valoarea de 27.969 lei.
Având în vedere că imobilul coproprietatea părților nu este comod partajabil impunându-se a fi atribuit doar unuia dintre coproprietari cu stabilirea sultei aferente cotelor de proprietate, cote ce nu au fost contestate, respectiv că la acest imobil reclamanta principală a efectuat lucrări de investiții și îmbunătățiri, că în acest imobil a locuit reclamanta principală cu familia acesteia și unde de altfel locuiește și în prezent, instanța în temeiul prevederilor art. 669,art.676 c.civil, art.987, 983, alin.2, c.pr.civilă, va admite acțiunea principală formulată de reclamanta-pârâta reconvențională și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional I. P., respectiv cu privire la sistarea coproprietății.
Pe cale de consecință,urmează a se sista starea de coproprietate a părților asupra imobilului înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia CF 128 Ineu, cu nr.top. 264-265/a-1 compus din casă din lemn acoperită cu țiglă și grajd din lemn acoperit cu țiglă, teren în suprafață de 719 mp., asupra căruia sunt coproprietari părțile, în cote egale, cu valoarea de 30.383 lei pentru construcții și 27.969 lei pentru teren, în total suma de 58.352 lei, conform expertizei tehnice judiciare întocmită de expert B. S. ce urmează a face parte integrantă din hotărâre, prin atribuirea întregului imobil în natură către reclamanta principală P. S., pe care o va obliga la plata sultei de 29.176 lei către pârâtul principal, aferentă cotei de ½ părți a acestuia.
Instanța va autoriza întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei principale pe titlu de ieșire din indiviziune, la rămânerea definitivă a hotărârii, și sub condiția achitării sultei către pârâtul principal.
Văzând că s-au solicitat cheltuieli de judecată de către ambele părți, faptul că pârâtul reclamant reconvențional a fost de acord cu admiterea în principiu a cererii de partaj, respectiv a faptului că cererea reconvențională a fost admisă în parte dar și faptul că partajul profită ambelor părți, în drept disp.art.453 alin.2, c.pr.civ., urmează a obliga pârâtul principal la 2500 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamanta principală, justificate prin taxă judiciară, onorariu expert și onorariu avocat, compensând între părți restul cheltuielilor ocazionate de ambele părți.
Pentru aceste motive, în numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E,
Admite acțiunea principală formulată de reclamanta principală P. S. CNP …, domiciliată în …, în contradictoriu cu pârâtul principal I. P. CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în … pentru ieșire din indiviziune, și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul principal reclamant reconvențional I. P.CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în …, în contradictoriu cu reclamanta principală pârâtă reconvențională P. S. CNP …, domiciliată în …, pentru ieșire din indiviziune și în consecință:
- sistează starea de coproprietate a părților asupra imobilului înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia CF 128 Ineu, cu nr.top. 264-265/a-1 compus din casă din lemn acoperită cu țiglă și grajd din lemn acoperit cu țiglă, teren în suprafață de 719 mp., asupra căruia sunt coproprietari părțile, în cote egale, cu valoarea de 30.383 lei pentru construcții și 27.969 lei pentru teren, în total suma de 58.352 lei, conform expertizei tehnice judiciare întocmită de expert B. S. ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin atribuirea întregului imobil în natură la reclamanta principală P.S., pe care o obligă la plata sultei de 29.176 lei către pârâtul principal.
-autorizează întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei principale pe titlu de ieșire din indiviziune, la rămânerea definitivă a hotărârii, și sub condiția achitării sultei către pârâtul principal.
Obligă pârâtul principal la 2500 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamanta principală, compensând între părți restul cheltuielilor ocazionate
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Ineu.
Pronunțată în ședință publică din 25.08.2014.
Judecător, Grefier
| ← Criterii analizate la atribuirea bunurilor ce compun masa... | Antecontract de vanzare cumparare, neindeplinirea cerintelor de... → |
|---|
