Participarea la judecarea cauzei în primă instanţă a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti. Infracţiune pentru care cercetarea penală s-a făcut de către D.N.A. Neparticiparea procurorului din cadrul structurii specializate.
| Comentarii |
|
Tribunalul PRAHOVA Decizie nr. 613 din data de 19.12.2013
DECIZIE PENALĂ Nr. 613
19 decembrie 2013
Autor: SAVU ALINA CRISTINA
Domeniu asociat: cerere de liberare condiționată
Titlu: Participarea la judecarea cauzei în primă instanță a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Infracțiune pentru care cercetarea penală s-a făcut de către D.N.A. Neparticiparea procurorului din cadrul structurii specializate. Recurs. Netemeinicie.
T R I B U N A L U L:
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin s.p. nr. 2141/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a admis propunerea de liberare condiționată, formulată de Comisia de Propuneri din cadrul Penitenciarului Târgșor privind pe condamnata S.M.V., în executarea pedepsei de 3 ani, aplicată prin sentința penală nr. 119/2011, pronunțată de Judecătoria București, Sector 1.
S-au constatat îndeplinite condițiile disp. art.59 Cod penal și s-a dispus punerea în libertate condiționată a condamnatei, căreia i s-a atras atenția asupra disp. art.61 Cod penal, privind efectele liberării condiționate, pentru restul de pedeapsă rămasă neexecutată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că persoana privată de libertate nu are antecedente penale, execută pedeapsa în regim deschis, se află la prima analiză a Comisiei.
Se mai arată că, potrivit caracterizării atașate procesului verbal, pe parcursul executării pedepsei persoana privată de libertate nu a fost niciodată sancționată, în schimb a obținut un număr de 10 recompense, a participat la activități și programe cu caracter socio-educativ, culturale, la concursuri tematice, la activități religioase creditate desfășurate pe bază de proiect, organizate în mediu carceral, participarea fiind una obiectivă, dovada în acest sens fiind și recompensele primite.
Din interpretarea dispozițiilor legale în materie, instanța de fond a reținut că libertatea condiționată, fie că este la cererea condamnatului, fie că este solicitată la propunerea Comisiei, este o facultate a instanței, iar nu un drept al condamnatului ce ia naștere odată cu executarea fracției din pedeapsă, executarea fiind regula, iar liberarea condiționată excepția.
In speță, văzând interesul manifestat de către condamnată pentru activitățile cu scop lucrativ și cele de natură socio-educative organizate în mediu carceral, comportamentul persuasiv și eforturile depuse în scopul reintegrării și ținând seama si de regimul în care își executa pedeapsa și care încununează conduita corespunzătoare, instanța de fond a apreciat că la acest moment condamnata poate face față rigorilor vieții sociale, reinserția fiind astfel posibilă.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
În motivarea recursului, a fost criticată sentința pentru nelegalitate, arătându-se că, așa cum reiese din procesul verbal al comisie de propuneri, condamnata execută o pedeapsă de 3 ani închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.penal rap. la art. 182 din legea 78/2000.
Potrivit art. 13 alin. 11 din O.U.G. 43/2002, aceste infracțiuni intră în competența de cercetare a D.N.A., prin urmare un procuror al acestei structuri ar fi trebuit să participe la ședința de judecată, solicitându-se astfel casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătoria Ploiești.
Tribunalul, examinând hotărârea recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3856 alin. 3 C.p.p., constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din procesul verbal al Comisiei de propuneri, aflat la fila 2 dosar fond, reiese că intimata condamnată se află în executarea pedepsei de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene, aplicată prin s.p. nr. 119/2011 a Judecătoriei Sect. I București, pedeapsă pe care o execută începând cu data de 24.01.2012.
Condamnata a executat până la data de 08.10.2013 un număr de 624 zile și i se consideră executate ca urmare a muncii prestate un număr de 106 zile, din cele 1096 zile ale pedepsei.
Potrivit dispozițiilor art. 59 al.1 din Codul penal, după ce a executat cel puțin doua treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește zece ani poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Tribunalul constată, în acord cu prima instanță, că cerințele textului legal sunt îndeplinite în cauză.
Condamnata a executat fracția legală, iar în plus, în cauză sunt îndeplinite și celelalte cerințe ale textului legal.
Astfel, așa cum reiese din caracterizarea condamnatei, aceasta a avut interes să participe la numeroase programe educative, iar pe parcursul executării pedepsei a fost recompensată de 10 ori, acumulând 189 de credite neconvertite în recompense.
Sub aspectul motivului de nelegalitate invocat, respectiv neparticiparea procurorului din cadrul structurii specializate, Tribunalul constată că acesta nu este întemeiat.
Astfel, este adevărat că potrivit art. 13 din O.G. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, sunt de competența acestei structuri infracțiunile prevăzute de legea 78/2000, dar legea se referă la efectuarea urmăririi penale și la participarea la ședințele de judecată în cadrul fazei de judecată, nicidecum la participarea la ședințele de judecată în cadrul cererilor formulate în faza de executare a pedepsei.
Eventualele reglementări interioare ale Direcției nu sunt de natură să conducă la ideea unei nulități a sentinței pronunțate cu nerespectarea acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 197 alin. 2 C.p.p., dispozițiile referitoare la compunerea instanței sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, însă judecarea în primă instanță s-a făcut în complet legal compus, format dintr-un judecător din cadrul instanței legal învestite, și legal constituit, prin participarea unui procuror din cadrul Parchetului care funcționează pe lângă acea instanță.
Neparticiparea la ședința de judecată a unui procuror din cadrul structurii specializate nu echivalează cu nelegala constituire a completului de judecată, fiind vorba despre o eventuală nerespectare a unor ordine interne, fără relevanță asupra legalității sentinței pronunțate, neidentificându-se nici cazuri de nulități relative, în lipsa producerii unei vătămări care nu ar putea fi înlăturate decât prin casarea sentinței.
Față de considerentele expuse, având în vedere temeinicia sentinței atacate, dar și lipsa vreunui caz ce nelegalitate, Tribunalul urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.p.p să respingă ca nefondat recursul formulat, în baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat urmând să rămână în sarcina acestuia.
NOTĂ: Soluția urmează a fi regândită în contextul intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură penală, față de dispozițiile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 255/2013, pentru punerea în aplicare a noului cod, potrivit cărora la judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de D.N.A., potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia, participă procurori din cadrul D.N.A.
| ← Anularea contractului de vânzare cumpărare . Jurisprudență | plangere CF, notare somatie, momentul din care somatia devine... → |
|---|
