Plângere contravenţională . Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 84 din data de 15.01.2014
DOSAR NR. XXXX/193/2012 plângere contravențională
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOȘANI
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de xx.xx.xxxx
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE -
Grefier -
SENTINȚA CIVILĂ NR. XXXX
Pe rol pronunțarea asupra cererii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta S.C. "X"; SRL, în contradictoriu cu intimata GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN BOTOȘANI.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de xx.xx.xxxx, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de xx.xx.xxxxși apoi, pentru astăzi, când :
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
La data de xx.xx.xxxx, pe rolul Judecătoriei Botoșani - Secția Civilă a fost înregistrată sub nr. XXXX/193/2012, plângerea contravențională formulată de către petenta S.C.X SRL, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria AA nr.XXXXX întocmit de către intimatul GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN BOTOȘANI, în data de xx.xx.xxxx.
În motivare, petenta susține că solicită anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic și nelegal deoarece petenta nu se face vinovată de cele consemnate în actul constatator nu sunt conform cu situația de fapt reală și în subsidiar, față de pericolul social redus solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, sancțiunea aplicată fiind împovărătoare în condițiile în care obligația încălcată de petentă nu are efecte asupra mediului înconjurător.
În drept, petenta a invocat dispozițiile O.G. nr.2/2001.
În dovedire, petenta a depus la dosar copia procesului verbal de contravenție seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 14), Nota de constatare din xx.xx.xxxx și dovada comunicării către petentă a acestora (fila 15).
La data de xx.xx.xxxx petenta a depus o cerere precizatoare (fila 24), prin care a invocat excepția nelegalității procesului verbal de contravenție, iar pe fond, anularea acestuia ca netemeinic și exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 25.000 lei.
În motivare, petenta susține că fapta a fost încadrată greșit la art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005 care sancționează degradarea mediului prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel, însă din descrierea faptei, reiese că s-ar putea imputa petentei depozitarea de dejecții provenite de la animale. Mai arată petenta că legiuitorul a făcut diferența dintre deșeuri și dejecții animale/materiale fecale, în definiția dată termenului "deșeu"; din Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor nefiind cuprinse materiile fecale.
Întrucât dejecțiile animale nu sunt subproduse de origine animală, rezultă că acestea nu sunt unul și același lucru cu deșeurile și prin urmare, încadrarea legală a faptei este greșită și mai susține petenta că nu folosește îngrășăminte chimice, fiind la al treilea an de conversie pentru certificare bio.
Petenta arată că învinuirile aduse nu sunt reale, controlul fiind efectuat la sesizarea dl.A. I., care a făcut mai multe sesizări în același sens, legate de activitatea petentei și care deține un teren învecinat cu cel al petentei, dar pe care nu sunt depozitate dejecții animale. Susține petenta că are amenajată o platformă care respectă dimensiunile legale pentru depozitarea dejecțiilor provenite de la animale și întrucât nu folosește substanțe chimice, deșeurile nu sunt periculoase și chiar în Nota de constatare nr.XX/xx.xx.xxxx, la mențiunea "Gestiune deșeuri"; se menționează că "se ține evidența deșeurilor generate conform H.G. nr.856/2002"; și prin urmare, la capitolul "gestiune deșeuri"; nu s-au găsit nereguli.
În drept, invocă petenta art.16-17, 31-32 din O.G. nr.2/2001, art.2 din Legea nr.211/2011, art.132, 134 și 137 Cod procedură civilă.
Petenta a depus la dosar Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 27), contractul de inspecție nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 28), Certificat de confirmare a conversiei nr.XXXXX din xx.xx.xxxx (fila 32).
Potrivit art.36 din O.G. nr.2/2001 și art.1 alin.2 din O.G. nr.32/1995, plângerea petentei este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatul GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN BOTOȘANI a formulat întâmpinare (fila 34), prin care a solicitat respingerea plângerii petentei și menținerea procesului verbal contestat.
În motivare, intimata a arătat că, în urma verificărilor efectuate în teren la data de xx.xx.xxxx ca urmare a sesizării telefonice primită din partea unui cetățean din loc.Flămânzi, s-a constatat că petenta desfășoară activitatea de creștere bovine și ovine, cultura cerealelor și servicii anexe și, deși ferma zootehnică funcționează din anul 2005, nu a deținut niciodată autorizație de mediu, deși avea această obligație conform Procedurii de autorizare a activităților cu impact semnificativ asupra mediului, aprobată prin Ordinul nr.1798/2007 al Ministerului Mediului.
Mai mult, la data controlului s-a constatat că petenta nu deține platformă pentru depozitarea dejecțiilor, pereții laterali ai platformei unde se depozitează dejecțiile fiind degradați, nu deține platformă gunoi cu hidroizolație și cu praguri de reținere a efluentului și canale de scurgere către bazinul de retenție, iar platforma de depozitare a dejecțiilor provenite de la ovine și caprine nu este prevăzută cu hidroizolație cu pereții laterali de 1,5 m și rigole de colectare levigat cu dirijare către bazin. Mai mult, la data controlului platforma era plină cu vegetație, iar pe terenurile limitrofe fermei zootehnice s-au constatat infiltrații de purin și depozite masive de gunoi de grajd, iar petenta nu a făcut dovada evacuării dejecțiilor pe o platformă betonată, acestea fiind transportate către destinații necunoscute și nedeclarate de reprezentantul societății.
Față de această situație dezastruoasă găsită la sediul petentei, s-a dispus sancționarea acesteia cu amendă contravențională conform art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005, petenta fiind atenționată prin nota de constatare că, în cazul funcționării în continuare fără documente de reglementare, activitatea sa va fi suspendată.
Cu privire la apărările petentei, apreciază intimata că nu sunt motive de nulitate a actului constatator deoarece fapta reținută în sarcina sa exista la momentul controlului, iar susținerea că dejecțiile animale nu sunt deșeuri este nereală, acestea fiind calificate astfel prin Anexa nr.2 din H.G. nr.856/2002, fiind încadrate la codul 020106 - dejecții animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat și tratate în afara incintei.
Mai invocă intimata prezumția relativă de veridicitate a actului constatator întocmit de un reprezentant al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu care a constatat în direct fapta reținută în sarcina petentei și chiar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art.6 nu interzice statelor ca sistemele naționale de drept să conțină prezumții de fapt sau de drept, cu respectarea unor limite rezonabile.
Întrucât procesul verbal de contravenție cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși, iar o asemenea prezumție este rezonabilă și legitimă, ocrotind încrederea de care trebuie să se bucure actul autorității, fără a încălca prezumția de nevinovăție a celui acuzat, întrucât acesta are posibilitatea dovedirii netemeiniciei procesului verbal.
Mai apreciază intimata că nu se justifică înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art.115-118 Cod procedură civilă.
În dovedire, intimata a depus Ordinul de aprobare a Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (fila 46-52).
La data de xx.xx.xxxx, petenta a depus note scrise (fila 39), prin care învederează, în esență, că deține autorizație de mediu, că practică agricultură ecologică, că deține platformă pentru depozitare dejecții animale, că dejecțiile sunt utilizate ca îngrășământ natural, reiterând că dejecțiile fermei care sunt materiale fecale nu sunt deșeuri în sensul Legii nr.211/2011 care are forță juridică superioară H.G. nr.856/2002, iar dacă ar fi incluse în această categorie, nu sunt periculoase deoarece provin din agricultura ecologică, iar organele de control nu au arătat gravitatea faptei, în sensul că nu au arătat ce sol s-a degradat ți cât de grav este acest lucru.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de ambele părți, proba testimonială cu martorii C. N. (fila 53) și M. C. P. (fila 54) pentru petentă și din oficiu, proba testimonială cu martorul A. I. (fila 55) și a dispus ascultarea agentului constatator Pasat Smaranda Irina (fila 66).
La termenul de astăzi, petenta a depus concluzii scrise (fila 67), reiterând excepția nelegalității actului constatator și solicitând anularea procesului verbal de contravenție ca nelegal și netemeinic, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.
Analizând probatoriul administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, ca urmare a sesizării telefonice a dl.A. I. din loc.Flămânzi, jud.Botoșani, cu revenire la cele două sesizări depuse la GNM - CJ Bt și a declarației scrise dată în xx.xx.xxxx, referitoare la nerealizarea situației sesizate privind deversarea dejecțiilor rezultate de la ferma de animale aparținând S.C. X SRL pe terenurile limitrofe și pe terenurile proprietatea sa, reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean Botoșani, au efectuat un control la data de xx.xx.xxxx la sediul fermei de animale aparținând petentei.
Prin procesul verbal de constatare a contravenției seria AA nr.XXXXX din xx.xx.xxxx, s-a reținut că pe terenurile limitrofe fermei zootehnice sunt infiltrații de purin și depozite masive de dejecții, ceea ce a dus la degradarea solului, societatea nu deține platformă pentru depozitarea dejecțiilor animaliere amenajată conform Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole aprobată prin Ordinul MMGA 1182/2005, la data controlului, dejecțiile fiind transportate în destinații necunoscute, petenta fiind sancționată pentru contravenția prevăzută de art.96 alin.1 par.15 din O.U.G.nr.195/2005 cu amenda contravențională în cuantum de 25.000 lei.
În drept, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art.17 din O.G.nr.2/2001.
Deși prin încheierea de ședință din data de xx.xx.xxxx, instanța a pus în discuție recalificarea excepției nelegalității procesului verbal de contravenție ca fiind o apărarea de fond, întrucât petenta a insistat în verificarea legalității actului constatator pe cale de excepție, instanța o va respinge ca inadmisibilă, urmând a o analiza ca fiind o apărare pe fond deoarece, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, aceasta nu poate fi încadrată în categoria excepțiilor procesuale, nefiind nicio excepție de procedură dar nicio excepție de fond, iar conform definiției dată de doctrină, excepția este unul din mijloacele prin care, în condițiile legii, partea interesata, procurorul sau instanța din oficiu, invocă, fără a pune în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea instanței, competenta acesteia ori la actele de procedura sau lipsuri referitoare la dreptul material la acțiune, urmărind, după caz, declinarea competentei, amânarea judecății, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii dar nicidecum admiterea acesteia. Nu trebuie uitat că excepțiile procesuale sunt mijloace cu care, de regulă, pârâtul, intimatul urmărește să amâne sau să împiedice soluționarea cauzei și chiar dacă există situații în care și reclamantul invoca excepții, aceasta se întâmplă deoarece, la acel moment reclamantul se afla pe o poziție procesuala de apărare (fata de o cerere reconvențională a pârâtului, spre exemplu), ceea nu este cazul în situația de față.
Cu privire la greșita încadrarea juridică a faptei, instanța constată că acesta este un motiv de nulitate relativă virtuală (sancțiunea nulității nefiind expres prevăzută de dispozițiile art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001) care, pentru a atrage anularea actului constatator trebuie să-i fi provocat petentei o vătămare care nu poate fi înlăturată decât în acest mod, vătămare care trebuie să fie dovedită de către petentă.
Verificând mențiunile procesului verbal care încadrează fapta reținută în dispozițiile art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005, aceste dispoziții legale conform cărora, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, încălcarea obligației persoanelor fizice și juridice de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel, dispozițiile art.2 pct.19 din O.U.G.nr.195/2005, conform cărora deșeul reprezintă orice substanță, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, precum și dispozițiile art.2 pct.22, conform cărora, deteriorarea mediului reprezintă alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale și antropice ale mediului, reducerea diversității sau productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului și întrucât s-a reținut în sarcina petentei degradarea terenurilor limitrofe datorită infiltrațiilor de purin și depozitelor masive de dejecții, se constată că în mod corect agentul constatator a făcut încadrarea juridică a faptei reținute în procesul verbal contestat la art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx îndeplinește condiția legalității.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie până la proba contrară, conform art.34/O.G. nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, încălcarea obligației persoanelor fizice și juridice de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel, iar potrivit art.2 pct.19 din O.U.G.nr.195/2005, deșeul reprezintă orice substanță, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă.
Deși în sensul dispozițiilor Legii nr.211/2011 privind regimul deșeurilor, materiile fecale sunt excluse domeniului de aplicare a acestui act normativ conform art.2 alin.1 lit.f, acest act normativ sancționând alte fapte contravenționale decât cele prevăzute de O.U.G. nr.195/2005, nicio prevedere legală nu exclude această categorie domeniului de aplicare a O.U.G. nr.195/2005 care sancționează prin art.96 alin.1 pct.15 degradarea mediului prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel.
Mai mult, potrivit Anexei 2 a H.G. nr.756/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, dejecțiile animaliere (materiile fecale, urina, inclusiv resturi de paie) sunt incluse în categoria deșeurilor din agricultură cu codul 02 01 06, fapt ce impune reprezentanților Gărzii Naționale de Mediu verificarea respectării dispozițiilor art.96 din O.U.G. nr.195/2005 având în vedere și această categorie de deșeuri din agricultură care, în viziunea legiuitorului, pot deteriora mediul prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale și antropice ale acestuia, în categoria componentelor naturale fiind inclus atât solul cât și vegetația de pe acesta, alături de apă, aer, relief și substrat.
Reținând că dejecțiile animaliere fac parte din categoria deșeurilor avute în vedere de legiuitor la incriminarea contravenției prevăzute de art. 96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005, instanța constată că din probatoriul administrat în cauză, a rezultat fără nici un dubiu faptul că petenta, în exploatarea fermei zootehnice în cadrul căreia se ocupă de creșterea a 92 de bovine, 346 ovine și 655 caprine, a depozitat deșeurile provenite de la aceste animale pe terenurile limitrofe, producând astfel degradarea mediului, mai exact a solului și vegetației de pe acesta.
În planșele foto depuse de agentul constatator (filele 63-65), se observă lipsa unei platforme corespunzătoare care să permită colectarea deșeurilor, așa cum este descrisă în Ordinul nr.1182/2005 care prevede faptul că, îngrășămintele organice provenite din exploatațiile agro-zootehnice pot contribui la poluarea mediului, fiind necesar ca bazinele pentru depozitarea îngrășămintelor organice să asigure protecția apelor și mediului împotriva poluării, iar construcția să respecte toate sistemele de siguranță și protecție, întrucât depozitarea dejecțiilor în gropi amenajate direct în pământ determină impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devenind impermeabil iar în timp se degradează. Potrivit dispozițiilor acestui ordin, bazinele pentru gunoiul solid trebuie să aibă o bază din beton, să fie prevăzuți cu pereți de sprijin și sistem de colectare a efluenților, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton cu pereți înalți de 2 metri hidroizolați cu praguri de reținere a efluentului și canale de scurgere către un bazin de retenție.
Totodată, s-a prevăzut că depozitarea sau lăsarea gunoiului în grămezi pe câmp determină poluarea solului și apei prin scurgerile din gunoiul spălat de ploi.
În cazul de față, la data controlului (fila 66), agentul constatator a constatat personal că bazinul construit pentru depozitarea dejecțiilor bovinelor nu asigura neinfiltrarea purinului pe terenul limitrof, deoarece nu era impermeabilizat și nu era împrejmuit de borduri, iar pe terenul limitrof erau vizibile infiltrații vechi de purin, vegetația fiind arsă pe traseul pe care se scurgea purinul, iar dejecții solide erau depozitate în afara bazinului.
Instanța nu poate reține apărarea petentei, susținută de cei doi martori propuși de aceasta și care au calitatea de angajați ai petentei, respectiv C. N. (fila 53) și M. C. P. (fila 54), prin care a invocat faptul că a apărut o fisură la unul din cele două bazine pe care le-a amenajat fapt ce a determinat infiltrarea purinul pe terenul limitrof, având în vedere că reprezentanta Gărzii de Mediu, a constatat personal că vegetația era arsă și în aceste condiții, pare neverosimilă susținerea petentei referitoare la faptul că acest control a avut loc chiar în momentul producerii fisurii, deoarece vegetația putea fi afectată doar dacă a existat o expunere de durată la un factor dăunător.
Nici apărarea privind hrana ecologică a animalelor nu poate fi reținută pentru constatarea netemeiniciei actului constatator, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincție cu privire la sursa de hrană a animalelor a căror dejecții pot afecta calitatea mediului înconjurător.
Întrucât petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea constatată personal de agentul constatator, caz în care nu se poate reține răsturnarea prezumției relative de veridicititate a actului constatator, instanța constată că procesul verbal contestat respectă condiția temeiniciei.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată petentei, potrivit art.21 alin.3 O.G. nr.2/2001, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale raportat la împrejurările săvârșirii faptei, instanța apreciază că a fost corect individualizată, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei prin care s-a produs degradarea mediului înconjurător și consideră că petenta, prin executarea sancțiunii pecuniare, va manifesta pe viitor mai mult interes în protejarea mediului înconjurător prin respectarea tuturor cerințelor legale care i se impun și nu doar a interesului economic care îi aduce acesteia beneficii majore în detrimentul mediului înconjurător.
Faptul că ulterior constatării acestei fapte, cu ocazia unui alt control nu s-au mai constatat nereguli, nu poate justifica reindividualizarea sancțiunii contravenționale, întrucât petenta este obligată să respecte în mod continuu toate prevederile legale care reglementează activitatea sa, iar fapta contravențională pentru care a fost sancționată nu este o faptă de pericol ci una de rezultat, prejudiciul adus mediului înconjurător fiind în cazul de față suficient de serios pentru a justifica aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 25.000 lei.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx instanța, în temeiul art.34 O.G. nr.2/2001, va respinge ca inadmisibilă excepția nelegalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și plângerea contravențională formulată de petenta S.C.X SRL în contradictoriu cu intimatul GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN BOTOȘANI, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă excepția nelegalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, invocată de petentă.
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. X SRL FLĂMÂNZI, cu sediul în oraș Flămânzi, județul Botoșani, în contradictoriu cu intimata GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN BOTOȘANI, cu sediul în mun. Botoșani, str. Vânătorilor Nr. 2, județul Botoșani, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Actiune in anulare | Plângere contravenţională. Jurisprudență Cereri → |
|---|
